Oameni Eminescu rămâne pe veci cel care a fost, până la apariția unuia mai genial decât el
Nu a calculat niciodată câte zile, ore sau minute din viața ei a fost cu gândul și cu spiritul alături de Mihai Eminescu. Probabil, aceste conexiuni nici nu pot fi estimate. Cert e că nu-și mai poate delimita viața de patrimoniul eminescian de care mereu rămâne alături și pe care nu se satură să-l studieze și să-l valorifice.
Acum 25 de ani, când fusese fondat Centrul Academic Internațional „Mihai Eminescu” (CAIE), apăruse nevoia de un director care ar gestiona această instituție inedită, fondată din inițiativa academicianului Mihai Cimpoi. Elena Dabija, pe atunci bibliotecară la Biblioteca „B.P. Hașdeu”, a fost soluția identificată de fondatorii CAIE, dar și de bibliografi.
Astăzi, după 25 de ani de activitate, colegii Elenei Dabija recunosc că directoarea CAIE este motorul activităților din cadrul centrului și că miile de volume de carte pe care le găzduiește această instituție și-au găsit aici locul grație calităților de manager ale directoarei.
În prezent, CAIE asigură tuturor vizitatorilor care ajung aici acces nelimitat la opera marelui Mihai Eminescu, valorifică şi promovează creația, viaţa şi activitatea poetului prin acţiuni de cercetare şi manifestări culturale.
La evenimentele din cadrul CAIE sunt invitaţi scriitori, jurnalişti, actori, artişti plastici, interpreţi de muzică populară şi uşoară, critici şi istorici literari, savanţi şi oameni de cultură din R. Moldova, România, Ucraina, Rusia, Azerbaidjan, Franţa, Italia, Suedia, Turcia, Macedonia sau China. La fel de prețioase sunt congresele eminescologilor, orele de lectură pentru liceeni, dar și sărbătorile destinate preşcolarilor.
Potrivit Elenei Dabija, „creaţia lui Eminescu este mereu actuală. Deschizi orice pagină de poezie sau publicistică și descoperi actualitatea creației sale, parcă ar fi scrise astăzi. Mă refer la politică, la economie, la relaţiile dintre oameni. Orice rând pare o anticipare. Avem ce învăţa şi sub aspect lingvistic, şi privind perceperea lumii înconjurătoare. Îți dai seama că pentru a înțelege natura și viața trebuie să ai talent.”
— Care sunt cărțile rare din patrimoniul CAIE?
— Avem mii de volume de Eminescu și despre Eminescu. Avem și cărți unicat. Volumul „Eminescu – dorul de absolut. 100 de poeme dedicate efigiei eminesciene”, editat la Botoșani de Asociația Culturală „Regal d′Art” în colecția Regal de poezie, este o operă unicat, una monumentală, grație strălucirii sale estetice și executării poligrafice. De altfel, prefața volumului este semnată de academicianul Mihai Cimpoi. Este o ediție specială, cu pagini aurite, cu lucrări de artă dedicate lui Eminescu, realizate de pictori celebri din România și din R. Moldova. Cartea are și un stick cu poezii, cu muzică pe versurile lui Eminescu. Coperțile sunt căptușite cu stofă de catifea franceză, având fixată la vedere o medalie cu semnătura lui Eminescu. Mai avem un volum rarisim – „Eminescu în grafica mondială”, autor Nicolae Ioniță, care a și dăruit acest volum CAIE. În paginile acestei cărți îl descoperim pe Eminescu văzut de graficieni din mai multe țări ale lumii. Alt volum prețios este o carte cu înălțimea mai mare de un metru, care conține versuri de Eminescu. Avem și cărți miniaturale. Cea mai deosebită e Luceafărul, ediție bilingvă româno-germană, de mărimea unui deget. Mai avem un volum îngrijit de academicianul Mihai Cimpoi, însoțit de un stick pe care versurile lui Eminescu sunt recitate de Rareș Prisacariu, copilul minune de la „Românii au talent”.
— 2025 este declarat de Parlament „Anul Eminescu”. Ce semnifică această decizie?
— Dacă Centrul academic are misiunea de a valorifica creația lui Eminescu sub toate aspectele și în toate genurile artistice, în toate limbile lumii, atunci societatea în ansamblu ar trebui să se mobilizeze în acest an ca să-l studieze pe Eminescu în profunzime, să-i cinstească memoria. Constantin Noica spunea că misiunea noastră e să-l cunoaștem pe Eminescu și să-l arătăm lumii. Da, asta e misiunea noastră. Eminescu este tradus în 150 de limbi și editat în 100… Oricum, pare insuficient pentru complexitatea creației sale.
— Dacă nu ar fi decedat la 39 de ani, ce ar mai fi reușit să realizeze în viață?
— Într-un almanah tipărit încă pe când Eminescu era în viață, poemul „Luceafărul” este tipărit la pagina 39. Când am descoperit această coincidență, mi se păru un semn. De ce acest important poem, pe care și Eminescu l-a văzut tipărit în acel almanah, trebuia tipărit anume la pagina 39? Da, până la vârsta de 39 de ani a reușit să ne lase o vastă moștenire. Dacă ar mai fi trăit, cât ar mai fi scris! De ar mai fi scris, poate noi ne-am fi schimbat, am fi fost altfel, am fi vorbit o limbă mai frumoasă, mai cultă, ne-am fi cunoscut mai bine rădăcinile.
— Și care-i cea mai importantă creație a sa?
— Ce să zic? Până la urmă, totuși, pare a fi Luceafărul. Dar și Odă în metru antic, Glosa, Doina, Scrisorile, dar și scrisorile sale de dragoste…
— Cum a fost ziua în care s-a născut Mihai?
— A fost foarte geroasă. La botez, în biserică era de-a dreptul ger, minus 18 grade. Într-un volum, eminescologul Victor Crăciun scria despre acea zi că era extrem de geroasă. De altfel, ziua de 13 ianuarie 2000, când și-a început activitatea CAIE, era la fel de geroasă.
— Cine sunt vizitatorii CAIE?
— Oameni de toate vârstele, de toate profesiile. Suntem cei care promovăm cel mai mult opera lui Eminescu. Toate au început de la cele 1000 de cărți despre Eminescu oferite din colecția lui Mihai Cimpoi. În prezent, asistăm la o adevărată competiție între edituri – cum să-l editeze mai deosebit pe Mihai Eminescu. An de an, primim și donații generoase, la care zilnic au acces câte 200-300 de persoane. Avem și un club de lectură, în fiecare zi de miercuri îl descoperim și îl redescoperim pe Eminescu. Avem și o galerie de arte, care găzduiește lucrări ale autorilor care desfășoară aici vernisaje. Tot noi organizăm Congresele eminescologilor – evenimente rarisime în spațiul românesc. Zilele astea au fost foarte încărcate. Am adus o expoziție extraordinară de la București, am adus trei Tei ai lui Eminescu de la Ipotești, iar în cadrul evenimentelor dedicate unui sfert de secol de activitate a CAIE, îl avem în calitate de oaspete pe savantul neurolog și eminescolog Jean-Jacques Askenasy, care participă cu prelegerea „Știința și arta creierului eminescian”. De altfel, Jean-Jacques Askenasy susține în cadrul prelegerilor sale că Mihai Eminescu rămâne pe veci cel care a fost, până la apariția unuia mai genial decât el.
Un sfert de secol și 175 de ani
CAI „Mihai Eminescu” marchează un sfert de secol de activitate și cea de-a 175-a aniversare de la nașterea marelui Eminescu. După depunerea de flori la monumentul lui Mihai Eminescu, au fost plantați trei Tei eminescieni aduși de la Botoșani – baștina marelui poet. Corul „Moldova” a evoluat cu piese pe versuri eminesciene, urmând mesaje rostite la ceas aniversar de către poeți, cititori, admiratori ai versului poetului. Conferința „Știința și arta creierului eminescian”, susținută de invitatul special al evenimentului, Jean-Jacques Askenasy, a fost succedată de lansări de carte, dar și de vernisarea unei expoziții tematice, dedicate lui Mihai Eminescu, realizată de Asociația Culturală „Regal D’Art”. Anul 2025, declarat de Parlament „Anul Mihai Eminescu” cu prilejul aniversării a 175-a de la nașterea marelui poet, oferă amatorilor de lectură numeroase oportunităţi de a descoperi și a redescoperi opera eminesciană.
