BEM – vinovată, dar şi marea câştigătoare în urma căderii leului
Deprecierea leului continuă, iar cetăţenii R. Moldova participă neputincioşi la sărăcirea lor. Conducerea Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) continuă să ne asigure că efectul produs de speculaţiil de la Banca de Economii, Unibank şi Banca Socială, acoperite de BNM prin emiterea a peste 20 de miliarde de lei, fără acoperire reală, nu au cauzat această criză. Instituţia motivează prăbuşirea leului prin criza economică din Federaţia Rusă şi Ucraina, reducerea exporturilor, dar şi a remitenţelor. În acelaşi timp, experţii economici argumentează că principalele cauze ale devalorizării leului ar fi problemele de la cele trei bănci „falimentare”. Experţii prevestesc o criză mai gravă decât cea din 1998. În societate se instalează panica. De teama scumpirilor, oamenii au luat cu asalt magazinele şi staţiile de alimentare cu combustibil.
Marţi, 17 februarie, BNM a majorat cu 5 % rata de bază. Astfel, rata creditelor oferite de BNM instituţiilor bancare creşte de la 8,5% până la 13,5%. Aplicarea acestei politici monetare a fost anunţată într-o conferinţă de presă de către guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu.
„Devalorizarea accentuată din ultimele zile a leului este determinată de cererea foarte mare de valută. Creşterea ratei de bază va permite stabilizarea cursului leului moldovenesc. Prin această măsură urmărim scumpirea leilor. Această rată va duce la o scumpire a creditelor în lei”, a declarat Drăguţanu.
Guvernatorul cheamă populaţia să strângă cureaua şi îi acuză pe cei care „ţin valuta sub saltea”. Acesta neagă acuzaţiile potrivit cărora BNM nu a reacţionat pe măsura provocărilor. „Cel mai probabil, trebuie să asistăm la ajustarea economiei şi la scăderea consumului. BNM a făcut ceea ce a fost necesar în 2014 şi va continua să facă tot ceea ce este necesar şi în 2015 pentru a aplana situaţia”, declară Drăguţanu. Fucţionarul cheamă la o cât mai rapidă formare a Guvernului, care ar fi un factor stabilizator în această situaţie. Prin acest instrument monetar, folosit de BNM, se doreşte reducerea presiunii pe leu şi stabilizarea cursului valutei naţionale. Dar, aceste prognoze pozitive nu sunt împărtăşite de experţii economici, care prezic efectele negative de după majorarea ratei de referinţă.
BNM nu mai are instrumente pentru a influenţa cursul leului
Analistul economic Svetoslav Mihalache susţine că BNM nu mai are alte instrumente prin care ar putea influenţa situaţia pe piaţa valutară. „Lichidităţile valutelor internaţionale au atins cota minimă posibilă, una critică. Din această cauză, BNM a recurs la mărirea ratei de bază. Această acţiune va avea efecte negative asupra economiei reale. Potrivit estimărilor mele, rata dobânzii la credite se va majora cu peste 30%. Din această cauză, agenţii economicii vor avea o productivitate mai mică, acest lucru se va răsfrânge negativ asupra PIB-ului şi asupra deversărilor în bugetul statului.”
Şi Guvernatorul Drăguţanu a menţionat unul dintre efectele negative ale acestei politici, cel de retragere a banilor în economia tenebră.
Expertul Svetoslav Mihalache prevede scenarii sumbre pentru economia R. Moldova şi pentru populaţia care se confruntă, consternată, cu cele ce se întâmplă. „Există şanse mari ca, în timpul apropiat, statul să nu aibă posibilitatea să plătească pensiile şi să aibă întârzieri la plata salariilor bugetarilor.”
O altă prognoză negativă vine din partea expertului economic Natan Garştea care, pe blogul său, a prevestit un viitor pesimist pentru economia de la noi. „Din 22 octombrie şi până azi, în mai puţin de patru luni, cursul dolarului a crescut cu 30,3%, cursul euro – cu 16,6%. Optimist vorbind, ne aşteaptă o criză mai rea ca în 2008, şi poate că şi mai rea ca în 1998. Despre varianta pesimistă nici nu voi povesti aici,” scrie acesta.
„Marile afaceri” de la BEM şi de la Banca Socială au prăbuşit leul
Conducerea BNM continuă să afirme că deprecierea leului nu ţine de problemele din sectorul bancar. Astfel, instituţia îşi declină responsabilitatea şi pune prăbuşirea leului pe seama factorilor externi şi a economiei moldoveneşti, care nu mai exportă. Aceste afirmaţii sunt contrazise de mai mulţi experţi economici.
„Întrebaţi BNM din ce cauză a permis ca „Triada” (BEM, Unibank şi Banca Socială) să dea faliment. Ei, la data de 27 noiembrie 2014, aveau 100 de milioane de lei lichidităţi la toate trei bănci, asta înseamnă de fapt un faliment. Din cauza că BNM a aruncat, a infiltrat în ele 7 miliarde de lei, aceste bănci mai sunt încă viabile,” ne explică Svetoslav Mihalache.
Economiştii spun că devalorizarea leului se datorează unui evantai de factori, aici intră şi cele menţionate de Guvernatorul BNM. Responsabilitatea pentru aceste probleme este a Guvernului, aici ar intra climatul economic neprietenesc, cea mai coruptă justiţie din lume, trenarea reformelor. Un amalgam de probleme care ţin de factorul politic, însă catalizatorul care a agravat situaţia sunt, în opinia lui Natan Garştea, problemele din sectorul bancar scăpate de sub controlul BNM.
„A avut loc marea „afacere” la BEM şi Banca Socială, când din bănci au fost adunate vreo 17 miliarde de lei, cumpărată pe această sumă valută, care a fost scoasă peste hotare (cam un miliard de euro). Operaţiunea a constituit un şoc enorm pentru economia noastră”, spune economistul.
Ion Sturza: „Nu putem compara situaţia de astăzi cu cea din 1998”
Fostul premier, Ion Sturza, care în timpul crizei economice din 1998 deţinea funcţia de ministru al Economiei, este mai optimist. Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, Sturza face o incursiune în istorie şi cheamă autorităţile să înveţe din experienţa acelei guvernări. „Nu putem compara situaţia de astăzi cu cea din 1998, dar e util să nu uităm istoria. Poate e util să fim mai optimisti şi să înţelegem că se poate”, scrie fostul premier. În reamintirea crizei de la finele anilor 90, Sturza a punctat mai mulţi paşi pe care i-a întreprins guvernarea de atunci. „Eram noi oare mai deştepţi? Nu. Eram speriaţi rău şi forţaţi de un sentiment acut de responsabilitate să acţionăm în consecinţă”.
Una dintre deciziile luate în perioada de criză din 1998 a fost crearea unei Comisii Guvernamentale Excepţionale. „A fost un lucru impus de noi preşedintelui Lucinschi cu mare insistenţă”, scrie Sturza. Un punct important, menţionat de ex-premier, este „comunicarea permanentă cu populaţia, cu sectorul bancar şi mediul de afaceri”. Această strategie, în opinia experţilor economici, lipseşte guvernării actuale şi conducerii BNM. Ca urmare panica şi acţiunile iraţionale ale cetăţenilor cresc, ceea ce pune presiuni suplimentare pe valuta naţională.
Băncile comerciale câştigă din diferenţele de curs
Problemele cu moneda naţională au fost create, potrivit experţilor, în urma schemelor dubioase de cele la trei bănci cu probleme. Dar, în mod surprinzător, tot instituţiile bancare sunt câştigătoare de pe urma fluctuaţiei leului, scrie pe blogul său Stanislav Madan, şeful Departamentului studii de piaţă şi cercetări de la Business Intelligent Services.
„Băncile comerciale câştigă constant din diferenţele de curs de schimb valutar, însă la creşterea oscilaţiilor valutare, în cazul dat a nivelului de depreciere a monedei naţionale, veniturile generate pentru bănci se majorează simţitor. Anul 2014, când leul a pierdut aproape 20% în faţa dolarului, reprezintă o dovadă în acest sens. Astfel, în 2014, băncile din R. Moldova au raportat venituri din diferenţele de curs de schimb în valoare de 753,2 mil. lei, sau în creştere cu 21,8% faţă de perioada similară a anului precedent,” scrie Madan.
De altfel, anume BEM, care s-ar face vinovată de criza actuală, este şi cea mai mare câştigătoare în această situaţie, afirmă expertul. „Deşi nu cunoaştem statistica per bănci a rulajelor valutare, putem deduce că anume această bancă a fost cel mai mare purtător de cerere de valută, care a dezechilibrat în cele din urmă piaţa valutară şi a condiţionat devalorizarea şi mai accelerată a leului. Cele mai mari profituri din cursul de schimb au fost obţinute de BEM, cu un total de 145,4 mil. lei sau aproape 1/4 din total (23,4%)”, conchide expertul.
