Oameni Andrei Locoman: „E timpul să ne debarasăm de răceala din noi, să fim mai calzi, mai blânzi, mai oameni”

În ajunul celei de-a 59-a ediții a Festivalului Internațional de Muzică „Mărțișor”, ZdG a încercat să cunoască de la directorul celei mai importante și mai spațioase gazde a evenimentului ce fel de Mărțișoare muzicale vor delecta publicul în acest an și de ce, timp de aproape șase decenii din momentul în care a fost lansat, acest festival rezistă în R. Moldova.

Andrei Locoman. De baștină este din satul Pepeni, raionul Sângerei. Este absolvent al Universităţii de Arte din Moldova, facultatea actorie. A deținut funcția de director al Teatrului „Eugene Ionesco” și cea de director al Circului din Chişinău. Din 2016 este director al Moldova-Concert și al Palatului Naţional „Nicolae Sulac”. 

— Dle Locoman, când și în ce circumstanțe a fost lansat Festivalul „Mărțișor”?

— „Mărțișor”, cel mai vechi festival muzical de la noi, a fost lansat în 1966. Ideea apăruse la Filarmonica Națională, fiind lansată de directorul acestei instituții, Alexandru Fedco. Regia acelei primei ediții a fost elaborată de regizorul Gleb Ceaicovschi. Un alt festival cu un astfel de istoric nu mai cunosc.

— De vreo nouă ani de când gestionați Palatul Național – gazda cea mai primitoare a Festivalului Internațional „Mărțișor”, care ediție v-a impresionat cel mai mult?

— Nu pot uita edițiile din 2020 și 2021. În 2020, deoarece pe 9 martie se declanșase pandemia, a fost suspendat spectacolul de închidere a Festivalului „Mărțișor”. În 2021, întreaga ediție a fost una cu totul altfel, spectacolele având loc fără public, cu scena plină de artiști și cu sala pustie. Artiștii, obișnuiți la finalul fiecărei piese să audă ropote de aplauze, în acel an nu le-au auzit deloc. Stăteam eu după cadru în sală și îi susțineam, făceam figurație, încercând să creez un cât de mic confort artiștilor, ca ei să trăiască cel puțin în aparență senzația că în sală este cineva. A fost o stare de nedescris când toți munceau în fața unei săli pustii. Da, toți participanții înțelegeau că e un format televizat, că e un format online, că cei de acasă, închiși între patru pereți în acea perioadă, așteptau să vadă ceva spectaculos, cel puțin, la micile ecrane. Au fost ediții neobișnuite – artiști cu măști de protecție în scenă, păstrând distanța socială. A fost un „Mărțișor” nemaiîntâlnit vreodată.

— Sechelele lăsate de acele timpuri se mai resimt în cazul culturii? 

— Pandemia a avut un impact negativ, în primul rând, sub aspect psihologic. Artiștii sunt oamenii obișnuiți să fie în permanentă interacțiune cu publicul, cu colegii de breaslă. Arta, cultura, nu mai sunt doar profesii, ci sunt un stil de viață. Oamenii de creație nu pot exista fără comunicare. Pe timp de Covid, toate acestea au lipsit, fiind suspendate. Și sub aspect financiar au existat probleme, chiar dacă statul a fost alături de noi, toți cei angajați în sectorul de stat beneficiind de salarii. Mai puțin norocoși au fost cei din sectorul privat. Totuși, cum spuneam, oamenii de artă cel mai mult au fost afectați sub aspect psihologic, emoțional. Sectorul industriilor creative a avut cel mai mult de suferit. A fost primul afectat și ultimul care și-a revenit, deși se pare că, deocamdată, nu  și-a revenit complet din acea stare. După Covid s-au schimbat multe – și în atitudinea, și în comportamentul oamenilor. A fost o mare nenorocire, care a făcut multe victime. 

„Mărțișorul” păcii și al solidarității

— Anul 2025 e al treilea în care „Mărțișorul” are loc în condițiile războiului din Ucraina, în imediata apropiere de R. Moldova. Cum sunt evenimentele muzicale pe timp de război? 

— În 2022, ținem minte foarte bine acea zi nefericită din februarie, eram în miezul pregătirilor de Festival când venise acea veste peste noi. Au urmat zile puține, cu multe schimbări. Am fost pe punctul de a renunța la Festivalul „Mărțișor”, deoarece un festival internațional de muzică, în condițiile în care la o distanță foarte mică de Chișinău cad obuze, în țara vecină murind oameni, părea un paradox. Era o situație incertă. Această stare incertă a durat timp de câteva zile până s-a decis dacă evenimentul va avea sau nu loc. Deși dificil, s-a decis ca festivalul să aibă loc, dar  să fie un „Mărțișor” al solidarității. A fost un „Mărțișor  pentru pace”, festivalul fiind transformat într-o campanie de promovare a păcii. A fost un eveniment sobru, în care a lipsit bucuria tradițională a acestui Festival. De atunci încoace, mereu au participat artiști și colective din țara vecină. Și în acest an va veni Kalush Orchestra, renumita trupă de muzică modernă, perfect îmbinată cu muzica tradițională ucraineană. Este trupa care a cucerit publicul european, fiind și câștigătoarea concursului „Eurovision Song Contest 2022”. Trupa are mulți admiratori și în R. Moldova. În acest an i-am invitat la Festivalul „Mărțișor” ca să ne cânte și să ne încânte.

— Periodic, vorbim despre viața veteranilor culturii, care au mai puține posibilități să participe la evenimente precum Festivalul „Mărțișor”. Mulți nu mai au energie, sănătate sau bani pentru bilete. Pot beneficia aceștia de invitații la unele evenimente?

— Tot timpul au beneficiat, chiar avem o listă a persoanelor în etate care au slujit o viață culturii și îi invităm de fiecare dată la evenimentele noastre. Uneori, când doresc ei, se adresează, iar noi suntem receptivi la fiecare solicitare.

— Ce ar putea întreprinde statul, societatea pentru ei, or, participarea la un spectacol, la un eveniment cultural, nu cred că salvează situația lor…

— Știu că statul a inițiat procedura de acordare a unor burse de merit, a unor pensii viagere, care se acordă lunar pe tot parcursul vieții și care vin în ajutorul oamenilor de cultură.

— Arena a devenit sau nu concurentă a Palatului Național?

— Odată cu deschiderea Arenei, numărul concertelor de la Palatul Național s-a redus, dar nu cred că ei sunt concurenții noștri. La ei se încadrează perfect tot ce era la noi non-format. Bunăoară, spectacolele rock, care la noi erau non-format, au migrat către Arena Chișinău, care corespunde anume acestui tip de concerte. Nu cred că Moldova-concert a fost afectată de lansarea Arenei. Spectatorul e cel care decide la ce spectacol vrea să meargă și în ce condiții.

„Va fi o pledoarie pentru neam, țară, pentru toți cei apropiați”

— Ce spectacole nu ați rata la actuala ediție a Festivalului „Mărțișor”?

— Mai multe, în primul rând, deschiderea și închiderea festivalului, care vor fi evenimente cu totul speciale. La închidere va participa Ansamblul popular de stat de cântec și dans „Mazowsze” din Polonia. În scenă se va produce o fuziune miraculoasă cu Baletul Național „Joc”. Două culturi vor prezenta o adevărată feerie. Peste 100 de dansatori, peste 1000 de costume scenice schimbate pe durata spectacolului… Sigur, nu aș rata și spectacolul „Pentru Neam și Țară”, în cadrul căruia vor evolua „Lăutarii” lui Nicolae Botgros și Valy Boghean. Va fi o pledoarie pentru neam, țară, pentru toți cei apropiați. Ne propunem să consolidăm societatea, să le spunem oamenilor că e timpul să fim mai buni, să vorbim și să ne înțelegem mai bine. Azi, când se pare că lumea o ia razna, când se întâmplă atâtea lucruri ciudate, salvarea noastră poate fi în revenirea la autentic, la cultură și artă adevărată. Profesionalismul și valoarea nu au fost anulate și acestea nu reprezintă numărul de vizualizări pe rețelele de socializare. Arta adevărată, spiritualitatea, înseamnă cu totul altceva și întâi de toate, înseamnă rațiune și simțire.

— Mesajul evenimentului din acest an – „Primăvară, hai acasă”, ce presupune? Să subînțelegem că R. Moldova ar fi o casă a primăverii?

— Da, e timpul să fie căldură, să fie lumină, or, primăvara se asociază cu soarele, cu multă căldură, cu ciripitul divin al păsărilor. E timpul să ne debarasăm de răceala din noi, să fim mai calzi, mai blânzi, mai oameni.

Ediția cu numărul 59 a Festivalului Internațional de Muzică „Mărțișor” se va desfășura pe parcursul lunii martie și va include peste 72  de evenimente culturale în capitală, în toată țara și în diasporă. Festivalul se va deschide pe 1 martie cu un concert la Palatul Național, intitulat simbolic „Primăvară, hai acasă”.