Oameni Gânduri electorale din „țara dimineților liniștite”. Istoria Ludmilei, moldoveanca ce a străbătut 1300 de km și a votat prima la scrutinele din 20 octombrie
Nu a visat și nu a insistat să devină „campioana” primului tur al alegerilor prezidențiale și a Referendumului pentru aderarea la UE, desfășurate la 20 octombrie în R. Moldova. Nu a insistat, dar este, pentru că votul său a fost primul din lume în scrutinul din 20 octombrie.
Ca să ajungă la cea mai apropiată secție de votare, a parcurs 1300 de km din Coreea de Sud până la Ambasada R. Moldova în această țară, cu sediul în Japonia. A votat chiar la deschiderea secției, iar astăzi, când suntem în preajma unui nou tur al scrutinului prezidențial, planifică să participe și la cel de-al doilea tur: și-a luat bilet de avion, și-a rezervat un loc în hotel și a avut grijă să-și anunțe prietena din Japonia, pe care nu a mai văzut-o de patru ani de zile, că se pot, în sfârșit, întâlni.
Prima votantă în ziua de 20 octombrie a fost Ludmila Ryu, stabilită de două decenii în Republica Coreea, cunoscută ca și Coreea de Sud. „Nu a fost complicat, pentru că aici, în Coreea de Sud, suntem la același fus orar cu Japonia. Nu am intenționat să fiu neapărat prima, de fapt, așa s-a întâmplat. Luasem avionul și am aterizat foarte dimineață, iar către deschiderea secției de votare eram deja la Ambasadă”, povestește Ludmila, de baștină din satul Telița, raionul Anenii-Noi. Acum două decenii, și-a cunoscut dragostea vieții sale – un cetățean coreean din orașul Daejeon. Locuiește împreună cu acesta în țara sa.
Relaţiile diplomatice între R. Moldova şi Republica Coreea au fost stabilite la 31 ianuarie 1992. Ambasada R. Moldova în Republica Coreea are sediul la Tokyo, iar Ambasada Republicii Coreea în R. Moldova are sediul la Kiev. Până în prezent, între R. Moldova și Republica Coreea au fost semnate 4 tratate internaţionale.
Conform datelor din 2023, Guvernul Republicii Coreea acordă donaţii, ajutor umanitar, asistenţă tehnică, stagii, precum şi ajutor financiar instituţiilor R. Moldova, prin intermediul Agenţiei coreene de cooperare internaţională – KOICA. Totodată, au fost susţinute financiar proiecte în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor. Colaborarea cu agenția KOICA pe proiectul SMART EDUCATION în valoare de 300 de mii de dolari SUA anual continuă, presupunând activităţi de dezvoltare a manualelor digitale, a portalului educaţional, repozitoriului educaţional, softului educaţional, dar și instruiri pentru profesori.
În anul 2023 exportul mărfurilor din R. Moldova către Republica Coreea a însumat cifra de 765,30 de mii de dolari. Volumul de mărfuri importate a constituit 62,71 de milioane de dolari.
„Familia mea era adăpostul meu, m-a protejat, inclusiv de discriminare”
Ludmila spune că nu i-a fost prea ușor să se integreze, dar soțul și familia acestuia au ajutat-o întotdeauna. „Când am venit, m-am simțit străină. Deși soțul meu vorbește bine engleza, am avut un șoc cultural foarte puternic. Oamenii, în magazine sau în stradă, atrăgeau atenția la felul în care arăt. Pe atunci, oamenii de aici erau mai conservativi. Ei respectau concepția că dacă te-ai căsătorit cu un coreean, trebuie să devii numaidecât coreeană și trebuie să fii exact ca femeile coreene. Mă bucur că familia soțului meu nu respecta astfel de concepții. Noua mea familie m-a ajutat foarte mult să mă integrez. De fapt, familia mea era adăpostul meu, m-a protejat, inclusiv de discriminare”, povestește Ludmila.
Ea își amintește că pe atunci, la noua sa reședință, aproape nimeni nu cunoștea nimic despre R. Moldova. „Aici oamenii aveau traumele și durerile lor. Ei considerau că dacă țara este săracă, oamenii trebuie tratați într-un anumit fel. Mai ales țările din spațiul CSI erau tratate total diferit de alte țări. Pentru coreeni era greu să înțeleagă că oamenii din spațiul CSI nu sunt Rusia, că cei din fosta URSS nu sunt Rusia. Deseori mi se spunea, când mă prezentam că sunt din R. Moldova, că aș fi din URSS, din Rusia. Am avut nevoie de timp și de argumente să îi conving că Moldova e altceva. Ei chiar credeau că eu vorbesc limba rusă”, explică Ludmila, după 20 de ani de viață în Republica Coreea.
„Această confuzie mi-a dat curaj să încerc să lupt pentru ca societatea de aici să mă accepte ca pe cetățean al R. Moldova și nu al Rusiei”, își redă Ludmila Ryu stările pe care le-a trăit atunci când țara în care ajunsese pentru a-și continua viața o trata inadecvat.
Coreea de Sud mai este numită țara dimineților liniștite, pentru că aici diminețile au un farmec deosebit, datorită locurilor pitorești, moștenirii istorice și culturale unice. Plajele întinse, munții și râurile fac deosebită această țară împânzită de temple budiste, palate regale, cetăți medievale, sate cu tradiții populare bine păstrate și cu foarte multe muzee. Cel mai bun anotimp pentru a vizita Coreea de Sud este primăvara, când înflorește sakura coreeană. Iernile coreene sunt extrem de friguroase, cu vânturi puternice, iar verile sunt fierbinți, umede și ploioase.
„Studiind o limbă, te dezbraci din propria haină și îmbraci o haină străină”
Despre viața sa de acolo Ludmila spune că a fost plină de diverse încercări. „Inițial, am muncit câțiva ani într-o companie, după care m-am încadrat în predarea limbii engleze. Munceam cu copii din grădinițe și școli primare. Pe urmă am descoperit că la ei funcționează sistemul de învățământ continuu, destinat persoanelor de toate vârstele. Am început să predau acolo engleza și româna. Orașul nostru are o populație destul de numeroasă, dar nu se compară cu Seulul, unde oamenii sunt mult mai deschiși, vor să cunoască mai multe limbi străine, dar și cultura diferitor țări”, continuă Ludmila, amintindu-și de perioada în care lucra la o cafenea, unde localnicii, dar și turiștii, intrau să servească o cafea.
„Pe atunci deja vorbeam bine limba coreeană, dar chiar și așa, simțeam că cei care trec pragul cafenelei parcă nici nu aud ce le vorbesc eu în limba lor. Ei nu-și puteau lua ochii de la felul în care arătam. Erau tare curioși să vadă o persoană cu alt ten, cu altă culoare a ochilor, vorbind coreeana. Inițial, vedeam doar elemente negative în acest fenomen. Aveam senzația că sunt discriminată. Deși făcusem un efort enorm ca să le studiez limba și vorbeam deja fluent coreeana, aveam senzația că sunt tratată ca un personaj din arena circului. Personal, am avut nevoie de trei ani ca să învăț coreeana. Aici am înțeles că studiind o limbă, te dezbraci din propria haină și îmbraci o haină străină. Aici am înțeles că fiecare limbă e frumoasă atunci când o vorbești corect și acesta e un efort pentru mine. Mă gândesc de fiecare dată cum să formulez gândul cât mai clar, cât mai concis.”
Cum luptă coreenii cu posibilele greșeli medicale?
An de an, Ludmila și-a făcut loc în societatea care a adoptat-o, fără însă a-și uita baștina, unde încearcă să ajungă periodic. În prezent, este la ultimul an de studii universitare, la facultatea cibernetică. În paralel își ia licența de profesoară de limbă coreeană, dar și muncește în calitate de translatoare la un spital, traducând pentru vorbitorii de engleză, română sau rusă.
Ce ar putea prelua sistemul medical din R. Moldova de la sistemul din Coreea de Sud? Ludmila povestește că cel mai mult a uimit-o faptul că în spitalele din țara sa de adopție, la solicitarea rudelor pacienților, intervențiile chirurgicale pot să fie filmate în scopul prevenirii unor posibile greșeli medicale. „Aceste decizii au responsabilizat medicii, au redus din numărul greșelilor medicale. Evident, medicii au fost împotrivă, motivând că e un stres și că le este greu să muncească știind că sunt filmați”, explică Ludmila.
— Ce altceva am putea prelua din realitățile coreene?
— Aici chiar și lucrurile simple sunt diferite de cum se întâmplă la noi. Aici oamenii nu vor neglija rândul la magazin sau la transportul public și e o mare diferență de ceea ce se întâmplă în R. Moldova. Nu vorbesc de lucruri mărețe, ci de lucruri simple, cum e să îl respecți pe cel de lângă tine. Aici se vede respectul față de oameni. În Coreea, în domeniul deservirii, nu vei întâlni situații în care clienții sunt bruscați, neglijați. Atitudinea contează. Eu m-am schimbat mult urmărind felul de a fi al coreenilor. Răbdarea e calitatea ce-i caracterizează în primul rând. La noi, degeaba spun, că nu mai au răbdare să răspundă la întrebările clienților, să-i servească elegant. Dacă îți place munca pe care o faci – ai și răbdare.
— Cât de des coci pâine în Coreea?
— Cum se răcește timpul – coc pâine, îmi place mirosul de pâine. La evenimente culturale la care participă reprezentanți ai altor țări particip și eu cu elemente naționale, fac și crăciunei, cu care servesc prietenii mei din comunitatea de coreeni.
Votul din 3 noiembrie: cu admirație despre Diasporă
Cu privire la votul din 3 noiembrie, vorbește cu admirație despre Diasporă. „Parcurg distanțe mari la fiecare scrutin. Acum, faptul că vectorul s-a îndreptat clar spre UE a mobilizat diaspora, deși mulți mai sunt decepționați de faptul că anterior se întâmpla să parcurgă distanțe mari până la secțiile de votare, stăteau în rânduri kilometrice, dar secțiile se închideau sau nu mai ajungeau buletine de vot. Personal pe mine acești oameni m-au inspirat. Aici suntem o comunitate mică, R. Moldova și R. Coreea nu au relații prea strânse, nu avem o ambasadă, dar asta nu mă face să renunț la dreptul de a alege.
