Privighetoarea de la Prut: „Mereu am cântat la fel pentru toată lumea și nu am împărțit publicul după criterii și partide politice”
S-a născut la Cîșlița-Prut, acolo unde a și auzit pentru prima oară cum cântă privighetorile. Le asculta cu drag, le memora melodiile, încercând uneori să le imite, dar nu s-a gândit nicicând că ar putea să cânte la fel ca ele. Destinul o aduce pe Maria Sarabaș, căci despre ea este vorba, la Școala Pedagogică din Cahul, acolo unde a luat cu ea și toate melodiile de acasă. Așa, purtând aceste melodii în suflet, devine în scurt timp solistă a tarafului „Izvoraș” de la Casa de Cultură din Cahul. Colegii săi de scenă spun că de la bun început s-a manifestat ca fiind o interpretă absolut unică și autentică. Cu o voce caldă, dar sonoră ca murmurul de izvor, cu un repertoriu inedit, interpreta Maria Sarabaș ajunge să fie una dintre cele mai îndrăgite interprete de la noi. Participă la diverse evenimente culturale, spectacole, festivaluri, concursuri naționale și unionale, este apreciată cu numeroase distincții: diplome, premii, medalii.
A cântat cu cele mai faimoase orchestre
Peste ani, după ce a absolvit Școala Pedagogică din Cahul, când venise vremea să plece la studii la Chișinău, băștinașii săi, care o îndrăgiseră și îi apreciaseră vocea inconfundabilă, i-au zis „Privighetoarea de la Cahul”. Mulți așa continuă să-i zică și până astăzi.
La vârsta de 16 ani a înregistrat primele cântece la Radio Moldova, după care a ajuns solistă a Orchestrei de muzică populară „Lăutarii”. De-a lungul carierei sale muzicale, a colaborat cu mai multe orchestre celebre de muzică populară: „Miorița”, „Folclor”, „Doina Moldovei”, „Busuioc Moldovenesc”, „Ciocârlia”, „Struguraș”, „Veselia”, „Basarabia”, „Fluieraș”, „Mugurel”, „Trandafir de la Moldova”. Oriunde a evoluat, pe orice scenă a lumii – în Franța, Germania, Marea Britanie, SUA, Italia, Polonia sau România, spectacolele de la baștină au fost întotdeauna cele mai importante pentru ea. Pe parcursul carierei sale, a obținut succese remarcabile, fiind apreciată cu zeci de medalii, diplome și mențiuni relevante pentru participarea la prestigioase concursuri, festivaluri zonale sau naționale, dar întotdeauna cele de la baștină i-au fost cele mai dragi și mai prețioase.
Astăzi își amintește cu drag despre Concursul Republican al vocaliștilor (1965), la care a fost distinsă cu premiul I. În 1966 a participat la Săptămâna Culturii Moldovei în Lituania, alături de interpreți și colective profesioniste de la Filarmonica Națională, după care, în 1968, – la Jocurile Olimpice Mondiale de iarnă desfășurate la Grenoble, Franța… De-a lungul anilor, a adunat în portofoliul său 60 de titluri onorifice (Artist al Poporului, Maestru în Artă ), diplome, medalii și alte mențiuni, circa 90 de recenzii și interviuri în ziare și reviste, 80 de cântece înregistrate în studioul Radio, multiple emisiuni și filmări TV, programe de concerte, participări la concursuri și festivaluri naționale și internaționale, turnee peste hotare, colaborări cu cele mai prestigioase orchestre de muzică populară, profesioniste și de amatori… Niciunul dintre aceste titluri, nicio distincție sau decorație nu ar fi fost posibilă dacă nu ar fi existat legătura cu baștina sa.
De unde vine numele „Privighetoarea”?
Maria Sarabaș recunoaște cu mândrie că cel mai onorabil și frumos titlu pe care îl deține pe parcursul întregii sale cariere artistice este „Privighetoarea de la Cahul”.
„De ce? Probabil pentru evoluțiile în calitate de solistă a orchestrei «Izvoraș» cu care susțineam anual zeci de spectacole în oraș sau în satele din raion. Chiar și după ce încheiasem studiile, au urmat ani mulți de colaborare cu această minunată orchestră până la aniversarea de 25 de ani de la fondare, după care am fost prezentă la multiple evenimente organizate în localitățile din Cahul: Festivalul Internațional «Nufărul Alb», Zilele municipiului Cahul, hramurile sau diverse sărbători ale satelor din zona de sud”, povestește Maria Sarabaș. Încearcă să găsească o explicație a faptului că, în mod repetat, consilierii municipali de la Cahul au respins dosarul propus pentru a-i acorda titlul de „Cetățeană de onoare” a municipiului Cahul. „Probabil, așa se întâmplă atunci când politicul se implică în activități care nu pot fi gestionate pe criterii politice”, explică Maria Sarabaș cele întâmplate pe 28 mai, când Consiliul municipal Cahul a respins propunerea de a i se conferi titlul „Cetățeană de Onoare” a Municipiului Cahul. Refuzul se întâmpla după ce la o ședință anterioară subiectul fusese exclus de pe ordinea de zi.
„Când a ajuns momentul votării în cadrul ședinței din 28 mai, consilierii PAS și socialiștii au coalizat, votând împotrivă”, spune Maria Sarabaș, continuând: „Credeam și eu, naiva, că după 60 de ani de activitate artistică, ani de dăruire și sacrificii în numele artei populare, aș merita acest titlu anume de la Cahul, de la baștina mea! Niciodată nu am râvnit la titluri sau decorații. Mereu am cântat la fel pentru toată lumea și nu am împărțit publicul după criterii și partide politice”, spune Maria Sarabaș. Ea recunoaște că acesta este singurul titlu pe care dintotdeauna și l-a dorit foarte mult. „Chiar dacă nu mi-ar fi asigurat pâinea cea de toate zilele, fiind foarte modest sub aspect financiar, pentru mine ar fi fost o mare onoare. Când am depus dosarul pentru acest titlu, am considerat, și acum consider, că l-am meritat, cu riscul de a părea lipsită de modestie”, spune Maria Sarabaș, amintind că, decenii la rând, în R. Moldova, dar și peste hotare, chiar dacă nu a fost mereu ușor, și-a onorat baștina mai ales prin cântecele interpretate.
Despre titluri, zice cu amărăciune că regretă faptul că a devenit victima unor neînțelegeri politice, în schimb, nimeni, niciodată, nu ar putea-o lipsi de un titlu pe care-l poartă cu mare mândrie și demnitate: „Este numele meu. Mi l-a dat măicuța mea și Dumnezeu.”
Am contactat mai mulți consilieri de la Cahul, solicitându-le să ne spună în temeiul căror principii este acordat acest titlu și ce motive au stat la baza respingerii dosarului Mariei Sarabaș.
Marcel Cenușă, consilier PSRM, face trimitere la Regulamentul de acordare a titlului de „Cetățean de onoare”. „Persoanele care sunt vizate, care sunt propuse, trebuie să fie locuitori din municipiu. Noi am discutat în echipă… Doamna e născută în Cîșlița-Prut, nu are nimic cu Cahulul”, ne-a spus Marcel Cenușă, chiar dacă Maria Sarabaș și-a făcut studiile la Cahul și timp de 25 de ani a cântat în cadrul formației „Izvorașul” de la Cahul.
Victoria Lungu, consilieră PDM, ne-a spus că nu a participat la acea ședință și nu se va expune la subiect.
„S-ar putea reveni la subiect, dar Maria a spus că chiar dacă i s-ar conferi acest titlu, ea l-ar refuza”
Consilierul PAS, Ion Ștefăniță, ne-a declarat că el, personal, a votat pentru conferirea acestui titlu, pe care Maria Sarabaș îl merită cu siguranță.
Sergiu Rența, consilier independent, cel căruia îi aparține inițiativa de a propune dosarul Mariei Sarabaș pentru conferirea titlului de „Cetățeană de onoare” a municipiului Cahul, spune că și el se simte acum cumva ofensat, „de parcă am pus la bătaie numele și imaginea unei mari personalități din cultura noastră”. Rența spune că însuși primarul a pregătit proiectul de decizie, care a fost discutat în comisii fără a fi expusă vreo obiecție. „În aceeași zi, a fost examinat și dosarul altei persoane, cu 30 de ani de experiență în cadrul ansamblului «Bobocelul». Cealaltă a trecut, dar Maria Sarabaș – nu. Am fost șocat, pentru că Maria Sarabaș ne cântă și până astăzi aceste locuri. Ea a stat la baza constituirii ansamblului «Izvoraș», vocea ei este inconfundabilă, iar repertoriul – inedit. Pentru mine a fost straniu că atunci când a ajuns momentul votării, primarul a ieșit din sală, sub pretextul că cineva îl contactase la telefon. Ar fi putut cere o pauză de câteva minute și nu s-ar fi ajuns la această situație deloc plăcută. Era necesar un singur vot, dar nu a fost. S-ar putea reveni la subiect, dar Maria Sarabaș suferă foarte mult din această cauză și nu mai cred să accepte. A și spus că chiar dacă i s-ar conferi acest titlu, ea l-ar refuza. Momentul stupid e cel că acest titlu, în repetate rânduri, a fost acordat unor persoane care nu au niciun merit în evoluția municipiului Cahul”, ne-a mai spus Sergiu Rența.
Primarul de Cahul, Nicolae Dandiș, nu a răspuns la apelurile și mesajele ZdG.
Din anul 2000, când a fost aprobat regulamentul de conferire a titlului de Cetățean de Onoare al orașului Cahul, în vigoare până în prezent, Consiliul orășenesc/municipal Cahul a conferit acest titlu unui număr de 27 de personalități, printre care Nicolae Botgros, Svetlana Bivol, Eugen Doga, Ștefan Bratu sau Vasile Scutelnic. Celebra cântăreață de la Cîșlița-Prut lipsește din această galerie.
