Câinele este cel mai bun prieten al omului, dar cine este omul pentru câine? Cum (nu) este pedepsită în R. Moldova violența față de animale
În R. Moldova, prioritare sunt diverse probleme care se produc în societate, dar nu și problema violenței în raport cu animalele. Subiectul legat de chinurile acestora de a trăi pe străzi, ignoranța totală din partea tuturor autorităților care conduc de-a lungul timpului sunt aspecte tabu. Zilnic, cu o cruzime de neimaginat sunt tratate mai multe animale. Printre animalele care au avut o soartă grea și crudă se numără Ella, Boss și Oder.
În prezent, acești câini se află la azilul pentru animale „Doctor Vet” din orașul Cricova.
Potrivit fondatorului azilului, Vladislav Dorofeev, zilnic, împreună cu câțiva voluntari, se confruntă cu situații greu de imaginat. În fiecare zi, Vladislav salvează câini și pisici care au fost loviți de mașini și lăsați să zacă pe marginea drumului, câini maltratați sau abandonați. Datorită fondatorului azilului, ajungând aici, Boss, Ella și Oder au obținut șansa unei vieți mai bune.
„În 2018, pe un câmp părăsit din comuna Tohatin am găsit-o pe Ella. La prima vedere, Ella păzea un câmp cu legume. Din moment ce sezonul s-a terminat, oamenii au abandonat-o pe câmp. Aceasta a stat multă vreme acolo legată, fiindcă, din moment ce ea încerca să scape, funia îi tăia gâtul. Starea în care se afla Ella era groaznică. Mai mulți voluntari au încercat să o elibereze, dar numai nouă ne-a reușit acest lucru. Când ne-a văzut, ea singură a sărit în mașina noastră. Noi nu ne-am așteptat la o asemenea reacție. În aceeași zi, a fost operată, am curățat rana și deja de mai mult de un an Ella trăiește în acest azil. Este foarte trist că există astfel de oameni care își permit un asemenea comportament față de animale, chiar dacă această cățelușă i-a slujit cu credință și fidelitate. Acum Ella are aproximativ opt ani”, povestește Vladislav.
Cu timpul, voluntarii de la azil au reușit să-i restabilească încrederea și au determinat-o să-și învingă cea mai mare frică – frica de oameni.
O altă poveste tristă este cea a lui Oder, un ciobănesc german. Mai mult de trei ani, Oder a rămas închis într-un apartament din Chișinău, iar din cauza lipsei de soare Oder a rămas practic fără blană.
„Când l-am găsit, Oder era chel, era complet lipsit de blană. După ce Oder a împlinit trei ani, stăpânul său a încetat să-l mai scoată afară la plimbare, în general să-l întrețină cumva. Timp de trei ani, Oder nu văzuse deloc soarele și nu ieșise o zi din casă. Când ne-am dus să-l luăm din acel apartament, era într-o situație deplorabilă. În momentul în care a văzut lesa în mâinile mele, a început a „plânge”. Prima dată în viața mea am văzut așa ceva. Eu cred că el a văzut în mine salvarea. Acum mereu stă doar lângă mine. Sunt situații când stăpânii nu mai au atașament față de animalul lor sau nu au timp să le acorde atenția necesară, dar în niciun caz nu trebuie să procedeze cu ei în așa mod”, povestește Vladislav.
Povestea de viață a lui Boss este, de asemenea, una greu de imaginat. Acesta a aflat pe propria piele, la fel datorită „oamenilor”, ce înseamnă durerea fizică.
„Boss a ajuns la azilul nostru cu un an și jumătate în urmă, când câțiva oameni ne-au contactat și ne-au anunţat că în sectorul Telecentru din Chișinău aleargă un câine cu un lanț din urma sa. Boss era foarte agresiv când l-am găsit. Cred că era gata să ne mănânce. El era într-o stare groaznică. Oamenii și-au bătut joc de el cum au vrut, l-au bătut mult timp cu un lanț. Cu timpul nouă ne-a reușit să îi reîntoarcem încrederea în oameni și să-i demonstrăm că nu toți oamenii sunt răi”, spune Vladislav.
În R. Moldova nu se cunoaște câte animale trăiesc pe străzile orașelor sale: aceste informații nu le dețin nici autoritățile, nici organizațiile de profil. Singura cifră, uneori citată de activiști, este cea de aproximativ 4 mii de câini fără adăpost din Chișinău – numărați în 2012 de Fundația Britanică „Naturewatch Foundation”.
În decurs de 30 de ani de independență, autoritățile din R. Moldova n-a reușit să deschidă nici un azil destinat întreținerii animalelor fără adăpost. În lipsa controlului statului, în lipsa resurselor financiare necesare pentru sterilizare, numărul animalelor fără stăpân a crescut, iar supraviețuirea acestora a ajuns să depindă exclusiv de bunăvoința unor voluntari.
Pe teritoriul R. Moldova, activează câteva adăposturi pentru animale, acestea însă există doar datorită voluntarilor.
La azilul „Doctor Pet” din or. Cricova ajung câinii care au fost maltratați, loviți de mașini, traumatizați în diverse condiții şi abandonați. Mulţi dintre ei au rămas fără lăbuțe, cu diverse afecțiuni, dar cel mai grav este că au rămas cu traume psihologice.
Deschis în 2017, în prezent, centrul adăpostește 120 de maidanezi şi aproximativ 40 de pisici. Ca să deschizi un azil însă nu este deloc ușor. Pentru Vladislav cel mai greu lucru a fost să găsească un loc unde să deschidă acest azil.
„Pentru noi cel mai greu a fost să găsim un loc potrivit pentru a deschide azilul. Am mers la mai multe primării din suburbii, dar și din Chișinău. Unicul primar care a dorit să ne ajute a fost cel din or. Cricova”, spune Vladislav.
Potrivit lui Vladislav, în azilurile pentru animale trăiesc aproximativ 2300 – 2500 de câini de pe întreg teritoriul R. Moldova. Acesta susţine că azilurile nu dispun de suficient loc ca să adăpostească toate animalele.
„Părerea mea este că în aziluri ar trebui să stea doar animalele care au nevoie de ajutor veterinar și câinii care sunt agresivi. Cu aceștia ar trebui să lucreze chinologii pentru a le întoarce încrederea în oameni”.
Problema câinilor vagabonzi uitată de toți. Cine se face vinovat?
De-a lungul anilor, în cadrul a numeroase emisiuni este discutată și problema câinilor vagabonzi. Chiar și în cadrul campaniilor electorale se aud promisiuni, cuvinte frumoase și pagini de ziare pline cu soluții și idei pentru absolut toate problemele cu care se confruntă R. Moldova. Dar atunci când vine vorba de fapte, toți se retrag. În fiecare an, autoritățile pasează problema câinilor vagabonzi de la unii la alții în speranța că va apărea cineva care să rezolve totuși această problemă.
Subiectul câinilor vagabonzi e unul intens dezbătut de autorități, dar numai atunci când un câine este maltratat sau când o persoană este atacată de unul dintre acești câini. Doar atunci toți își aduc aminte că există o asemenea problemă pe care, de altfel, autoritățile mereu o ignoră cu desăvârșire.
Unul dintre cele mai grăitoare exemple de maltratare a animalelor în R. Moldova este cazul câtorva curcani aruncați peste gardul clădirii Președinției de către susținătorii Partidului Democrat din Moldova sub privirile aprobatoare ale liderului Vladimir Plahotniuc și prim-vicepreședintelui partidului Pavel Filip. Acțiunea a avut loc în timpul protestelor din iunie 2019. Atunci doar una dintre păsări s-a ridicat de jos. Restul au rămas zăcând la pământ. Urmare a acestui caz, trei deputați din cadrul fracțiunii politice „Platforma Demnitate și Adevăr” au depus o sesizare la Procuratura Generală în care solicitau să fie identificați și trași la răspundere făptașii, dar și organizatorii manifestației. De atunci însă Procuratura Generală nu a luat vreo decizie în acest sens.
La o lună distanță, un nou caz a șocat opinia publică, care a constituit subiect de discuție pentru jurnaliști și oameni politici. Este vorba despre un cunoscut preot din orașul Anenii Noi, Ghenadie Văluță, care, în iulie 2019, a agățat un câine cu un lanț metalic de mașină și l-a târât pe asfalt timp de câteva minute. Automobilul a fost oprit de alți trecători. În replică, Văluță a menționat că circula cu o viteză foarte mică și că a recurs la acest gest pentru că patrupedul ar fi fost foarte violent. În pofida acestei acțiuni, Ghenadie Văluță a scăpat de pedeapsă penală. Procuratura din Anenii Noi a refuzat să pornească o urmărire penală împotriva preotului și a clasat dosarul. Procuratura a motivat atunci că faptele preotului nu sunt prevăzute de lege ca fiind infracțiune.
Problema animalelor maltrate în R. Moldova rămâne la ordinea zilei. Abia în 2018, în legislația penală au fost introduse prevederi care stipulează pedepse pentru cruzimea faţă de animalele vagabonde. Pentru ca aceste prevederi legale să ajungă în Codul Penal, activiștii pentru apărarea drepturilor animalelor au muncit ani în șir.
Ce prevede legea
Tratamentul cu cruzime sau tortura animalelor, care a cauzat mutilarea sau moartea acestora, este pedepsită cu amendă în mărime de la 500 la 750 de unități convenționale, adică de la 25.000 până la 37.500 de lei, sau cu muncă neremunerată în folosul comunității de la 100 la 180 de ore, sau cu închisoare de până la un an. În același timp, pedeapsa se mărește dacă fapta este săvârșită:
- în mod public sau în prezența minorilor;
- de o persoană responsabilă de îngrijirea, protecția şi bunăstarea animalelor, cu dresajul sau cu tratarea medicală;
- prin metode sadice.
În acest caz, persoana riscă amendă în mărime de la 750 la 1.350 de unități convenționale, adică de la 37.500 la 67.500 de lei, sau să presteze muncă neremunerată în folosul comunității de la 180 la 240 de ore, sau închisoare de la unul la trei ani.
Tot, în 2018, executivul a aprobat și completarea Codului contravențional prin stabilirea amenzilor de până la 45.000 de lei pentru lăsarea în primejdie a animalului de companie. Mai exact, proiectul prevede că lăsarea în primejdie a animalului de companie sau ținerea acestuia fără hrană sau medicamentele necesare se va sancționa cu amendă de la 72 la 90 de unități convenționale aplicată persoanei fizice și cu amendă de la 90 la 120 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere.
Cu toate aceste prevederi legale, în R.Moldova, zilnic sunt lăsate animale în primejdie, fie sunt maltratate ori abandonate.
Cum (nu) acționează autoritățile
Potrivit datelor Inspectoratului General de Poliție, din 2018, în baza art. 222, indice 1 din Codul Penal al RM „Tratarea cu cruzime sau torturarea animalelor care a cauzat mutilarea ori moartea acestora”, au fost pornite 10 procese penale.
În aceeași perioadă, au fost aplicate 7 sancțiuni contravenționale, în baza art.15 a. 2, Cod Contravențional, care se referă la aplicarea intenționată a acțiunilor ce provoacă dureri sau suferința animalelor. Suma amenzilor aplicate a fost de 4300 de lei(221 euro).
Autor: Diana Severin
