Oameni Maria Drăgan: uitată sau neuitată?
Cântecul care i-a adus neuitarea a devenit generic al unui spectacol care va fi prezentat la Teatrul fără Nume în zilele de 28 și 29 noiembrie. Organizatorii spun că prin acest spectacol își propun să celebreze, împreună cu spectatorii, talentul și moștenirea artistică a Mariei Drăgan. „Concertul «Vai, sărmana turturică» va fi un omagiu muzical dedicat uneia dintre cele mai iubite interprete ale folclorului românesc din Basarabia. Voci reprezentative ale muzicii noastre românești, printre care Anișoara Puică, Nelly Ciobanu, Tatiana Jacot, Stela Botez, Aliona Triboi , Rada, Ludmila Boț, Tatiana Turtureanu, acompaniați de «Enigma romilor», vor întregi evenimentul despre care gândim că va fi unul cu totul special”, spune conducătorul artistic al ansamblului „Enigma romilor”, Veaceslav Corjov.
Maria Drăgan, interpretă de muzică populară, de baștină din Bălăurești, raionul Nisporeni, a trăit doar 39 de ani. A absolvit școala din satul natal, iar în perioada 1964-1965 a studiat la Școala de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău. În 1965, în calitate de solistă a formației de muzică populară de pe lângă Casa de Cultură din sectorul Buiucani, pleacă în primul său turneu peste hotare, în Italia. Succesul din cadrul acelui turneu face ca Maria Drăgan să fie admisă în calitate de solistă a Filarmonicii de Stat. La Festivalul de artă al RSS Moldovenești (1971) a fost distinsă cu Premiul special. De-a lungul carierei artistice, a întreprins numeroase turnee. Maria Drăgan interpreta cântecele pe care le auzise la Bălăurești, precum și romanțe, melodii celebre din repertoriul Mariei Tănase și al Ioanei Radu. Cunoștea circa 500 de cântece, unele dintre ele – în italiană și franceză. Vocea-i puternică, având diapazon larg, timbru plin, colorat, făcea publicul să-și oprească respirația la auzul cântecelor sale. Maria Drăgan avea și o ținută scenică aparte. Repertoriul său era format din cântece populare din Basarabia, cântece populare românești preluate de la interprete precum Maria Tănase, Ioana Radu, Aurelia Fătu-Răduțu, dar și romanțe și doine românești. În pofida repertoriului său cuprinzător, a reușit să înregistreze doar 12 piese și cât a fost în viață, nu a avut nicio apariție discografică. În memoria ei, în 1999 a fost editată caseta audio „Vai, sărmana turturică”, aceasta conținând cele 10 piese înregistrate la Radio Moldova. A suferit și a decedat din cauza tuberculozei, dar și din cauza indiferenței anturajului său, la vârsta de doar 39 de ani.
Maria Drăgan: uitată sau neuitată? Deși la cei 39 de ani, când s-a stins din viață, avea în repertoriu peste 500 de cântece, doar 10 dintre acestea fuseseră înregistrate, păstrându-se în fonoteca Radioului Național. Peste ani, oricine va recunoaște că piesa ce i-a adus neuitarea este „Vai, sărmana turturică”. În spectacolul din 28-29 noiembrie, această melodie va fi interpretată de Tatiana Turtureanu. Am întrebat-o pe Tatiana cum e să interpretezi melodia care i-a adus celebritate unei artiste atât de mari – Maria Drăgan.
Tatiana spune că din fașă, din fragedă copilărie, știe acest cântec. „De fapt, am crescut cu muzica Mariei Drăgan și a Mariei Tănase… Numele meu fiind Turtureanu, nume ce vine de la această pasăre – Turturica, cântecul Mariei Drăgan mi l-a cântat mama, mi l-a cântat bunica, deseori am vorbit despre el cu tata… Pentru mine, «Vai, sărmana turturică» e mai mult decât un cântec”, povestește Tatiana Turtureanu.
Maria Drăgan: uitată sau neuitată? Stela Botez – Fata cu cobza – spune că piesele Mariei Drăgan mereu sunt cântate de interpreții de la noi. „Bunăoară, nu există o nuntă fără «Foaie verde bob năut». Pe parcursul mai multor ani, tinerii interpreți de folclor au căpătat experiența cântecului popular, participând la Concursul Național de folclor «Maria Drăgan», organizat la Bălăurești, în satul de baștină al marii artiste, de către Centrul Național de Creație Populară, sub egida Ministerului Culturii. De câțiva ani, acest concurs este gestionat de Consiliul Raional Nisporeni și se desfășoară în fiecare an, tot la Bălăurești. Personal, am fost distinsă cu premii la edițiile din 2010 și 2015 ale acestui concurs, cântând piesele Mariei Drăgan alături de orchestra «Mugurel», care pe timpuri, desigur în alt format, o acompaniase și pe Maria.
De ce vă spun toate astea? Pentru a demonstra cumva opinia mea că Maria Drăgan nu a fost niciodată uitată. Pur și simplu, deseori, evenimentele culturale, și nu doar cele legate de numele marii Maria Drăgan, nu provoacă mare interes public, nefiind suficient de bine promovate”, susține Stela Botez. Fata cu cobza consideră că spectacolul „Vai, sărmana turturică” de la Teatrul Fără Nume are parte de o organizare mai vizibilă și mai eficientă. „Maria Drăgan nu a fost uitată niciodată și muzica pe care ne-a lăsat-o va rămâne mereu în repertoriul artiștilor autohtoni care, de altfel, ar trebui promovați mai mult, inclusiv de mass-media.
Maria Drăgan: uitată sau neuitată? Veaceslav Corjov, conducătorul artistic al ansamblului „Enigma romilor”, susține că ideea acestui spectacol a venit „pentru că s-a uitat de ea, de Maria Drăgan, nu se mai vorbește despre ea așa cum ar fi meritat, s-au uitat și melodiile sale”.
„Dacă întrebați pe cineva despre repertoriul Mariei Drăgan, nimeni nu își va aminti mai mult decât de piesa «Vai, sărmana turturică». Dar ea are melodii și mai frumoase, are doine nemaiauzite. De asta am decis să dăm o viață nouă pieselor Mariei Drăgan”, explică Veaceslav Corjov.
Organizatorii au reușit să intercaleze în spectacol fragmente din puținele imagini video păstrate din perioada în care Maria Drăgan era neîntrecută în scenă. „Totodată, au fost selectate secvențe video în care marele Nicolae Sulac sau marele Emil Loteanu vorbesc despre ea. Astfel, spectatorii vor afla cine a fost cu adevărat Maria Drăgan”, spune conducătorul artistic al „Enigmei romilor”.
Acesta susține că nu doar Maria Drăgan merită mai multă atenție și recunoștință din partea publicului, dar și alți artiști, de ieri și de astăzi. „Noi suntem «Enigma romilor» și ne-am oprit anume la Maria Drăgan, deoarece arhivele spun că ea ar fi avut origini rome. În anii comunismului, acest subiect era unul tabu. Până a ajunge la ideea acestui concert, am căutat și am descoperit melodiile Mariei Drăgan care după ea nu au mai fost cântate de nimeni. Păcat, mare păcat că a plecat prea devreme”, regretă Veaceslav Corjov. Acesta mai spune că la fel ca fiecare artist, Maria Drăgan a avut și spectatori frumoși, dar a avut și dușmani în acele timpuri. „Este cert că a fost foarte talentată, iar unii au considerat de neiertat acest mare talent al său. Prin acest spectacol ne vom aminti de melodiile ei, de talentul ei”, spune Corjov.
Îl întreb cum ar fi fost astăzi viața Mariei Drăgan. „Astăzi, viața ei ar fi fost frumoasă dacă ar fi fost împlinită. Cred că ar fi devenit celebră nu doar în R. Moldova, dar și în România, și în diaspora noastră extinsă”, răspunde Veaceslav Corjov.
Organizatorii spectacolului afirmă că artistele au fost selectate în dependență de vocile lor, fiind alese să participe doar cele care prin voce sau prin stil au afinități cu Maria Drăgan.
„În 2024 ea ar fi împlinit 77 de ani. Noi ne-am legat de această vârstă – 77 și avem 7 interprete, care cântă pe 7 note muzicale. Va fi un spectacol pe potriva talentului Mariei Drăgan, artista care nu doar a murit devreme, dar a avut și o viață grea. Noi însă nu ne-am propus să ne axăm pe chinurile ei, ci pe talentul și harul ei”, explică organizatorii spectacolului „Vai, sărmana turturică”.
