„Am ales să nu plec peste hotare. Totuși, e mai bine acasă” – Cum se dezvoltă afacerile în zonele rurale

În localitățile rurale este posibil să întemeiezi o afacere. Agricultura, apicultura și dezvoltarea turismului rural sunt doar câteva dintre ramurile care pot aduce un venit suplimentar familiilor din localitățile rurale. Uniunea Europeană (UE) încurajează dezvoltarea afacerilor în aceste localități, iar prin intermediul proiectelor finanțate de Grupurile de Acțiune Locală (GAL) oamenii își pot dezvolta afacerile prin procurarea utilajului, dar și prin amenajarea spațiilor de agrement

Nicolae Vrednic este un agricultor din satul Cubolta din raionul Sângerei. Are două gospodării țărănești și prelucrează 120 de hectare de teren agricol, pe care cultivă cereale: grâu, porumb, floarea soarelui și orz. Bărbatul a decis să nu plece peste hotare și să-și dezvolte o afacere în agricultură acasă.

„Am ales să nu plec peste hotare, totuși e mai bine acasă”, spune Nicolae Vrednic.

A obținut susținere din granturi oferite de UE și a procurat două semănători cu programare computerizată. Astfel și-a eficientizat munca și a îmbunătățit calitatea lucrărilor agricole.  Tot dintr-un grant au fost cumpărate și 70 de tomberoane pentru colectarea deșeurilor în satul Hăsnășenii Noi.

Părinții lui Veaceslav Melnic din satul Tătărăuca Veche din raionul Soroca au fost apicultori. Tânărul a învățat de la ei activitatea, însă o perioadă nu a practicat-o. Totuși a decis să pună în practică cele învățate de la părinți. La început avea o familie de albine, iar în prezent, a ajuns la 70 de familii și planifică să se extindă în continuare. Cu suportul UE a procurat o centrifugă electrică pentru extragerea mierii, ceea ce i-a ușurat mult munca. 

„Agricultura modernă nu se rezumă doar la tehnologie și echipamente”

UE susține agricultura și dezvoltarea rurală din R. Moldova de o perioadă lungă de timp prin asistență tehnică și financiară acordată instituțiilor guvernamentale, ministerelor și agențiilor de resort, organizațiilor non-guvernamentale, grupurilor comunitare, GAL-urilor, dar și întreprinderilor mici și mijlocii..

„Agricultura modernă nu se rezumă doar la tehnologie și echipamente, dar și la organizarea gospodăriilor, serviciilor de susținere, muncă calificată, precum și inteligența orientării pe piață. Agricultura modernă e și despre o dietă sănătoasă, condiții de muncă decente, beneficii pentru mediul înconjurător și spații rurale amenajate”, a menționat Ilona Gruenewald, Managera de Proiecte Agricultură și Dezvoltare Rurală în cadrul Delegației UE în R. Moldova.

Dezvoltarea rurală nu are o perspectivă promițătoare fără integrarea agriculturii, este de părere Aurelia Bondari, Directoarea Executivă a Federației Agricultorilor din R. Moldova „FARM”. Din punctul ei de vedere, satele ar trebui să se dezvolte pentru a asigura dezvoltarea economică a țării, iar politicile locale trebuie să fie integrate în politicile naționale.

Pentru a promova politicile rurale responsabile și eficiente dar și pentru a asigura dezvoltarea locală durabilă, FARM desfășoară un proiect legat de creșterea rolului societății civile în îmbunătățirea proceselor de dezvoltare rurală. Aurelia Bondari susține că federația a creat o platformă de dialog din care fac parte organizații a societății civile, întreprinderi din sectorul privat, organe ale administrației publice locale, dar și GAL-uri. Această rețea analizează prioritățile, efectuează consultări publice și promovează documente de politici. Acum se lucrează la o nouă strategie de dezvoltare a agriculturii. 

„GAL-ul nu este doar un instrument, ci e o forță motrice”

Natalia Rotari, managera GAL-ului „Valea Cuboltei” a explicat că în cadrul abordării LEADER, GAL-ul a recepționat mini proiecte din comunități și le-a finanțat, însă, din punctul ei de vedere, aceste grupuri trebuie să aibă capacități mai mari de absorbție a fondurilor. În așa mod ele își vor întări poziția în dialogul social și vor avea posibilitatea să se implice mai mult în dezvoltarea localităților. 

GAL-ul „Valea Cuboltei” se axează pe dezvoltarea teritoriului, dar și dezvoltarea instituțională. Pe parcursul activității sale, GAL-ul a extins numărul locuitorilor și a început să colaboreze cu un alt GAL din regiune. Acesta finanțează proiecte din domeniul culturii, tineret, servicii, antreprenoriat, instituții publice și infrastructură, iar beneficiarii contribuie activ la realizarea lor. Astfel, Daniel Leahu, beneficiarul GAL-ului a fost susținut ca să-și procure un utilaj de calibrare și pesticidizare a semințelor. În satul Hăsnășenii Mari, cu suportul GAL-ului a fost instalată iluminarea stradală. 

Bologa Tatiana, primara satului  Hăsnășenii Mari spune că în localitate se implementează și alte proiecte: sunt instalate panouri solare,  se planifică schimbarea ușilor și geamurilor la grădinița din localitate. Ea spune că populația este foarte deschisă, se implică, iar dacă nu pot contribui financiar, atunci muncesc fizic când apare necesitatea.

GAL-ul are parteneri în țară și peste hotare, iar membrii acestuia beneficiază de instruire, vizite de studiu și schimb de experiență. 

„GAL-ul nu este doar un instrument, ci e o forță motrice care pune în funcțiune acele resurse locale existente, dezvoltă acel parteneriat care aduce oportunități pentru dezvoltarea integrată a microregiunii”, spune Natalia Rotari. 

GAL-ul „Colinele Nistrene” s-a format la o șezătoare. Deoarece populația era retrasă, persoanele cu inițiativă au organizat evenimentul și au invitat oamenii să spună ce ar vrea să schimbe în localitățile lor. Astăzi din GAL fac parte 26 de localități cu peste 20000 de locuitori. 

Angela Artin managera GAL-ului „Colinele Nistrene” spune că GAL-ul se mândrește cu locurile pe care le are și are ca scop dezvoltarea turismului turismul istoric. În localitățile care sunt membre a GAL-ului oamenii pot vedea mănăstiri, biserici vechi din lemn, se pot bucura de peisajul pe care îl oferă râul Nistru dar și gusta bucate din bucătăria tradițională. 

GAL-ul a finanțat procurarea unei pompe de apă pentru satul Schineni, procurarea tehnicii de calcul pentru o grădiniță, extinderea unei zone de odihnă dar și proiecte de dezvoltare a apiculturii. 

Membrii GAL-ului au parte de vizite de studiu în Letonia, Polonia, România. 

Soia – cultură de importanță mondială cu potențial în R. Moldova

Pe lângă faptul că contribuie la dezvoltarea localităților rurale, UE investește și în dezvoltarea sectorului de cultivare a soiei în R. Moldova. În cadrul unui proiect instituțiile de învățământ, agricultorii și procesatorii de soia învață cum să cultive soia și sunt încurajați să investească în creșterea soiei ecologice.

Ela Malai, coordonatoare de proiect Agri, Inovare și Cercetare Donau Soja spune că au fost dezvoltate manuale de bune practici, au fost înființate câmpuri demonstrative pentru a testa tehnici de creștere a soiei. 

În cadrul proiectului, experți și cercetători din țară și de peste hotare instruiesc fermierii privitor la tehnicile de cultivare a soiei. În  cadrul acestuia a fost procurat și utilaj pentru Institutul de Cercetare din Bălți. De asemenea, au fost semnate două acorduri cu instituții de cercetare din străinătate cu care colaborează în vederea testării semințelor și a schimbului de experiență. 

Boris Boincean, directorul Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” din Bălți spune că R. Moldova are un potențial mare de a cultiva soia nemodificată genetic, aceasta fiind o cultură de importanță mondială. Rolul cercetărilor științifice crește, mai ales în contextul schimbărilor climatice, iar cercetările care se fac asupra culturii soiei sunt de o importanță deosebită, deoarece, prin crearea soiurilor noi R. Moldova ar putea să nu mai importe această cultură.

În anul 2020, GAL-urile au implementat aproximativ 350 de micro-proiecte cu bugetul total de cofinanțare din sursele externe de circa 20.000.000 de lei.