52 de mii de bolnavi de cancer din R. Moldova, trataţi într-o singură instituţie

Anual, la nivel global, se înregistrează peste 14 milioane de cazuri noi de cancer, iar 8,8 milioane de persoane diagnosticate cu cancer decedează. În R. Moldova, numărul persoanelor bolnave de cancer este în creştere, iar numărul tot mai mic de medici specialişti şi activitatea unei singure instituţii utilate şi specializate în tratarea maladiei pun sub semnul întrebării încercările autorităţilor de a reduce mortalitatea cauzată de cancer.

În fiecare an, la 4 februarie, este marcată Ziua mondială de prevenire a cancerului, având drept scop salvarea a milioane de pacienţi diagnosticaţi cu cancer şi prevenirea deceselor prin creşterea gradului de conştientizare şi educaţie în privinţa bolii, prin presiunile exercitate asupra guvernelor şi a persoanelor fizice.

Cancerul este principala cauză de deces la nivel mondial, cu un număr de decese ce le depăşeşte pe cele cauzate de boala cardiacă sau de orice alt grup de boli specifice.

În lume, primele 5 tipuri de cancer cu cel mai mare indice de deces sunt: cancerul pulmonar – 1,69 milioane de decese, cancerul la ficat – aproape 800 de mii de decese, cancerul de colon şi rect – peste 770 de mii de decese, cancerul de stomac – 750 de mii – şi cancerul de sân – aproape 600 de mii de decese.

Mortalitatea prin cancer la bărbaţi este cauzată de rata înaltă a cancerului pulmonar, urmată de cancerul la ficat şi cel gastric. La femei, cel mai diagnosticat cancer este cel mamar, urmat de cancerul colorectal, de col uterin şi cel pulmonar.

Cancerul în R. Moldova

Maladiile oncologice constituie a doua cauză principală a mortalităţii în R. Moldova, după maladiile cardiovasculare. La 1 ianuarie 2017, au fost înregistrate peste 52 de mii de persoane diagnosticate cu diferite tipuri de cancer, anual fiind depistate peste nouă mii de cazuri noi.

Conform datelor statistice, doar pe parcursul anului 2016, au decedat 6 226 de pacienţi diagnosticaţi cu cancer (16% din numărul total al persoanelor decedate). Dintre aceştia, cel mai mare număr de decese a fost provocat de următoarele cinci tipuri de cancer: cancer de colon şi rect – 13,8%, cancer de sân – 12,9%, cancer pulmonar – 10,2%, cancer de piele – 9,6% şi cancer de prostată – 4,9%.

Cel mai mare număr de decese – în raioanele centrale

Din 6 226 decedaţi, 66% fac parte din categoria pensionarilor, aproximativ 34% din categoria persoanelor cu vârstă aptă de muncă şi 0,5% (32 decedaţi) printre copii.

Mortalitatea populaţiei din cauza tumorilor a fost clasificată şi din punct de vedere teritorial. Astfel, cel mai mare număr de decese s-a înregistrat în raioanele centrale ale R. Moldova (Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni, Dubăsari, Hânceşti, Ialoveni, Nisporeni, Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Teleneşti şi Ungheni) – 1728 decedaţi. În raioanele din nordul R. Moldova (Briceni, Edineţ, Donduşeni, Drochia, Făleşti, Floreşti, Glodeni, Ocniţa, Râşcani, Sângerei, Soroca), au decedat 1660 de bolnavi. Un număr mare de decese s-a stabilit şi în municipiile Chişinău şi Bălţi, în total, 1562 de persoane. În raioanele din sud (Basarabeasca, Cahul, Cantemir, Căuşeni, Cimişlia, Ştefan-Vodă, Leova şi Taraclia) s-au înregistrat 988 decedaţi, iar în UTA Găgăuzia – 282, arată datele Institutului Oncologic.

„Eu singură am depistat nodulul”

Liuba Murgineanu are 67 de ani şi vine tocmai din satul Cania, raionul Cantemir, situat la 120 km de Chişinău. Spune că, la ora 5:30, era deja în microbuz, iar la 7:30 era la uşa Institutului Oncologic. În septembrie, Liuba a avut o intervenţie chirurgicală la sân. „După operaţie, veneam mai des, acum – o dată la trei luni. Azi mi-au zis să vin peste patru luni”.

Liuba Murgineanu spune că, ori de câte ori vine la Chişinău, are la ea un bilet de trimitere de la medicul de familie din localitate, fiind şi programată pentru o consultaţie. Pacienta mai spune că a depistat singură nodulul: „Sunt profesoară. Anual fac un control medical. Nu mi-au depistat niciodată nimic. Eu singură am depistat”. Profesoara declară că poate sta şi câteva ore în rând, umblând de la un cabinet la altul. „Am fost programată la 8:30 şi iată nu demult (ora 13:00) am terminat şi aştept un cunoscut să vină să mă ia, că-i cu maşina”, ne spune Murgineanu. Pe lângă o zi de muncă pierdută din cauza drumului lung şi a cozilor de la uşile medicilor specialişti, pacienta ne povesteşte că se întâmplă câteodată să fie nevoită să rămână la Chişinău, dacă nu reuşeşte să facă toate investigaţiile. „Medicamente ne dau de aici, fără plată, că am poliţă de asigurare”, ne mai spune Liuba Murgineanu.

Urmează să fie operată la colon

Maria Ţepordei are 46 de ani şi a venit din satul Hănăseni, Cantemir. Spune că e pentru prima dată la Institutul Oncologic, după ce a fost anunţată de medicul de familie din sat că trebuie să facă o analiză. Testele au fost rele şi medicul de familie i-a scris un bilet de trimitere la Institutul Oncologic. Aici a fost anunţată că i-a fost găsit un polip şi că trebuie urgent operată la intestinul gros, pentru a preveni evoluţia spre cancer. Maria i-a spus medicului că vrea să vorbească mai întâi cu familia. Are emoţii. Operaţia a fost programată în două zile şi trebuie să achite 700 de lei. Spune că nu avea probleme de sănătate şi că niciodată nu s-ar fi gândit că este predispusă la asemenea probleme. Întrucât maladia care afectează intestinul gros se situează pe primul loc în rata mortalităţii din cauza cancerului, medicii specialişti recomandă screening-ul (examinarea persoanelor pentru descoperirea precoce a semnelor de cancer, chiar dacă nu sunt prezente semne de boală) pentru polipi şi, implicit, pentru cancerul colorectal de la vârsta de 50 de ani (pentru ambele sexe).

Institutul Oncologic – singura instituţie din R. Moldova specializată în tratarea cancerului

În pofida incidenţei şi mortalităţii înalte, în R. Moldova funcţionează o singură instituţie care oferă tratament specializat persoanelor diagnosticate cu cancer. Anual, 10 mii de persoane nou-diagnosticate sunt tratate la Institutul Oncologic, suplimentar celor diagnosticate anterior, fapt ce cauzează cozile la uşile medicilor specialişti, susţine Larisa Catrinici, directoarea Institutului Oncologic din R. Moldova.

O altă problemă este că, în R. Moldova, nu sunt suficienţi specialişti în medicina nucleară, radio-farmacişti, fizicieni medicali şi tehnologi. În prezent, 40% dintre cadrele care activează sunt de vârstă pensionară. Pe parcursul ultimilor trei ani nu au mai fost solicitări de înscriere la programul de rezidenţiat pentru chirurgia oncologică, oncologia medicală şi oncologia prin radiaţie, iar tinerii specialişti care au absolvit studiile refuză să lucreze în raioane din motive financiare, dar şi din cauză că au fost instruiţi pentru activităţi mai tehnice decât cele care pot fi desfăşurate în raion.

Din numărul de pacienţi bolnavi de cancer, 49% sunt trataţi prin intervenţii chirurgicale, 40% prin radioterapie şi 11% în urma tratamentului sistemic chimioterapie/hormonoterapie/imunoterapie.

Anual, se tratează prin chimioterapie şi hormonoterapie circa 19 mii de pacienţi, dintre care peste opt mii – în condiţii de staţionar şi zece mii – în condiţii de ambulatoriu la Centrul Consultativ Diagnostic. În 2008, în cadrul Institutului Oncologic, a fost organizat un serviciu specializat de asistenţă paliativă, care presupune îngrijirea pacienţilor în ultima fază a cancerului.

La etapa actuală, la Institutul Oncologic activează 15 medici-radioterapeuţi, 1 medic-imagist, 12 tehnicieni-radiologi, 18 asistente de operaţie, 17 medici în serviciul chimioterapie şi 5 medici în serviciul citologic.

Acţiunile statului privind combaterea cancerului

Menţionăm că, în 2016, Ministerul Sănătăţii, Guvernul, împreună cu specialiştii Centrului Naţional de Sănătate Publică, au elaborat un Program naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025, al cărui obiectiv general este reducerea mortalităţii cauzate de cancer cu 7% până în 2025 şi reducerea apariţiei noilor cazuri de cancer cu 10%. Programul are drept scop creşterea calităţii serviciilor medicale de diagnostic, tratament şi îngrijiri pentru bolnavii de cancer, precum şi prevenirea factorilor de risc, cum sunt fumatul, consumul de alcool, alimentaţia nesănătoasă şi activitatea fizică redusă.

În acest sens, Ministerul Sănătăţii şi-a propus asigurarea accesului a cel puţin 80% din pacienţii cu cancer la servicii de calitate şi dotarea Institutului Oncologic cu dispozitive medicale şi personal medical.

Cancerul care nu se tratează în R. Moldova

Pacienţii din R. Moldova nu au acces la tratamentul cu izotopi radioactivi, necesar pentru cancerul tiroidian. Anual se înregistrează peste 300 de cazuri noi de cancer tiroidian, iar tratamentul peste hotare costă 800-2500 de dolari SUA. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în cazul pacienţilor cu metastază osoasă şi cu sindromul durerii severe, care necesită tratament cu stronţiu, dar care nu este disponibil în ţară.

În 2016, din cele 31 de departamente de patologie care funcţionează în spitalele raionale, doar 16 dispuneau de laboratoare histopatologice. Astfel, din cauza absenţei laboratoarelor histopatologice, toate probele postoperatorii sunt studiate doar din punct de vedere morfologic (descriere macroscopică, fără examinarea microscopică), ceea ce duce la erori în diagnosticare şi în tratament. Doar departamentul de histopatomorfologie de la Institutul Oncologic are dispozitive moderne, însă pentru aplicarea continuă a metodelor de diagnosticare, este necesară aprovizionarea permanentă cu reactive şi consumabile.

Resurse financiare pentru tratarea cancerului

Tratamentul pacienţilor diagnosticaţi cu cancer este asigurat din mijloacele fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală şi reprezintă resurse proprii ale instituţiilor medicale, conform contractelor încheiate cu Compania Naţională de Asigurări în Medicină, în limita mijloacelor financiare disponibile. Persoanele bolnave de cancer, dar care nu au poliţă de asigurare medicală, oricum urmează a fi tratate gratuit din bugetul de stat.

Caracteristic populaţiei R. Moldova este depistarea tardivă a tumorilor, în circa jumătate din cazuri, şi concentrarea serviciilor de tratament specializat în municipiul Chişinău, fapt ce influenţează negativ şansele de supravieţuire ale persoanei. Diagnosticul cu cancer presupune creşterea considerabilă a costurilor de tratament al bolii, dar şi a costurilor sociale, asociate maladiei: excluderea persoanei din activitatea socioeconomică, îngrijire, transport, timp şi resurse din partea altor membri ai familiei, se indică în Programul naţional de control al cancerului pentru anii 2016-2025.

Care este cauza cancerului

Potrivit specialiştilor, cancerul apare în urma transformării celulelor normale în celule tumorale în timpul unui proces constituit din mai multe etape, în timpul căruia leziunea precanceroasă devine o tumoare malignă. De obicei, schimbările apar în urma interacţiunii dintre factorii genetici umani şi trei categorii de factori externi, printre care: factorii cancerigeni fizici, cum ar fi radiaţiile ultraviolete şi ionizante; agenţii chimici cancerigeni, cum ar fi azbestul, componentele de fum de tutun, aflatoxinele (contaminanţii alimentari) şi arsenicul (poluant al apei potabile); carcinogenii biologici, cum ar fi infecţiile cauzate de anumiţi viruşi, bacterii sau paraziţi.

Un alt factor fundamental în dezvoltarea cancerului este îmbătrânirea. Cu vârsta, incidenţa cancerului creşte dramatic, cel mai probabil din cauza acumulării de factori de risc pentru dezvoltarea anumitor forme de cancer.

Cum putem preveni cancerul

Organizaţia Europe Against Cancer a elaborat un Cod anticancer, care menţionează următoarele acţiuni ce pot fi întreprinse pentru prevenirea cancerului:

• Nu fumaţi. Dacă sunteţi fumător, renunţaţi la acest obicei sau nu fumaţi în prezenţa nefumătorilor;
• Evitaţi obezitatea. Întreprindeţi activităţi fizice în fiecare zi (efortul mediu recomandat –minimum 30 de minute);
• Consumaţi zilnic legume, fructe şi cereale. Limitaţi consumul de alimente care conţin grăsimi animale, precum şi consumul de alcool;
• Evitaţi expunerea excesivă la radiaţiile solare;
• Consultaţi imediat medicul dacă descoperiţi prezenţa unui nodul, a unei plăgi care nu se vindecă (inclusiv în cavitatea bucală) sau dacă un nev pigmentar (aluniţă) îşi modifică forma, dimensiunea şi culoarea;
• Consultaţi medicul dacă tusea persistă sau se schimbă, dacă apare o modificare a vocii, tulburări de tranzit intestinal sau urinar, sau dacă aţi scăzut în greutate rapid şi inexplicabil;
• După vârsta de 50 de ani participaţi la programele de screening pentru cancerul colorectal;
• Participaţi la programele de vaccinare împotriva virusului hepatic B. Pentru femei, după începerea vieţii sexuale, efectuaţi anual un control ginecologic. Participaţi la programele de screening pentru cancerul de col uterin sau cervical după vârsta de 25 de ani şi pentru cancer mamar după vârsta de 50 de ani.

Experţii estimează că, până în 2025, incidenţa (cazuri noi) prin cancer la nivel global va creşte la 19,3 milioane, iar decesele vor atinge cifra de circa 11, 4 milioane.