Oameni Meșteriță de port popular: „Prin fiecare ie, fiecare cămașă tradițională, ne reamintim de istoria și de moștenirea noastră culturală”
„În era globalizării este absolut vital pentru urmașii noștri să păstreze vie legătura cu rădăcinile neamului. Portul popular reprezintă nu doar un simbol al identității noastre culturale, ci și un mijloc de a transmite valori, tradiții și povești din generație în generație”, susține Diana Roșca, meșteriță de port popular.
Fiind pasionată de costumul tradițional, aceasta a fondat, împreună cu Tatiana Luca, comunitatea „Ciocârlia”, care reunește aproximativ 25 de membre dedicate păstrării și promovării broderiei. Comunitatea se implică în diverse proiecte și participă la expoziții – atât locale, cât și internaționale.
„Visam să am și eu un costum tradițional complet”
Diana Roșca s-a născut în satul Hulboaca, raionul Orhei. A învățat la gimnaziul din localitate, după care a urmat Colegiul de Informatică. Ulterior, a absolvit Facultatea de Tehnologii Informaționale a Universității Tehnice. În prezent, își continuă studiile de masterat la Universitatea de Stat, Facultatea de Istorie și Filosofie, specializându-se în Managementul Patrimoniului Cultural. Din 2011 activează în domeniul designului grafic. Diana susține că mereu a fost pasionată de costumul tradițional. Își amintește că în copilărie n-a avut parte de vreunul, mama ei având viziuni moderne. „Pentru mine acesta reprezenta o adevărată magie. Ori de câte ori vedeam pe cineva purtând o cămașă tradițională, o analizam minuțios și visam să am și eu un costum tradițional complet”, spune meșterița. A început să-și achiziționeze cămăși tradiționale odată ce a reușit să-și câștige propriii bani. În 2018 a decis să-și confecționeze ea însăși cămașă, alăturându-se grupului „Șezătoarea Basarabiei”. „Acolo am învățat să cos de la colegele mele. Prima mea cămașă a fost finalizată în cinci luni și a fost expusă cu ocazia centenarului Marii Uniri în cadrul expoziției «100 de cămăși basarabene salvate de la dispariție»”, își amintește Diana.
Femeia consideră că portul tradițional este mai mult decât un simplu articol vestimentar. Aceasta susține că este o adevărată carte de identitate și „un altar sacru ce conține urmele evoluției neamului nostru de sute de ani”. „În era globalizării este absolut vital pentru urmașii noștri să păstreze vie legătura cu rădăcinile neamului. Portul popular reprezintă nu doar un simbol al identității noastre culturale, ci și un mijloc de a transmite valori, tradiții și povești din generație în generație. Prin fiecare ie, fiecare cămașă tradițională, ne reamintim de istoria și de moștenirea noastră culturală, asigurându-ne că aceste comori vor fi apreciate, respectate și de generațiile viitoare”, spune Diana.
„Fiecare cusătură poartă o poveste și fiecare cămașă devine un simbol al continuității și al legăturii noastre cu trecutul”
Inspirată de dorința de a găsi persoane cu aceleași valori și pasiuni, Diana, împreună cu Tatiana Luca, a fondat în 2020 comunitatea „Ciocârlia” în satul Costești, raionul Ialoveni, unde locuiește în prezent. Comunitatea a adunat aproximativ 25 de persoane, printre care și eleve, cadre didactice, angajați din domeniul culturii și medicinei. „Ceea ce ne unește pe toate este dragostea profundă pentru cămașa tradițională și dorința de a transmite această pasiune mai departe generațiilor viitoare. Prin intermediul comunității «Ciocârlia», ne propunem să păstrăm vie această moștenire culturală, să învățăm tehnicile tradiționale de cusut și să creăm o rețea de sprijin și colaborare”, spune femeia. „Ciocârlia” are și un motto – „Pe aripi de altițe”, ce simbolizează dedicarea femeilor „pentru arta de a crea haine care le definesc identitatea”.
„«Pe aripi de altițe» este mai mult decât un motto, este o declarație a pasiunii și a angajamentului nostru de a păstra vie arta tradițională a cusutului, de a celebra identitatea noastră culturală și de a inspira generațiile viitoare. Aceasta este esența comunității «Ciocârlia», unde fiecare cusătură poartă o poveste și fiecare cămașă devine un simbol al continuității și al legăturii noastre cu trecutul”, mărturisește meșterița.
Creatoarele de cămăși se întâlnesc o dată pe săptămână, alternând locațiile între Costești și Ialoveni. Aceste întâlniri le oferă o atmosferă prietenoasă, în care participantele pot adresa întrebări, pot face schimb de idei, opinii și metode de inspirație. „Șezătoarea nu este doar un spațiu de creație, ci și un loc de conexiune, unde pasiunea pentru cămașa tradițională ne aduce împreună și ne motivează să continuăm această frumoasă tradiție”, spune Diana. Procesul de creare a unei cămăși tradiționale este individual pentru fiecare meșteriță și poate dura între patru luni și doi ani. Fiecare membră a șezătorii lucrează în propriul ritm. Cele mai frecvente simboluri utilizate de către membrele „Ciocârliei” sunt coarnele berbecului – simbol de fertilitate masculină și spicul – simbolul fertilității feminine.
„De asemenea, pe cămășile femeilor se întâlnește adesea pomul vieții, simbolizând rolul femeii dătătoare de viață. Pe cămășile bărbaților sunt prezenți luceferii, reprezentând rolul de cap al familiei. Un alt simbol frecvent întâlnit este crucea, simbolizând conexiunea între cer și pământ. Pe cămășile cu altiță din zona noastră apar deseori păsări, uneori întâlnite în viața reală, iar alteori – păsări mitologice. Pe cămășile copiilor vom întâlni de multe ori boboci de floare în cele mai colorate forme, simbolizând puritatea și creșterea”, explică Diana.
Aceasta consideră că oricine are pasiune pentru tradițiile și costumul strămoșesc poate deveni membru al comunității „Ciocârlia”. În timpul șezătorilor, fiecăruia i se răspunde la toate întrebările legate de costumul tradițional, „de la cum se poartă și unde se poartă, cum se combină piesele, până la izvoade din diferite zone, materiale pe care se cos cămășile, croi, cromatică și simboluri. Participanții primesc îndrumare și sprijin pe tot parcursul procesului de creație, învățând atât despre tehnicile de cusut, cât și despre semnificațiile culturale și istorice ale fiecărui element”, relatează Diana.
„Sperăm să inspirăm și să educăm noi generații de creatori”
Comunitatea „Ciocârlia” s-a implicat în diverse proiecte pentru promovarea broderiei tradiționale și a participat la numeroase evenimente atât în țară, cât și în străinătate.
„Pe lângă activitățile locale, am avut bucuria să ne extindem prezența și pe plan internațional. La invitația comunității «Șezătoarea Basarabiei», costumele noastre tradiționale au fost expuse în diverse orașe europene, inclusiv Vilnius, Riga, Geneva, Londra și Bruxelles. Când selectăm cămășile pentru expunere, acordăm prioritate replicilor fidele ale unor cămăși foarte vechi din patrimoniu, dar și celor inedite, create prin spiritul artistic al femeii. Este esențial ca toate cămășile expuse să fie cusute corect, conform tradiției locale, fără devieri și distorsiuni”, menționează Diana Roșca.
Meșterița consideră că arta broderiei tradiționale, în prezent, necesită o adaptare inteligentă și responsabilă la cerințele și tendințele contemporane și că e necesar să se găsească mereu un echilibru între păstrarea tradiției și inovarea creativă. „O abordare echilibrată între autenticitate și tendințe contemporane constă în colaborarea între păstrătorii tradițiilor și designerii de modă. Acest demers presupune înțelegerea reciprocă a perspectivelor și experiențelor, precum și valorificarea poveștilor și autenticității culturale. Prin intermediul unei astfel de colaborări, se poate realiza o simbioză armonioasă între autenticitate și modernitate”, susține Diana.
Diana Roșca își dorește ca „Ciocârlia” să devină mai mult decât o șezătoare unde se adună femeile care cos cămăși. Scopul membrelor e să ajungă un centru de inspirație și informare pentru oricine dorește să promoveze costumul tradițional. Planurile de viitor includ organizarea de ateliere, conferințe și evenimente care să atragă noi membri pasionați de portul popular. „Prin aceste inițiative, sperăm să inspirăm și să educăm noi generații de creatori, să încurajăm colaborarea și schimbul de cunoștințe și să consolidăm legăturile culturale și comunitare”, conchide Diana Roșca.
