Oameni Galina Istrati: „Omul se naște, se căsătorește, dar și trece la cele veșnice pe fundalul unor acorduri muzicale, fiind însoțit de flori”

O profesoară de muzică din satul Șolcani, raionul Soroca a descoperit că dragostea ei pentru educație și pentru muzică poate fi asociată cu pasiunea pentru flori. De câțiva ani, a schimbat orele de muzică oferite copiilor pe timpul dedicat creșterii florilor și a plantelor medicinale. A făcut-o la îndemnul copiilor și a celor nouă nepoți ai săi și nu regretă.
„Acum, când începem această discuție, tocmai culeg ghiocei din grădina noastră. În ultimele zile e atât de cald, încât ei, ca niște fluturași, și-au deschis aripile și parcă încearcă să-și ia zborul din iarnă spre primăvară”, povestește Galina Istrati din satul Șolcani, raionul Soroca, arătând cu dragoste cum aranjează florile în coșuri mici, numai bune de oferit în dar cu un mărțișor la început de primăvară.
Cum a ajuns o profesoară cu 40 de ani de experiență de muncă dedicată copiilor să se dedice lumii florilor și a plantelor medicinale? Despre acest itinerar al său din lumea frumoasă a muzicii și a copilăriei către lumea la fel de frumoasă a florilor, Galina Istrati spune că schimbarea a avut loc mai mult la insistența copiilor și nepoților săi, cărora le plac ceaiurile și care într-o bună zi i-ar fi spus: „De ce nu ar gusta și alții din aceste ceaiuri bune la gust și tămăduitoare?”
„A fost o încercare să-mi schimb cursul vieții la 360 de grade. Și nu e simplu să-ți schimbi modul de viață la vârsta de 60 de ani. Am început să cultivăm plante medicinale pentru ceaiuri, după care am decis să le separăm după destinație, eficiență și să le ambalăm elegant. Cu timpul, am ajuns să le comercializăm, iar în scurt timp, consumatorii de ceaiuri au început să caute produsele noastre”, povestește Galina. Despre munca din lanurile de plante medicinale, interlocutoarea noastră spune că e mai mult meticuloasă decât grea: „Lucrăm doar în doi, împreună cu soțul, de dimineață până seara. Florile sunt atât de fragile, încât e greu să angajezi pe cineva la o astfel de muncă.”

Despre grădină, Galina spune că nu ocupă o suprafață prea mare, dar roadele adunate sunt semnificative. „Grădina nu e mare, dar ne dă roadă bună. La noi, fiecare plantă e asigurată cu apă. Folosim peste 3000 de metri de tuburi de apă, conectate pe sectoare. Creștem zambile, albăstrele, nalbă mare, mușețel, Ivan-ceai, melisă, mentă, stevie. De altfel, stevia e de 300 de ori mai dulce decât zahărul, la care ar fi bine să renunțăm. În perioada de înflorire culegem florile în fiecare zi. Plantele care sunt mai aproape de pământ le spălăm cu jetul de apă, după care le uscăm. Ceaiurile noastre nu sunt doar bune la gust, dar și curative. De exemplu, calendula e folosită deseori în cosmetică, pentru îngrijirea tenului, dar e și calmantă, în special pentru crampe abdominale. Și mușețelul e miraculos. De melisă și mentă nici nu mai zic cât de liniștitoare sunt. Eu combin plantele după compatibilitate și după destinație”, ne mai spune Galina, precizând că a participat la mai multe instruiri până a cunoscut toate tehnicile de plantare, îngrijire, creștere a plantelor medicinale. „Acum ne gândim să îmbogățim ceaiurile și cu fructe. După ce le tai și le deshidratezi, le usuci și le îmbini cu alte plante. Așa obții ceaiuri foarte delicate”, povestește profesoara de muzică împătimită de creșterea florilor.
De ce i-am zis profesoară de muzică? Pentru că adevărata ei profesie asta este. După absolvirea școlii de la Glodeni, a ajuns să-și facă studiile la Școala pedagogică din Soroca. S-a căsătorit la Șolcani, un sat din raionul Soroca și a rămas acolo să-și trăiască viața. Timp de 40 de ani a muncit în calitate de profesoară de muzică la școala și grădinița din sat. „La 25 de ani aveam deja 5 copii”, povestește Galina, mândră de familia sa, dar și de faptul că una dintre fiice, Olga, a moștenit de la ea dragostea pentru muzică, fiind astăzi o cunoscută interpretă de muzică populară din R. Moldova.

„În 40 de ani am lăsat acolo mult suflet, dar nu-mi pare rău”
— Se întâmplă să vi de facă dor de copiii de la grădiniță, de cei de la școală?
— Sigur, mi se face dor, dar, într-un fel, nu a fost voia mea să abandonez această muncă cu totul deosebită. Timp de 40 de ani am fost o privilegiată, muncind cu cei mici, ajutându-i să însușească, să înțeleagă muzica. În tot acest timp am lăsat acolo mult suflet. Să nu înțelegeți că îmi pare rău. Nu, mă bucur că, studiind muzica, discipolii mei au crescut niște oameni mai buni, mai sensibili, mai generoși. E bine știut că muzica îi face pe cei mici mai fericiți, le dezvoltă imaginația și le permite să își exprime emoțiile mai creativ. Chiar se spune că muzicienii sunt cei mai inventivi oameni. Și apoi, omul se naște, se căsătorește, dar și trece la cele veșnice pe fundalul unor acorduri muzicale, fiind însoțit de flori. Pe de altă parte, florile pe care le cresc îmi oferă la fel de multă stare de bine ca și copiii pe care îi învățam muzica.
— Și cum e viața de la țară astăzi? Cât de mare nevoie au oamenii de flori?
— Satele sunt tot mai depopulate. Au rămas mai mulți bătrâni. În cazul satului nostru, avem, într-un fel, noroc, deoarece funcționează o întreprindere cu capital străin care produce plasă pentru garduri. Munceau mulți acolo, dar acum și acolo sunt tot mai puțini angajați. Cine are nevoie de flori? Tradiția de a dărui flori cu diverse ocazii s-a păstrat și asta e cumva în avantajul nostru. Acum e sezonul lalelelor. Au crescut și în acest an bine și au înflorit frumos. Vindem flori la Soroca, uneori plecăm la Chișinău, la Cămara Fest, acolo unde e o ocazie minunată să promovăm produsele noastre. Ne-am creat un cerc de clienți care ne caută și cumpără de la noi ceaiuri sau flori…
— Cât de rentabilă e munca pe care o faceți?
— Am observat că oriunde, dacă muncești cu dedicație, e rentabil. Așa cum muncim doar în patru mâini, avem de toate, nu ne plângem de nimic, doar sănătate de-ar fi.
— Dar cum începe și cum se încheie o zi de muncă în familia Dvs.?
— Uneori, zilele încep și la 3 dimineața, alteori, la 5-6 dimineața, contează ce avem de făcut în ziua respectivă. Ca să nu ne irosim puterile, respectăm un regim clar de viață: mâncăm cât mai sănătos, bem ceaiuri ecologice, cultivate de noi, ne culcăm la timp și, ca să reușim mai multe, ne trezim cât mai devreme. Nouă ne place viața de la țară.