„Arunc gunoiul în râpă de când mă știu. De când au început să pună amenzi, trebuie să te duci noaptea și doar cu o pungă”

În satul Țarigrad, raionul Drochia, ca și în multe alte localități rurale din țară, în lipsa unui spațiu special amenajat și predestinat colectării gunoiului, deșeurile menajere sunt transportate și acumulate în ravene și pe câmpii. „De-o viață ducem gunoiul în râpa din vale, iar râpa parcă nu mai are fund”, spune o femeie din sat. Primarul localității argumentează prin lipsa banilor absența unei zone specializate și autorizate pentru colectarea și depozitarea gunoiului.

În Țarigrad, raionul Drochia, există mai multe zone neautorizate, unde sunt aruncate deșeurile menajere. Existența lor se datorează faptului că, pentru transportarea centralizată a gunoiului, sătenii sunt nevoiți să plătească în jur de 300-400 de lei săptămânal sau bilunar. Astfel, localnicii preferă să arunce gunoiul în râpele din apropierea caselor.

„Dacă acolo au fost aruncate fel de fel, nu credeți că gunoiul afectează și apele, și tot ce crește în apropiere?”

În centrul satului, la o distanță de aproximativ 700 metri, există o râpă, despre care sătenii spun că „nu ar avea sfârșit”. Mătușa Nina susține că râpa nu a fost dintotdeauna loc de acumulare a deșeurilor menajere: „Când eram mică, prin anii ‘60, ne jucam în râpă cu copiii din mahala, în special iarna. Ne porneam din deal cu săniuța și ajungeam la capătul râpei. Acum e și mai adâncă și mai abruptă”, povestește femeia.

Râpa din centrul satului pare să nu aibă fund, spun sătenii. „Lumea a început a duce gunoiul în râpa asta de prin anii ’80-’90. Acolo s-a aruncat tot ce vrei: televizoare și radiouri vechi, plastic, gunoaie de-ale casei, mortăciuni de animale, totul. De-o viață ducem gunoiul în râpa din vale, iar râpa parcă nu mai are fund. Cel mai straniu e că nimeni nu a curățat-o niciodată”, spune mătușa Nina.

Femeia susține că rozătoarele pe care le creștea ar fi pierit după ce le-a hrănit cu plante recoltate din apropierea râpei: „Peste noapte mi-au murit toți iepurii care au mâncat lucerna strânsă de pe marginea râpei. Dacă acolo au fost aruncate fel de fel, nu credeți că gunoiul afectează și apele, și tot ce crește în apropiere? Eu sunt sigură că vinovată de pieirea animalelor a fost lucerna ceea de la râpă”, spune femeia.

„Nicăieri în sat nu sunt îngrădite gunoiștile și nu este indicat că nu putem arunca gunoiul în râpe”

Ana Fortună, locuiește în proximitatea râpei în cauză și de-o viață duce gunoiul la acea râpă. „Arunc gunoiul în râpă de când mă știu. De când au început să pună amenzi, nu te mai poți duce cu tacica (roaba, n.r.), trebuie să te duci noaptea și doar cu o pungă de gunoi. Lumea a fost amendată cu 1000 de lei, dar spuneți-mi: unde în altă parte să duc gunoiul? Să aștept până a veni mașina și să plătesc vreo 300-400 de lei la fiecare două săptămâni?”, întreabă femeia.

Mai mulți săteni se plâng că le-au fost aplicate amenzi pentru aruncarea gunoiului în locuri neautorizate. „Dacă nu e permis, trebuia să fie scris undeva, pe o tăbliță (indicator, n.r.). Nicăieri în sat nu sunt îngrădite gunoiștile și nu este indicat că nu putem arunca gunoiul în râpe. Chiar și gunoiștea din marginea satului, care duce spre satul Sergheuca și este considerată autorizată, în realitate este ilegală. Aproape tot satul duce acolo gunoiul”, menționează Denis Ilasciuc.

Tudor Albu, un alt localnic, spune că deșeurile casnice le duce fie la gunoiștea de la ieșirea din sat, fie la cea din Drochia: „Strângem gunoiul și îl încărcăm în remorcă. Îl ducem ori la Drochia, ori încolo spre Sergheuca unde se socoate (consideră, n.r.) a fi gunoiștea satului. Dar, ca să ducem gunoiul la Drochia, trebuie să plătim pentru intrare, pentru că este teritoriu amenajat. Nici măcar tomberoane nu ni se dau de la primărie. Ce, nu ați văzut că toate câmpurile sunt pline cu plastic și gunoaie? Alții dau foc gunoiului, dar se amendează. Sunt o problemă mare gunoaiele astea”, spune bărbatul.

Primarul de Țarigrad: „De două ori pe an angajăm un tractor cu lopată care ne face curățenie. Astea sunt toate măsurile, sincer să vă spun, pe care le întreprindem”

Petru Bărbieru, primarul satului Țarigrad, susține că în localitate lipsește un teren autorizat pentru gunoi, deoarece resursele financiare ale primăriei sunt insuficiente. „Pentru a avea o gunoiște autorizată, avem nevoie de mari resurse financiare. Era planificat ca, pe teritoriul aferent primăriei, să fie instalate mai multe tomberoane pentru colectarea plasticului, sticlei și a hârtiei, însă, deși sunt intenții, nu am ajuns la un numitor comun”, afirmă primarul de Țarigrad.

Primarul spune că de două ori pe an are loc curățarea teritoriilor unde sătenii obișnuiesc să arunce deșeurile: „Oamenii individual strâng și duc gunoiul într-o locație (marginea satului, n.r.), care tot nu este autorizată, dar e mai departe de sat. Noi, evident, întreprindem măsuri de curățenie. De două ori pe an, de obicei, înainte de deschiderea sezonului de vară și toamna târziu, angajăm un tractor cu lopată care ne face curățenie. Astea sunt toate măsurile, sincer să vă spun, pe care le întreprindem”, recunoaște primarul.

„Amenzi au primit, într-adevăr, cei care au dat foc la deșeuri, dar și care au aruncat în locuri neautorizate. Cei mai mulți au fost amendați pentru că duceau gunoiul în râpa la care vă referiți. Chiar dacă acolo nu există vreun indicator care ar interzice aruncarea gunoiului, ne putem baza doar pe conștiința oamenilor, de a nu arunca în continuare deșeurile în acea râpă”, susține Bărbieru.

Ecolog: „Noi ne «aducem contribuția» la poluarea nu numai a apelor subterane din R.Moldova, dar și a apelor transfrontaliere, chiar mai mult, și a bazinului Mării Negre”

Lazăr Chirică, ecolog și ex-viceministru al Mediului, afirmă că deșeurile menajere reprezintă un subiect ecologic stringent, cu precădere în mediului rural: „În R.Moldova există mai multe probleme ecologice, una dintre care sunt deșeurile, mai ales cele din localitățile rurale, deoarece până la ziua de astăzi în multe sate, chiar aș zice cu bună cunoștință de cauză, lipsesc gunoiștile autorizate. Chiar mai mult, în sate bântuie o întrebare: «Unde ducem gunoiul? La râpă!», de aceea este foarte periculos când noi conștient aruncăm orice tip de deșeuri în râpi”, explică Chirică.

Expertul în ecologie afirmă că gunoiștile neautorizate afectează mai multe sisteme ecologice. „Râpele sau ravenele sunt un sistem ce fac parte din rețeaua hidrografică a R.Moldova, însă rețeaua hidrografică națională este parte componentă a bazinului Mării Negre. Astfel, noi ne «aducem contribuția» la poluarea nu numai a pâraielor, a râurilor, a apelor subterane din R.Moldova, dar și a apelor transfrontaliere, chiar mai mult, și a bazinului Mării Negre”, zice ex-viceministrul Mediului.

Lazăr Chirică oferă o explicație a fenomenului „râpei fără fund”, așa cum este intitulat locul unde locuitorii satului Țarigrad, raionul Drochia, duc gunoiul: „Acum fac referință la satul Țarigrad, unde cetățenii vorbesc despre o «râpă fără de fund». Nu poate exista așa ceva. Însă în R.Moldova, mai ales în perioada de primăvară-vară, există ploi torențiale, care erodează, de fiecare dată, nu doar suprafața solului, dar și deșeurile din râpele acestea. Așa se formează viituri destul de importante și tot ce s-a acumulat în râpi se adună în pâraie”, explică specialistul în ecologie, care vine cu câteva sfaturi pentru primarii care-și doresc soluționarea problemei gestionării deșeurilor.

„Primăriile, în frunte cu primarii, ar trebui să dea nițel din coate și să vină cu diferite proiecte către Fondul Ecologic Național, către diferite fundații internaționale, Ambasade, care promovează și susțin astfel de programe. Din practica mea de mai mulți ani, cunosc foarte bine când primarii nu au depus niciun efort pentru a soluționa o astfel de problemă. Primarii, dar și cetățenii din mediile, atât rurale, cât și urbane ar trebui școlarizați și educați la capitolul protecției mediului și al poluării ”, spune Lazăr Chirică.