Principală  —  Reporter Special  —  Oameni   —   Oameni/ Psihiatrul Alexandru Ciobanu: „Depresiile,…

Oameni Psihiatrul Alexandru Ciobanu: „Depresiile, anxietatea, atacurile de panică apar și atunci când oamenii își neglijează modul sănătos de viață”

Cum e viața unui medic psihiatru care activează în afara Chișinăului? Cum se descurcă în condițiile în care oamenii din zonele rurale cunosc mai puține despre sănătatea psihică, despre stările psihotice și despre nevoia de a consulta un medic  atunci când stările de depresie sau de anxietate te depășesc? De ce în zilele de sărbătoare pacienții psihiatrici au nevoie de mai multă empatie, de mai multă înțelegere și de mai multă dragoste?

De 16 ani, Alexandru Ciobanu, medic psihiatru-psihoterapeut cu grad superior de calificare în psihiatrie, este coordonator al Centrului comunitar de sănătate mintală din Cimișlia. Este căsătorit, are doi copii, despre care spune că îi învață să trăiască și să reziste în condițiile vieții de la noi, care mereu îți poate servi diverse surprize, atât plăcute, cât și neplăcute. Totodată, Alexandru primește zilnic zeci de pacienți, oameni care s-au atașat de el, au încredere în sfaturile lui și încearcă să le respecte.

În spațiul virtual, medicul de la Cimișlia are numele Alexandru Psy. Pe conturile sale descoperim mai multe personaje în pielea cărora ni se prezintă Alexandru. „E un hobby al meu, mă deghizez în diferite personaje. Studiez biografia lor, detalii din viața lor, după care adun toată informația și încerc să fac pozele pe care le postez, de obicei, în zile memorabile. Scriitori, psihanaliști, domnitori… Astfel, oamenii află mai simplu despre aceste personalități. E o provocare pe care mi-o lansez cam o dată în lună. Sigmund Freud, Carl Gustav Jung, mari psihanaliști ai acestei lumi, personalități din Istoria României, mari scriitori – sunt personaje care mă inspiră”, spune Alexandru.
— Dintre actualii cine vă inspiră?

— Psihoterapeuții Daniel David, România, Andrei Kurpatov, Rusia… Liderii politici nu mă prea inspiră. Prefer să mă aprofundez în istorie, ca să o fac mai accesibilă.

L-am căutat în ajun de Revelion, știind că, de obicei, psihiatrii sunt suprasolicitați în zilele de sărbători. Alexandru a încercat să spulbere acest argument, explicând că în ultimii 10 ani, de când și la Cimișlia se acordă asistență psihiatrică „după școală nouă, diferită de cea din perioada sovietică”, situația a devenit mai calmă, mai stabilă, cu mai puține șocuri. 

L-am întrebat cum a fost posibilă o astfel de schimbare în condițiile în care psihiatria rămâne un domeniu dificil de gestionat în întreaga lume. A răspuns clar și simplu: „Noi suntem mai deschiși… Îndemnăm oamenii să vină la noi fără frica de a fi luați în evidență, de a fi monitorizați, chemați la controale inopinate. De altfel, cei care au tulburări severe și așa sunt monitorizați. În schimb, cei care au probleme minore sau medii se tratează, se vindecă, se recuperează și nu au motive de frică. În acest răstimp și noi am înțeles că trebuie să fim mai empatici, să răspundem cu mai multă înțelegere la nevoile pacienților.”

Despre stările pacienților psihiatrici care se agravează pe parcursul zilelor de sărbătoare  Alexandru spune că atunci când între medici și pacienți există o comunicare eficientă, situația acestora nu se complică în lipsa unor motive serioase. „Dacă muncim în echipă, dacă avem o comunicare constantă cu ei, îi contactăm telefonic, îi vizităm, stabilim că putem fi abordați ori de câte ori au nevoie, atunci nu trebuie să facem ceva special ca acești oameni să se simtă bine inclusiv de sărbători. De obicei, ei vin la timp să-și ia tratamentul, noi analizăm efectele tratamentului, intervenim atunci când cei apropiați semnalează o acutizare sau o preacutizare. Dacă lucrezi cu pacientul și cu familia acestuia în echipă, atunci nu trebuie să faci ceva în plus. Cu timpul, aceste persoane învață a comunica eficient cu medicul, iar când ajung de sărbători, ei sunt la fel ca și alți pacienți care suferă de alte maladii. Unii ne felicită, ne trimit mesaje, vin să ne spună ce au realizat pe parcursul anului și asta ne bucură. Succesele lor sunt simple, dar foarte importante. Cineva a început să meargă mai mult pe jos, să facă mișcare, altcineva și-a redus din greutatea corporală, altul a reușit să reducă dozele de medicamente sau timp de un an a reușit să nu se mai interneze la spitalul de psihiatrie. De obicei, așa arată realizările noastre, pe care le obținem împreună. Da, până la sărbători, discutăm ca să aflăm cine le sunt oamenii apropiați, cum comunică, sunt în familie sau separați. Îi îndrumăm să stabilească o comunicare cu familia extinsă. În cazul celor care au suport familial boala decurge altfel și ei se recuperează mai ușor”, explică medicul Alexandru Ciobanu.

Fiecare al treilea are insomnie, fiecare al patrulea are depresie, iar fiecare al cincilea are anxietate sau atac de panică

— Dar cum e o zi obișnuită în activitatea Dvs. la clinică?

— De obicei, vin zilnic câte 10-12 pacienți. Ei se programează în prealabil. Utilizăm această experiență de mai mulți ani. Pacienții se programează exact ca la medicul de familie sau la alt specialist.
— Și cu ce probleme vă apelează de obicei? 

— Avem pacienți cronici, cu experiențe psihotice, care vin o dată în lună după tratament de menținere. Avem și pacienți cu depresii, anxietate, insomnie. Cam așa arată un top relativ al problemelor cu care ne apelează pacienții. Fiecare al treilea are insomnie, fiecare al patrulea are depresie, iar fiecare al cincilea are anxietate sau atac de panică. Cu astfel de probleme ne apelează oamenii. Aceeași insomnie poate fi ca o tulburare separată, dar poate fi și un semnal că începe o altă problemă, mai serioasă. Diagnosticăm, le propunem tratament, le sugerăm cum să-și schimbe modul de viață.
— Cum a fost să-i obișnuiți pe beneficiari că e bine să se îngrijească și de acest aspect al sănătății, că nu doar durerile de inimă, de gât sau de ficat contează? Psihicul nu poate fi palpat, dar aceste maladii sunt la fel de periculoase… 

rec— Avem o comunicare constantă cu medicii de familie, care, de altfel, au fost instruiți cum să acorde ajutor pacienților cu probleme mai simple. Medicul de familie gestionează relația pacienților cu psihiatrul. Când lucram pe vechi, erau foarte multe solicitări pe timp de noapte sau în zilele de odihnă. Când am început să monitorizăm pacienții regulat, avem și o echipă mobilă, solicitările s-au redus de patru ori în ultimii cinci ani. 

— De ce ați ales psihiatria?

— Mi-a fost interesant întotdeauna să aflu cum gândesc oamenii, de ce gândesc anume așa, voiam să aflu ce stă la baza comportamentelor speciale ale unor persoane. Mereu am vrut să cunosc cum funcționează creierul omului. După 16 ani de activitate, am înțeles că discuțiile deschise pot fi salvatoare în multe cazuri legate de suferința pacienților psihiatrici.

— Există o părere preconcepută în societate că pacienții psihiatrici ar putea fi periculoși. Ce credeți despre această opinie?

— Societatea trebuie să cunoască faptul că sunt foarte puține persoane cu tulburări mintale care comit crime grave. E un mit că persoanele cu tulburări mintale sunt agresive, sunt periculoase, comit infracțiuni. În realitate, crimele grave și deosebit de grave sunt comise de oameni sănătoși. Constatăm că persoanele cu tulburări mintale severe, aflate sub influența drogurilor, pot comite infracțiuni grave sau omoruri, dar asta se întâmplă extrem de rar, o dată la câțiva ani. Mai degrabă avem cazuri minore, de exemplu, face gălăgie, iar poliția îi aduce și noi intervenim. Sau în cazuri de violență în familie, atunci când persoanele se tratează la psihiatrie, suntem solicitați să-i examinăm și asta facem. Dacă pacientul e în acutizare – mergem la spital, dacă e o stare medie – recomandăm tratament la domiciliu.

— De ce crește numărul pacienților psihiatrici în ultimul timp? În lume, dar și la noi…

— Numărul e mai mare nu neapărat pentru că ar fi mai mulți. S-ar putea că avem cifre mai mari pentru că beneficiarii sunt diagnosticați mai bine. Totuși, ritmul alert de viață, calamitățile influențează stările psihice ale oamenilor. Și nu este adevărat că doar primăvara și toamna se acutizează aceste maladii. Oamenii reacționează la tot felul de provocări. Depresiile, anxietatea, atacurile de panică apar și atunci când oamenii își neglijează modul sănătos de viață. Unii lucrează prea mult, alții nu se îngrijesc prea bine. Deloc întâmplător a apărut fraza „minte sănătoasă într-un corp sănătos”. Pentru o mai bună sănătate mintală e bine să facem sport, mișcare, alimentare rațională, hidratare, dar și să avem grijă de relațiile din familie, care atunci când se complică, pot agrava starea psihică a oricui.