ANALIZĂ Cinci narațiuni propagandistice promovate de organizația „Eurasia”, afiliată lui Ilan Șor, înainte de referendumul pentru aderarea R. Moldova la UE
Organizația necomercială „Eurasia”, înregistrată la Moscova la începutul lunii aprilie 2024 pe numele fostei trezoriere a Partidului Politic „Șor” şi menţionată de mai multe ori în declarațiile reprezentanților blocului politic „Victorie”, anunță că organizează sâmbătă, 27 iulie, la Chișinău, un eveniment de promovare a programelor sale.
Unul dintre obiectivele declarate ale evenimentului este de a întâlni „cetățenii care și-au exprimat dorința de a deveni voluntarii Eurasiei” în cadrul programului „Voluntarii Eurasiei”, înființat de organizație împreună cu blocul politic „Victorie”, cu scopul de a „povesti cetățenilor moldoveni despre avantajele participării în proiectele din spațiul euroasiatic”. Așa-zișii voluntari, după cum anunța anterior Ilan Șor, urmează să fie „încurajați financiar” pentru ocupația lor de explicare a narațiunii „de ce Moldova trebuie să tindă să adere la Uniunea Economică Euroasiatică și nu la Uniunea Europeană”.
Organizația necomercială „Eurasia” a fost înregistrată la Moscova la 4 aprilie 2024. Oficial, despre existența ei s-a anunțat la 24 aprilie, în cadrul unei conferințe de presă la sediul RIA Novosti (în rusă, РИА Новости, n.r.), o agenție de știri de stat din Rusia plasată pe lista de sancțiuni a UE în mai 2024 pentru răspândirea propagandei Kremlinului.
În primele trei luni de la momentul lansării, organizația a vorbit frecvent în comunicările sale publice despre R. Moldova, iar mai mulți politicieni afiliați lui Ilan Șor au făcut referire la această organizație în activitatea lor. ZdG, cu ajutorul experţilor, a constatat că organizația promovează mai multe falsuri și narațiuni propagandistice prin programele și rețelele sale de socializare.
Vedeți mai jos cinci teze FALSE promovate de „Eurasia”, demontate de experți.
1. „Alegând Rusia, țările noastre frățești din spațiul postsovietic, prietenii noștri, rudele noastre, cei care au același crez, aleg un viitor demn, aleg suveranitatea, libertatea și dezvoltarea”
Mesajul central pe care „Eurasia” ca organizație îl promovează este că „Eurasia este casa noastră. Aici fiecare popor are cultura și tradițiile sale, principiile sale și pământul său. Trăim în țări diferite. Dar ne unește destinul comun, respectul reciproc și înțelegerea propriei noastre căi unice.”
Accentul pe o presupusă proveniență unică și egalitate a tuturor țărilor postsovietice apare în mai multe postări ale organizației pe rețelele de socializare, precum și pe canalul ei de Telegram. Într-un citat al deputatei Marina Tauber este specificat că „vom continua să contribuim la dezvoltarea parteneriatului nostru și, în primul rând, a prieteniei, a relațiilor umane care au existat întotdeauna între popoarele noastre (Rusia, R. Moldova și alte țări din spațiul postsovietic, n.r.).”
În declarația președintei Consiliului „Eurasiei”, Aliona Arșinova, deputată în Duma de Stat a Rusiei, se menționează că „prietenia dintre popoarele noastre o să se întărească: avem o istorie și tradiții comune”, iar într-o postare a lui Aleksandr Dughin, un așa-numit filozof rus, cunoscut pentru viziunile sale fasciste și pentru legăturile pe care le are cu Kremlinul, se precizează că „alegând Rusia, țările noastre frățești din spațiul postsovietic, prietenii noștri, rudele noastre, cei care au același crez, aleg un viitor demn, aleg suveranitatea, libertatea și dezvoltarea.”
Potrivit istoricului şi analistului politic Anatol Țăranu, contactat de Ziarul de Gardă, „prietenia euroasiatică” este „una dintre narațiunile de bază ale Uniunii Sovietice, a ideologiei sovietice, chiar dacă nicio prietenie n-a existat, mai degrabă a existat o relație de falsă prietenie impusă prin metode coercitive din partea unui stat totalitar, autoritar.”
„Faptul că astăzi, Șor și toată echipa lui repetă aceste narațiuni despre prietenia popoarelor, care au fost preluate de către propaganda rusă de la ideologia sovietică, este nimic altceva decât o încercare de a induce în eroare acele comunități asupra cărora încearcă să extindă influența propagandei ruse, dar și a blocului lui Șor, care reprezintă, de fapt, interesele statului rus”, adaugă expertul.
„Cu siguranță, ele (autoritățile de la Kremlin, n.r.) sunt orientate spre trecut, dar nu spre viitor”, a concluzionat Țăranu.
2. „În Uniunea Economică Euroasiatică (UEE), relațiile se construiesc pe baza intereselor naționale, a înțelegerii reciproce, respectului reciproc și susținerii, dar nu sub dictatul birocrației străine”
Printre mai multe narațiuni promovate pe rețelele sociale de către „Eurasia”, una dintre cele mai frecvente este presupusul potențial economic și succes al Uniunii Economice Euroasiatice (UEE).
De exemplu, „Eurasia” a distribuit declarația bașcanei Găgăuziei, Evghenia Guțul, cu privire la faptul că „noi (UTA Găgăuzia, n.r.) vedem viitorul nostru chiar aici, în UEE, unde relațiile se construiesc pe baza intereselor naționale, a înțelegerii reciproce, respectului reciproc și susținerii, dar nu sub dictatul birocrației străine.”
Contactat de Ziarul de Gardă, Grigore Guzun, expert asociat în relaţii internaţionale şi securitate la organizația „WatchDog”, a concluzionat că „cei care promovează ideea că integrarea în UEE este mai avantajoasă decât în UE dezinformează și induc în eroare opinia publică. UEE este o organizație mai degrabă politică decât economică, un instrument al Kremlinului pentru a-și menține influența în spațiul postsovietic.”
În susținerea acestei teze, expertul a prezentat și date recente. „Din punct de vedere economic, în 2023, 66% din exporturile Republicii Moldova au fost destinate Uniunii Europene, în timp ce doar 6,7% au avut ca destinație UEE. În primele patru luni ale anului 2024, 80% din bunurile produse în regiunea estică a Moldovei au fost exportate către Uniunea Europeană. O simplă analiză a datelor statistice demonstrează clar care dintre aceste două organizații aduce beneficii reale Republicii Moldova și către care direcție ar trebui să ne îndreptăm”, punctează Grigore Guzun.
Mai mult, expertul subliniază faptul că modul în care funcționează UEE oferă avantaje disproporționate pentru Rusia în detrimentul celorlalți membri ai Uniunii: „În prezent, 85,1% din toate taxele vamale colectate în cadrul UEE sunt direcționate către bugetul Rusiei, în timp ce restul, mai puțin de 15%, este distribuit între celelalte țări membre ale UEE. Distribuția este următoarea: Kazahstan primește 6,9%, Belarus – 4,8%, Kîrgîzstan – 1,9%, iar Armenia – 1,2%. Un exemplu practic: dacă în 2024, din importurile și exporturile Armeniei către UEE, serviciul vamal al Armeniei va încasa 10 milioane de dolari, în bugetul Armeniei vor ajunge doar 120 de mii de dolari, adică 1,22% din total, iar 8 milioane 500 de mii de dolari – în bugetul Federației Ruse.”
În ceea ce privește insistența „Eurasiei” privind presupusul success al UEE, Guzun a accentuat: „Chiar și liderii statelor membre UEE recunosc că acest proiect nu este la fel de reușit pe cât se încearcă să se prezinte. De exemplu, președintele kazah, Kassim-Jomart Tokaev, a declarat în 2019 că «Rusia este un partener strategic, dar nu dorim ca UEE să fie folosită în scopuri politice. Este crucial să ne concentrăm pe obiectivele economice pentru care a fost creată Uniunea.» Această declarație reflectă preocupările unui stat membru privind influența excesivă a Rusiei în cadrul organizației. Încă în 2019, premierul armean, Nikol Pașinian, a declarat că Armenia nu a beneficiat pe deplin de aderarea la UEE, iar economia Armeniei continuă să se confrunte cu provocări. Pașinian a subliniat necesitatea găsirii unor modalități de a spori integrarea economică reală și de a obține beneficii tangibile pentru cetățeni.”
„Dacă comparăm atracția statelor referitor la UEE și UE, observăm că niciun stat nu își dorește în prezent să devină membru al UEE, în timp ce Uniunea Europeană are nouă candidați care își doresc să devină membri. Uniunea Economică Euroasiatică nu reprezintă o alternativă viabilă pentru Republica Moldova”, a conchis expertul.
3. „Pentru autorităţile din R. Moldova, aterizarea cetăţenilor lor în Rusia a devenit o infracţiune”
În câteva cazuri, „Eurasia” a distribuit mesaje în care a criticat atât Guvernul R. Moldova, cât şi pe preşedinta Maia Sandu, pentru modul în care ar fi fost trataţi participanţii la programele organizației, aceștia fiind, potrivit sursei, „percheziționați fără explicație” în urma sosirii lor la Aeroportul Internațional Chişinău.
Una dintre postările de pe rețelele de socializare ale organizației a citat-o pe președinta Consiliului „Eurasiei”, Aliona Arșinova, potrivit căreia, „locuitorii Moldovei care vin la noi în cadrul programelor ONGA „Eurasia”, „Cunoaște Rusia”, sunt reținuți timp de mai multe ore și literalmente întorși pe dos și chiar li se rup pașapoartele la aeroportul din Chișinău.” Aceasta a adăugat că „pentru autorităţile din R. Moldova, aterizarea cetăţenilor lor în Rusia a devenit o infracţiune. Președinta Maia Sandu exagerează enorm, exercitând o violență de origine medievală față de oameni și încălcând legile țării sale.”
Mihai Avasiloaie, redactor-șef al portalului „Stopfals.md”, care a publicat anterior un articol la subiect, afirmă că „aceste acuzații lansate de reprezentanții blocului «Victorie» (sau ai organizației «Eurasia» – deși articolul se referă doar la «Victorie») nu corespund realității.”
„Faptul că la Aeroportul Internațional Chișinău a avut loc percheziționarea celor care au participat la evenimentele blocului politic «Victorie» și/sau ale organizației «Eurasia», reveniți din Rusia, este o consecință a faptului că s-a încercat introducerea de către unele dintre aceste persoane a cel puțin câteva zeci de milioane de lei în interesele unei grupări criminale, lucru stabilit și anunțat de organele de drept”, explică expertul.
„De ce sunt aceste afirmații manipulatoare? Pentru că (reprezentanții blocului politic «Victorie» și afiliații lor, n.r.) intenționat fac abstracție de fapte și informații oficiale, făcând declarații care le sunt convenabile din punct de vedere politic, încercând să prezinte autoritățile pro-europene ca o forță negativă, care încalcă legea și aplică violența față de cetățenii care nu le-ar împărtăși viziunea. În acest fel, se încearcă manipularea opiniei publice, pe de o parte, și obținerea de dividende politice, pe de altă parte. Aici este important să precizăm că reprezentanții blocului «Victorie» sunt purtători și promotori fideli ai narațiunilor false ale propagandei de la Kremlin, acestea putând fi observate în numeroase declarații și luări publice de poziție”, a subliniat Avasiloaie.
4. „Toate proiectele noastre sunt, în primul rând, schimburi culturale. Noi dezvoltăm comunicarea internațională și întărim relațiile bune de vecinătate”
Deşi, la suprafaţă, scopurile declarate ale organizației „Eurasia” sunt „întărirea proceselor de integrare reciproc avantajoase în spațiul postsovietic, păstrând identitatea națională a popoarelor”, „sporirea numărului de legături orizontale între țările CSI în cultură, sport, învățământ și educație” și găzduirea diferitor proiecte care „sunt, în primul rând, schimburi culturale”, o simplă analiză a publicaţiilor „Eurasiei” de pe canalul acesteia de Telegram demonstrează o imagine diferită.
R. Moldova este țara despre care s-a scris cel mai des, iar reprezentanții blocului „Victorie” au fost filmați sau citaţi în mod repetat.
În descrierea programului de granturi al organizației, este clar punctat faptul că „Eurasia” este dispusă să sponsorizeze „sprijinul și dezvoltarea mass-mediei internaționale în limba rusă” și „studiul și popularizarea limbii și literaturii ruse” în statele postsovietice. Pe de altă parte, în aceeași descriere, „păstrarea şi protejarea autenticităţii popoarelor, a culturii, tradiţiilor şi limbii lor naţionale” drept domeniu de activitate este abordat doar pe scurt şi destul de vag.
Rusanda Curcă, directoarea Coaliției Sectorului Cultural Independent din R. Moldova (CSCI), a vorbit pentru ZdG despre această inechitate: „În ceea ce privește ceea ce promovează «Eurasia» ca imagine a culturii moldovenești […], este acea cultură care ține de tradiții, folclor, cultura cuminte”, și nu cultura independentă, care „promovează adesea discursuri critice la adresa sistemului.”
Notând că utilizarea culturii poate deveni un „instrument strategic”, care este „foarte puternic în a schimba mentalități și comportamente și deseori aceasta este folosită ca instrument de propagandă – ori folosești ciocanul ca să bați un cui și să construiești o casă, ori folosești ciocanul ca să distrugi minți și comunități”, directoarea CSCI și-a împărtășit părerea că „Eurasia” și administratorii săi „nu au scopul de a face schimb cultural (între țările din spațiul post-sovietic, n.r.), pentru că «schimb» înseamnă bilateral. Ei fac un «schimb cultural» unilateral, în care nu arată diversitatea regiunii, ci doar imaginea unei Rusii fals prospere, fără a discuta modul în care această «prosperitate» a fost dobândită și fără a arăta cealaltă Rusie, care este Rusia totalitară, săracă și precară, periculoasă pentru orice formă de activism, periculoasă pentru omul liber. Prosperitatea lor este construită pe banii săracilor din țara lor și pe sângele nevinovaților din alte țări. Și aceasta este o abordare colonialistă, imperialistă și agresivă”, precizează Rusanda Curcă.
„Pentru mine e o chestie problematică că tineretul moldovean se duce încolo în vizite”, dezvoltă subiectul directoarea CSCI. „De ce tinerii nu chestionează acest lucru? Pentru că dacă vorbim de societatea civilă din domeniul culturii și proiectele pe care le finanțează și le promovează Ministerul Culturii, este vorba despre festivaluri, târguri, tot feluri de petreceri care au scopul de a celebra, dar nu de a dezvolta gândirea critică, de a promova discursuri critice. Deci, este responsabilitatea noastră, a acestui stat, că tinerii noștrii se duc încolo fără a chestiona și a problematiza lucrul acesta: dacă ei pleacă într-o țară care este o țară agresoare, asta înseamnă că statul moldovean nu investește suficient în dezvoltarea proiectelor care să aibă discursuri critice, care să se ocupe de educația și dezvoltarea gândirii critice în toata țara, inclusiv în regiunea transnistreană și Găgăuzia”, constată Rusanda Curcă.
5. „Moldova se află în izolare datorită eforturilor conducerii actuale, care susține în totalitate politica Occidentului. Încearcă, după cum înțelegem, să ne implice direct în conflict.”
O altă teză răspândită de „Eurasia” și simpatizanții ei vizează securitatea R. Moldova. „Moldova se află în izolare datorită eforturilor conducerii actuale, care susține în totalitate politică Occidentului. Nu doar susține, chiar vrea să participe activ. Încearcă, după cum înțelegem, să ne implice direct în conflict”, se menționează pe canalul de Telegram al organizației.
Ziarul de Gardă a întrebat-o pe Victoria Nemerenco, coordonatoarea Programului Europenizare, Politică Externă şi Securitate de la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), dacă aderarea R. Moldova la UE, într-adevăr, reprezintă un pericol pentru securitatea statului.
„Integrarea Moldovei în UE, în primul rând, înseamnă pace și securitate. Cunoaștem bine că Uniunea Europeană a fost fondată după cel de-al Doilea Război Mondial pentru a crea o colaborare strânsă și stabilă între statele membre, iar ele, la rândul său, se bucură deja de 79 de ani de pace pe teritoriile lor. Conform articolului 42 din tratatul privind Uniunea Europeană, în cazul în care un stat membru ar face obiectul unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte state membre sunt obligate să-i acorde ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun, lucru care înseamnă securitate și ajutor mutual. Prin aderarea la UE, Republica Moldova va beneficia de un spațiu de securitate mai extins și asta, la rândul său, ne va ajuta să răspundem eficient la orice riscuri de securitate venite din exterior”, explică experta.
Mai multe informaţii privind dezvăluirea miturilor despre securitatea Moldovei în contextul integrării europene și al invaziei Rusiei în Ucraina pot fi găsite aici şi aici.
Legăturile dintre „Eurasia”, Ilan Șor și F. Rusă
Liderul blocului „Victorie”, oligarhul Ilan Șor, a distribuit mesaje despre activitățile „Eurasiei” pe canalul său de Telegram în repetate rânduri. În unul dintre aceste mesaje, politicianul pro-rus anunța că a semnat un acord cu „Eurasia” pentru o presupusă investiție în valoare de 250 de milioane de dolari, destinată „realizării proiectelor de infrastructură în Moldova”.
Organizația este susținută de „Next Generation”, mișcarea de tineret a partidului „Renaștere” și, respectiv, a blocului politic „Victorie”. Câțiva dintre membrii mișcării au participat la cel puțin una dintre programele „Eurasiei” – „Cunoaște Rusia”, la Moscova.
Potrivit paginii sale web, în cadrul organizației au loc mai multe programe pentru adolescenți și tineri din țările postsovietice, precum „Cunoaște Rusia”, „Liderii Eurasiei”, „Teritoriul Copilăriei” și „Școala de Jurnalism”, desfășurate în F. Rusă. În același timp, „Eurasia” nu indică nici pe pagina sa web, nici pe rețelele sociale, că se implică direct în schema transferurilor bancare pe teritoriul R. Moldova prin intermediul băncii rusești „Промсвязьбанк” („Promsviazbank”, n.r.). Anterior, investigația Zonei de Securitate a stabilit că „Eurasia” acționează ca finanțator al plăților suplimentare în sumă de 2000 de lei transferate pe carduri „MIR” din F. Rusă pensionarilor și angajaților sectorului public din UTA Găgăuzia. Cardurile „MIR”, conform declarațiilor primarului orașului, urmează să fie introduse și la Orhei.
În raportul intitulat „Programul sistematic al Rusiei de reeducare și adopție a copiilor din Ucraina”, publicat în 2023 de către Școala de Sănătate Publică a Universității „Yale”, tabăra de vară «Orlionok» (în limba rusă, „Орлёнок”, n.r.), prezentată pe pagina web a „Eurasiei” ca și posibilă destinație pentru participanții la una dintre programele acesteia – „Teritoriul Copilăriei”, a fost identificată ca fiind una dintre taberele de vară situate în Rusia și finanțate de statul rus, care a reținut în mod forțat copiii ucraineni în țara agresoare dincolo de data întoarcerii anunțată părinților acestora.
În documentele de înregistrare a organizației, Nelli Parutenco, o apropiată a lui Ilan Șor, este menționată ca unică fondatoare și angajată a „Eurasiei”. În realitate, în cadrul acesteia activează mai mulți oameni, de exemplu, Aliona Arșinova, numită președintă a Consiliului de Administrație al organizației, deputată a Dumei de Stat din Rusia care a votat pentru anexarea regiunilor Donețk, Luhansk, Zaporijjea și Herson ale Ucrainei de către Rusia – o infracțiune în temeiul dreptului internațional.
Natalia Parasca, actuala lideră a partidului „Renaștere” și consilieră în cadrul Consiliului Municipal Chişinău din 2023, a declarat pe rețelele de socializare că ar fi membră a Consiliului „Eurasiei” din partea R. Moldova.
La momentul publicării articolului, Ziarul de Gardă nu a primit răspuns de la Natalia Parasca referitor la cine finanțează organizația „Eurasia” și de ce aceasta publică informație incompletă, distorsionată ori falsă pe rețelele de socializare.
În urma solicitării ZdG despre acuzațiile aduse guvernului din partea „Eurasiei” în legătură cu presupuse percheziții fără explicație ale participanților în programele sale la Aeroportul Internațional Chișinău, Poliția de Frontieră a precizat că „aplică în cazul tuturor pasagerilor aceleași măsuri și tratament în conformitate cu legea. Acestea sunt prevăzute de Legea nr. 215/2011 cu privire la frontiera de stat a Republicii Moldova. Acțiunile întreprinse de polițiștii de frontieră în raport cu persoanele care traversează frontiera de stat nu excedă prevederile legale, or, controlul în linia a doua (un control suplimentar prevăzut în art. 21 al Legii nr. 215/2011, n.r.), ca măsură de securitate la trecerea frontierei de stat, este parte integrantă a controlului la trecerea frontierei.”
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră s-a abținut să comenteze afirmațiile „unor politicieni ori organizații afiliate politic.”
Referendumul pentru aderarea R. Moldova la UE
Referendumul pentru aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, organizat la inițiativa Președintei Maia Sandu, se va desfășura pe data de 20 octombrie 2024, când cetăţenii urmează să răspundă la o singură întrebare: Susțineți modificarea Constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?
Acesta va fi un referendum constituţional, care va fi considerat valabil dacă mai mult de o treime din persoanele incluse în listele electorale se vor prezenta la urnele de vot. În cazul în care peste 50% din alegătorii care vor participa la referendum vor vota în favoarea aderării Moldovei la UE, calea integrării europene va fi înscrisă în Constituţie, legea supremă a R. Moldova şi va deveni un vector naţional independent de perspectivele ideologice ale guvernelor succesive.
Politicienii din opoziţie au venit cu diverse îndemnuri pentru a pune piedici desfășurării acestui referendum. Astfel, Igor Dodon, actualul lider al PSRM, cunoscut pentru legăturile sale cu Rusia, a propus boicotarea referendumului. Comitetul Executiv Politic al Comitetului Central al PCRM a emis un comunicat în care și-a exprimat poziția că cetățenii trebuie să voteze „împotriva” modificării Constituției în cadrul referendumului. Ilan Șor, oligarhul fugar, liderul blocului politic „Victorie”, condamnat în R. Moldova la 15 ani de închisoare în dosarul „Furtul miliardului”, și-a îndemnat susținătorii să voteze „nu” la referendum.
Conform unui sondaj realizat în februarie 2024 de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiativă Socială (IDIS) „Viitorul”, dacă ar trebui să facă o alegere între aderarea la UE și UEE, 49,9% dintre cetățeni ar vota pentru prima opțiune și 30% – pentru opțiunea a doua. 11,3% au declarat că nu ar lua nicio decizie, în timp ce 7% au afirmat că nu ar participa.
Alt sondaj, realizat în mai și iunie 2024 de către International Republican Institute (IRI), arată un procent diferit. La întrebarea dacă vor vota în favoarea aderării Republicii Moldova la UE în cadrul unui referendum, 53% de respondenți au răspuns afirmativ, 36% – negativ, 5% – că nu au decis, iar 6% – că nu vor participa la referendum.
Iana CABACENCO, stagiară ZdG
