Sănătatea mintală în R. Moldova în contextul vieții post-Covid și a instabilităților sociale. „După pandemie oamenii se uită cu totul altfel la sănătatea mintală”
Ultimele date oficiale arată că în R. Moldova, în prezent, circa 70 de mii de persoane sunt diagnosticate cu diverse probleme de sănătate mintală, iar anual aproximativ cinci mii de persoane sunt depistate cu probleme de sănătate mintală severă. În topul celor mai frecvente probleme de sănătate mintală grave se numără tulburările depresive, tulburările anxioase sau legate de factorii de stres și schizofrenia.
În acest context, Ziua Mondială a Sănătății Mintale, marcată anual la data de 10 octombrie, oferă un prilej în plus pentru a sublinia importanța conversațiilor despre problemele de sănătate mintală și modalitățile prin care pot fi soluționate. ZdG a discutat cu o serie de specialiști și experți în domeniul sănătății mintale despre problemele de sănătate mintală în contextul erei post-Covid, a războiului din regiune și a instabilității sociale și economice, per general.
Instabilitatea economică și socială – printre factorii care acutizează problemele de sănătate mintală
Andrei Eșanu, asistent universitar la Catedra de Sănătate Mintală, Psihologie Medicală și Psihoterapie din cadrul Universității de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemițeanu”, susține că factorii sociali extremi precum pandemia, războiul sau crizele agravează problemele de sănătate mintală în societate.
„Tulburările mintale au mai mulți factori cauzali, iar deoarece noi suntem ființe bio-psiho-sociale, sănătatea mintală poate fi afectată de factori biologici, la nivel de substanțe chimice din creier, factori psihologici, capacitatea noastră de a face față stresului și de factori sociali. Numeroase studii arată că războaiele, crizele de orice fel, etc. contribuie la creșterea numărului de probleme de sănătate mintală în societate”, afirmă Andrei Eșanu.
„Dacă vorbim despre pandemie, acea perioadă ne-a arătat că mai multe persoane s-au adresat cu probleme de depresie, tulburări de anxietate, iar un factor important l-a avut izolarea, care a agravat sau a provocat diverse problemele de sănătate mintală. Războiul a adus ceva mai mult decât pandemia. Aici ne putem referi și la tulburarea de stres post-traumatic („PTSD”, n.r.), care tot face parte din grupul de tulburări de anxietatea însă este specifică pentru oamenii care au trecut printr-un anumit traumatism psihologic”, explică asistentul universitar de la Catedra de Sănătate Mintală.
Top 3 mituri despre problemele de sănătate mintală și persoanele care se confruntă cu ele:
Mitul nr. 1 – Persoanele cu tulburări mintale severe sunt violente și periculoase pentru societate. Această percepție este greșită din mai multe considerente, una dintre ele fiind faptul că persoanele cu probleme severe de sănătate mintală sunt victimile, de fapt, ale violenței.
Mitul nr. 2 – Oamenii cu probleme de sănătate mintală sunt slabi, mofturoși sau lenoși și inventează aceste probleme. Această percepție nu este adevărată, sunt mulți oameni cu depresie, tulburări de anxietate și alte probleme de sănătate mintală care au și/sau pot avea o carieră prosperă, o poziție în societate bună, prieteni și familie, dar care la un moment dat sau uneori trec printr-o fază în care se confruntă cu probleme de sănătate mintală.
Mitul nr. 3 – Tulburările mintale nu pot fi tratate, prin urmare nu se merită să te adresezi la un specialist din domeniu. Orice problemă de sănătate mintală este și poate fi tratată. Fiecare tratament este adaptat necesităților persoanei și severității problemei cu care se confruntă.
Unde și la cine apelăm atunci când avem probleme de sănătate mintală?
Psihoterapeutul Arcadie Astrahan, director de programe din cadrul Centrului Comunitar de Sănătate Mintală Botanica, afirmă că, pentru a înțelege mai bine la ce specialiști în sănătate mintală trebuie să apelăm în cazul unei probleme, este nevoie să știm cu ce se ocupă ei.
„Psihologul nu tratează problemele de sănătate mintală, dar poate oferi un diagnostic și recomandări generale sau sfaturi pentru pacient. La rândul lor, psihiatrul și psihoterapeutul tratează problemele de sănătate mintală. Cel dintâi oferă un tratament medicamentos, iar psihoterapeutul se specializează în tratamentul prin discuții, care se bazează pe schimbarea interioară: a modului de gândire, a emoțiilor, de felul în care funcționează sau acționează”, afirmă Arcadie Astrahan.
În R. Moldova, există Centre Comunitare de Sănătate Mintală (CCSM) care prestează servicii precum evaluare psihologică, consiliere psihologică, ședințe psihoterapeutice, educație pentru sănătate, activități în grup și individuale, activități ergoterapeutice și alte servicii în 40 de Centre Comunitare din țară.
Procesul de înființare a CCSM-urilor la nivel național a fost pilotat și facilitat de către Proiectul moldo-elvețian „Mensana – Suport pentru Reforma Serviciilor de Sănătate Mintală în Moldova”, prin consolidarea modelului de servicii comunitare de sănătate mintală. Inițial, acest model a fost dezvoltat, testat şi instituit în patru raioane din țară: Orhei, Soroca, Cimișlia și Cahul.
Victoria Condrat, directoarea executivă și managera locală a proiectului, menționează că importanța acestor centre comunitare de sănătate mintală este mai evidentă ca niciodată,ținând cont de realitățile sociale cu care ne confruntăm la momentul actual. „După pandemie oamenii se uită cu totul altfel la sănătatea mintală. Populația a început să conștientizeze că există factori pe care ei nu îi pot controla și au nevoie de susținere. Ne-am „trezit” cumva cu foarte multe întrebări și eram bucuroși că există aceste servicii în țară”.
„Exista o mare reticență din partea persoanelor de a apela la serviciile de sănătate mintală pentru a nu fi «văzuți la poarta spitalului de psihiatrie»”
Managera proiectului „Mensana” susține că stigmatizarea persoanelor cu probleme de sănătate mintală a fost și continuă să fie posibilă din cauza mai multor factori sociali.
„Din păcate, toată societatea, nu mă refer doar la R. Moldova, are percepții greșite despre problemele de sănătate mintală. În cultura de masă, prin filme, literatură personajele negative întotdeauna erau portretizate ca având o problemă de sănătate mintală. De-a lungul istoriei, persoanelor „incomode” li se atribuia o diagnoză precum că aveau o problemă mintală și erau „închiși” în spitale de psihiatrie, iar asta se întâmpla chiar și în țări dezvoltate, precum Statele Unite ale Americii sau Marea Britanie”, povestește Victoria Condrat.
În R. Moldova, persoanele cu probleme de sănătate mintală, spune managera proiectului „Mensana”, s-au ciocnit cu diverse impedimente pe parcursul anilor. „Până la existența acestor Centre Comunitare de Sănătate Mintală, persoanele care aveau nevoie de servicii de sănătate mintală puteau apela fie la spitalul de psihiatrie, fie la medicul psihiatru din raion. Exista o mare reticență din partea persoanelor de a apela la serviciile de sănătate mintală pentru a nu fi judecați sau „văzuți la poarta spitalului de psihiatrie”. Acum, însă, lucrurile stau cu totul altfel. CCSM se află de multe ori în incinta centrelor de sănătate și nu mai există nici necesitatea de a fi redirecționat către un specialist în sănătate mintală, serviciile fiind gratuite și confidențiale”, afirmă Victoria Condrat.
Conform datelor Studiului Național cu referire la percepția populației generale și opinia specialiștilor cu privire la pregătirea actorilor din sectorul justiției pentru a face față cazurilor de discriminare (elaborat de Consiliul Europei, noiembrie 2020) 66% din cei intervievați consideră că discriminarea persoanelor cu dizabilități mintale și intelectuale este unul din cele mai răspândite tipuri de discriminare în R. Moldova.
Deputată: „Realizările de până acum sunt importante, dar încă insuficiente pentru a răspunde tuturor nevoilor de sănătate mintală ale populației”
Comisia Protecție Socială, Sănătate și Familie din cadrul Parlamentului R. Moldova, a supus consultărilor publice, la data de 4 octombrie, proiectul de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală. Conform Lilianei Grosu, deputată și membră a comisiei, scopul central al proiectului este de a propune o nouă abordare în domeniul sănătății și bunăstării mintale prin protecția și promovarea sănătății mintale la nivelul întregii populații și a diferitor grupuri de persoane, în dependență de riscurile la care sunt expuse.
Liliana Grosu afirmă că în R. Moldova sănătatea mintală nu constituie o prioritate a politicii de sănătate publică, iar datele oficiale reflectă necesitatea impetuoasă de a reconsidera acest fapt.
„Un exemplu în acest sens sunt datele Biroului Național de Statistică care demonstrează că, în anul 2020, tulburarea mintală și de comportament este principala cauză a dizabilității la copii (26,2%) și la adulții cu vârsta cuprinsă între 18 și 29 de ani (20,3%). Sunt și alte date care prezintă un tablou îngrijorător: numărul persoanelor care se confruntă cu probleme de sănătate mintală crește, iar sistemul de instituții și servicii nu este suficient de consolidat ca să răspundă nevoilor de asistență”, explică deputata.
Conform parlamentarei, „schimbările în domeniul sănătății mintale se obțin în timp și ele depind de efortul comun și consecvent al întregii societăți”. „Partea bună este că reforma în domeniul sănătății mintale a început mai mulți ani în urmă și astăzi avem anumite progrese: a fost dezvoltată o rețea de Centre Comunitare de Sănătate Mintală care acoperă întreg teritoriul țării, rețea de Centre de Sănătate Prietenoase Tinerilor, au fost instruiți mai mulți specialiști din sectoarele medical, social și educațional, în instituțiile educaționale sunt implementate programe de dezvoltare a competențelor emoționale și sociale. Aceste realizări sunt importante, dar încă insuficiente pentru a răspunde tuturor nevoilor de sănătate mintală ale populației”, afirmă Liliana Grosu.
În anul 2021, mai mult de 217 mii de cetățeni au beneficiat de serviciile Centrelor Comunitare de Sănătate Mintală (CCSM) din R. Moldova. Din numărul total de adresări din cadrul CCSM, 55% au avut loc în mediul rural, iar 45% în mediul urban. Totodată, statisticile arată că în topul solicitărilor de servicii de sănătate mintală sunt bărbații, în volum de 60%, comparativ cu numărul de femei care au avut nevoie de ajutor, în proporție de 40%.
Dacă vă confruntați cu diverse stări negative emoționale și/sau psihice, nu ezitați să cereți ajutor de la specialiștii din domeniu, accesând hyperlink-ul aici sau accesând o unul dintre contactele utile de aici.
