2014: Împrăştiaţi prin lume, reuniţi la Congresul Diasporei

Schimb de opinii, întrebări şi răspunsuri, promisiuni, toate au fost pe ordinea de zi a Congresului Diasporei, ediţia a VI-a. Trei zile dedicate în exclusivitate celor plecaţi în afara R. Moldova. Oameni care, deşi au plecat, totuşi nu uită de R. Moldova şi se întrunesc în diverse asociaţii, care îşi propun să promoveze, dar şi să păstreze cultura, tradiţiile şi memoria R. Moldova chiar fiind departe de ea.

Situaţia politică din R. Moldova, nivelul de trai scăzut, lipsa locurilor de muncă, toate acestea au forţat mulţi cetăţeni să-şi lase familiile, casele şi să-şi caute un serviciu mai bine plătit, dar deloc uşor. Numărul mare de persoane plecate devine îngrijorător, de aceea autorităţile au lansat mai multe programe şi evenimente care să susţină diaspora şi să-i încurajeze pe cei plecaţi să investească în R. Moldova, ca aceasta să devină prosperă şi atractivă pentru copiii lor.

„Omul nu locuieşte într-o ţară, ci într-o limbă”

Ediţia din acest an a Congresului Diasporei a fost organizată de Biroul pentru Relaţii cu Diaspora (BRD). Congresul s-a axat pe discuţii multilaterale Guvern-Diasporă la subiecte ce ţin de politicile pentru diasporă, impactul migraţiei asupra proceselor economice, sociale, academice şi politice din ţară, dar şi impactul politicilor elaborate de Guvern pentru diasporă.

În cadrul congresului, Victor Lutenco, şeful Biroului pentru Relaţii cu Diaspora, i-a îndemnat pe toţi cei prezenţi să adreseze întrebările ce-i frământă, la care au căutat răspunsuri, dar nu le-au obţinut deocamdată.

În cadrul Congresului Diasporei, care s-a desfăşurat la Chişinău între 1 şi 3 septembrie şi a reunit peste 145 de cetăţeni ai R. Moldova din 28 de ţări, Igor Corman, preşedintele Parlamentului, a declarat că „experienţa reprezentanţilor diasporei trebuie să fie valorificată pentru a schimba în bine realităţile din R. Moldova şi pentru a construi împreună viitorul european al ţării”. „Trebuie să schimbăm lucrurile în ţară ca moldovenii să nu plece peste hotare, ca majoritatea cetăţenilor să se simtă confortabil acasă, să aibă locuri de muncă, să aibă un venit asigurat. Astfel se vor crea condiţii ca şi alţi moldoveni plecaţi să revină”, a menţionat preşedintele Parlamentului în mesajul adresat diasporei. Igor Corman a subliniat că pentru realizarea acestui obiectiv este necesară conjugarea eforturilor autorităţilor şi diasporei.

„Migraţia circulară e un fenomen normal, cum a spus Emil Cioran: „Omul nu locuieşte într-o ţară, ci într-o limbă”. În acest sens, noi nu am plecat niciodată de aici. Revenind acasă, am observat că s-au schimbat foarte multe lucruri în bine, drumurile sunt reparate, avem regim liberalizat de vize. Noi susţinem parcursul european, însă ne facem griji că unii vor prefera să voteze cu picioarele, adică să nu meargă deloc la vot”, explică Ala Mândâcanu, reprezentanta diasporei din Canada. Potrivit ei, cel mai frumos lucru pentru cei plecaţi e să ştie că sunt aşteptaţi la ei acasă şi că ţara are nevoie de experienţa pe care o obţin peste hotare.

„Greu a fost şi greu este, dar nu am putut să nu plec”

Larisa Olărescu, reprezentanta Asociaţiei Basarabia-Torino, este de părere că „trebuie să se termine murdăria politică, deoarece ea ne îndepărtează cel mai mult de ţară. Lupta aceasta între politicieni este una foarte urâtă şi acţionează negativ asupra noastră, cei care lucrăm peste hotare. Indiferent din ce partide sunt, oficialii trebuie să colaboreze, să nu se murdărească unii pe alţii. Toate problemele cu care se confruntă societatea sunt rezultatul situaţiei politice din ţară. Dacă o să fie o politică corectă, europeană, inovativă, desigur că oamenii se vor întoarce şi vor începe să-şi deschidă diferite afaceri la ei acasă, unde e mai uşor şi mai bine”.

lărescu mai spune că oamenii trebuie să fie mai atenţi la cultură, la felul cum se comportă şi cum vorbesc, pentru că „aceasta formează identitatea omului”. Ea locuieşte de 14 ani în Italia. În această perioadă a avut tot felul de servicii, a fost dădacă, a avut grijă de bătrâni, a lucrat ca asistentă medicală. „Greu a fost şi greu este, dar nu am putut să nu plec”, spune cu tristeţe femeia. Chiar dacă de ceva timp este şomeră, totuşi, ea spune că nu ar reveni acum în Moldova, deoarece întreaga ei familie este în Italia. „Iar viaţa este frumoasă alături de copii, unde îţi este familia şi unde vezi că ei sunt fericiţi şi împliniţi”, încheie Larisa Olărescu.

Susţinerea statului contează

Alexandru Marcinschi, liderul Asociaţiei Baştina din Padova, Italia, reprezentant al diasporei din ţările Uniunii Europene, spune că oamenii s-au împrăştiat prin lume în căutarea unui loc de muncă şi a unui trai mai decent. „Oamenilor nu le trebuie mult, doar puţină susţinere şi să fie ascultaţi, în rest, ei se descurcă. Totodată, trebuie să fie implementate cât mai multe proiecte care îi vor încuraja pe cei plecaţi din ţară să revină în R. Moldova şi să-şi iniţieze o afacere”.

Această idee a fost susţinută şi de către premierul R. Moldova. Iurie Leancă a specificat că Congresul Diasporei reprezintă o platformă perfectă de comunicare şi interacţiune dintre Guvern şi Diasporă şi că asemenea evenimente sunt de natură să contribuie esenţial la solidarizarea societăţii şi la asigurarea unei dezvoltări durabile a R. Moldova. În această ordine de idei, în fiecare minister a fost desemnat câte un viceministru responsabil de relaţiile cu diaspora. Acesta are menirea de a susţine eforturile BRD, „care, în colaborare cu toate ministerele şi cu Parlamentul, elaborează propuneri pentru a avea soluţii de sistem, şi nu doar pe cazuri individuale”, a precizat prim-ministrul.

Nu putem trăi fără această palmă de pământ

Dumitru Pogorea, reprezentant al diasporei din CSI, susţine că anume diaspora duce tradiţiile Moldovei în alte ţări. „Noi facem Moldova cunoscută datorită oamenilor harnici. Toate asociaţiile pe care le organizăm, tot ce facem este pentru că nu putem fără această palmă de pământ (R. Moldova, n.r.), care ne atrage ca un magnet.

Cu ajutorul asociaţiilor şi a oamenilor care le formează, noi reuşim să ne regăsim şi să nu ne pierdem identitatea”. Dumitru Pogorea a încurajat acţiunile pe care le întreprinde Executivul pentru a majora salariile şi indemnizaţiile cetăţenilor care trăiesc şi muncesc în ţară, astfel încât să fie încurajaţi toţi conaţionalii să revină şi să contribuie la prosperarea R. Moldova. „Dacă dorim reîntoarcerea cetăţenilor plecaţi, atunci trebuie să le oferim oamenilor condiţii care să-i atragă să revină, dar nu să-i uite şi să-i alunge din ţară”, spune reprezentantul diasporei din CSI.

Salarii decente şi locuri de muncă – de asta e nevoie ca cei plecaţi din ţară să revină acasă, iar cei care au rămas să nu mai dorească să plece, e de părere Mariana Danu. „Noi ne-am făcut studiile aici, ne-am format ca personalităţi în Moldova, însă nu am reuşit să ne modelăm viitorul, sau să-l acceptăm aşa, fără perspective şi cu multe probleme. În ultimii ani, am fost plăcut surprinşi că cineva din ţara noastră se interesează de noi şi că se fac multe şi pentru cei plecaţi”, zice Mariana Danu, care locuieşte în Portugalia de mai bine de 9 ani. Ea lucrează ca menajeră, iar timpul liber şi-l dedică asociaţiilor şi şcolilor pentru copiii moldoveni. „În cadrul atelierelor fac cunoştinţă cu foarte mulţi oameni care au studii superioare, care sunt filologi, profesori, jurnalişti, economişti, medici… Îmi pare foarte rău că suntem împrăştiaţi în întreaga lume, că nu am putut să activăm acasă”.

„Ne doare că nu putem da ţării noastre ceea ce oferim unei alte ţări”

Vasile Carpacean, care este de 12 ani stabilit în Portugalia, povesteşte că a făcut de toate pentru a câştiga bani ca să-şi poată întreţine familia.

El spune că este greu să vezi cum oameni cu studii superioare sunt nevoiţi să lucreze din greu în ţări străine şi câteodată nu mai reuşesc să se reîntoarcă în Moldova. „E alarmant că mai bine de 70% dintre persoanele plecate din ţară au studii superioare. Ne doare că nu putem da ţării noastre ceea ce oferim unei alte ţări. Noi muncim cinstit, dar ceea ce dăm acolo nu putem da aici. Noi suntem gata să ne întoarcem acasă chiar mâine, deoarece considerăm că experienţa şi dorinţa noastră ar putea ajuta ţara. Însă atunci când revenim în ţară, ne ciocnim de persoane, autorităţi care parcă neagă prezenţa noastră, parcă nu ne acordă atenţia cuvenită. Adesea, atitudinea lor ne lasă impresia că abia se abţin să nu ne spună: „Aţi plecat, deci rămâneţi acolo”. Cu siguranţă că noi, cei vârstnici, ne vom întoarce acasă, dar tinerii vor reveni în ţară doar atunci când vor vedea că condiţiile de trai sunt mai bune şi că ar putea avea un viitor asigurat în ţara unde s-au născut, au crescut, trăiesc, lucrează şi plătesc impozite”, îşi spune oful Vasile Carpacean.

La Congresul Diasporei, ediţia 2014, au participat lideri ai asociaţiilor, reprezentanţi ai grupurilor de iniţiativă ale diasporei, delegaţi independenţi, cetăţeni reîntorşi, precum şi reprezentanţi ai instituţiilor publice, responsabili de diasporă, şi ai organizaţiilor internaţionale. La Congres au fost prezenţi şi conaţionali din Canada, Grecia, Austria, Belgia, Ucraina, Estonia, Germania, Irlanda, Marea Britanie, Spania, Elveţia, R. Moldova, Lituania, SUA, Bulgaria, Suedia, Ungaria, Danemarca, Cehia, Kazahstan, Olanda, Letonia, Turcia.

Tatiana Beghiu