Oameni: Ana Blandiana „Între tăcere și păcat”
Poeta Ana Blandiana revine la Chișinău cu prilejul celei de-a treia ediții a Festivalului „Astra Film Chișinău”. Documentarul biografic dedicat vieții scriitoarei Ana Blandiana – „Între tăcere și păcat”, de Diana Nicolae, va fi proiectat în cadrul festivalului vineri, 15 noiembrie. „Atunci când justiția nu reușește să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiție” – este mottoul documentarului despre Ana Blandiana. După film, publicul va avea ocazia să întrețină un dialog cu poeta care, acum câteva zile, a primit unul dintre cele mai prestigioase premii europene pentru literatură – „Prințesa de Asturias”, pentru Litere 2024, premiul fiind decernat în cadrul unei ceremonii prezidate de Familia Regală a Spaniei.
Organizatorii „Astra Film” remarcă despre documentar că este unul „biografic, despre viața încercată și cariera tumultuoasă a poetei Ana Blandiana, interzisă de dictatura comunistă înainte de a fi oficial recunoscută ca scriitor. Într-una dintre cele mai brutale dictaturi ale lumii, poezia a reprezentat ultimul refugiu al libertății, iar poeții care îndrăzneau să spună adevărul erau considerați dușmani ai regimului comunist. Ana Blandiana, unul dintre cei mai importanți poeți din Europa, este un simbol al luptei pentru democrație și libertatea de exprimare. Documentarul «Între tăcere și păcat», o adevărată istorie reflectată prin poezie, explorează puterea cuvântului ca ultim bastion al sufletului colectiv al unei națiuni în fața opresiunii.”
Ana Blandiana este una dintre cele mai importante poete din Europa. Opera sa a fost tradusă în peste 26 de limbi și a apărut în 97 de cărți de poezie și proză. S-a născut în 1942, în familia unui preot ortodox deținut politic. Opera sa a fost interzisă înainte de a fi recunoscută. În perioada regimului comunist a rezistat persecuțiilor, arestării la domiciliu, amenințărilor cu moartea și cenzurii. Poemele sale au constituit o formă de rezistență. Scrise și multiplicate de mână, circulau clandestin în țară. După revoluția din 1989 s-a aruncat în tumultul schimbărilor, luptând pentru libertate și democrație și a lucrat la reconstrucția societății civile prin crearea celei mai puternice organizații de acest gen din România – Alianța Civică, care a culminat cu primul și unicul muzeu al memoriei victimelor regimului comunist din lume – Memorialul de la Sighet. Printre premiile deținute de scriitoare sunt Premiul European de Poezie Freedom Prize, Griffin Trust’s Lifetime Recognition Award, the Gottfried von Herder Prize din partea Academiei Austriece de Poezie, Women of Courage Award din partea SUA și Legiunea de Onoare din partea Franței.
Reacția scriitoarei la prima vizionare a filmului
Am întrebat-o pe Diana Nicolae, regizoarea documentarului, cum a reacționat Ana Blandiana la prima vizionare a filmului. „Prima vizionare a fost la premiera filmului, care a avut loc la festivalul internațional de film de la Cracovia, Polonia. Atunci poeta a avut ocazia să vizioneze pentru prima dată filmul, alături de audiență. A fost un risc pe care ni l-am asumat. Ne-a mărturisit atunci că a fost impresionată de felul în care am folosit poezia ca și comentariu al diferitelor perioade istorice prezentate în film, conferindu-le astfel conotații noi, lucru care i s-a părut deosebit de ingenios și creativ… Pe de altă parte, este o persoană căreia nu-i place să fie în centrul atenției și ne-a spus că filmul se focalizează prea mult pe ea”, ne-a spus Diana Nicolae, precizând că este o oportunitate deosebită ca în ziua de 15 noiembrie Ana Blandiana să se afle alături de publicul de la Chișinău la prezentarea filmului. Întrebată cum a ajuns la ideea realizării acestui film, regizoarea a spus: „Ana Blandiana este un simbol național și pentru mine a fost un privilegiu să fiu primită cu toată încrederea de Ana Blandiana. Pe de altă parte, Ana Blandiana este o persoană publică care s-a implicat în viața cetății nu doar ca poet, dar și ca apărător al valorilor democratice de-a lungul a zeci de ani. Cel mai dificil a fost să găsesc cea mai bună abordare pentru acest film. Versurile poetei, suprapuse pe imagini de epocă, reprezintă cheia în care este realizat documentarul. „Evident că nu semăn/ Cu nici unul dintre acești torcători de cuvinte/ Care își croșetează costume și cariere,/
Glorii, orgolii,/ Deși mă mișc printre ei/ Și ei îmi privesc cuvintele ca pe niște pulovere,/
«Ce bine ești îmbrăcată!» îmi spun,/«Ce bine îți vine poemul»,/Fără să știe/ Că poemele nu sunt haina mea/ Ci scheletul/ Extras dureros/ Și așezat deasupra cărnii ca o carapace,/ Cu lecția țestoaselor care astfel supraviețuiesc/ Lungi și nefericite Secole”, sunt câteva versuri din poemul „Fără să știe”, care în film cuprinde câteva decenii.
„Într-o dictatură, poezia conține „ultimele molecule de libertate” pe care oamenii le respiră pentru a se simți liberi”
Nu a fost deloc simplu să o contactăm pe Ana Blandiana în ajunul sosirii sale la Chișinău. Este mereu prinsă în conferințe, lansări de carte sau prelegeri la prestigioase universități din Europa. Duminică, scriitoarea era în Spania, iar joi urma să ajungă la Chișinău pentru a participa la evenimentul de lansare a filmului „Între tăcere și păcat”, dar și la Salonul Internațional de Carte pentru Copii și Tineret, unde va fi lansată o culegere de poezii pentru copii scrise de Ana Blandiana. În pauzele dintre evenimente, am reușit să-i adresăm trei întrebări.
— Ce semnifică titlul documentarului „Între tăcere și păcat”?
— Titlul se trage de la alt eveniment, o conferință care a avut loc în Italia cu ceva timp în urmă, având genericul „Poezia – între tăcere și păcat”. În acea conferință am vorbit despre poezia modernă care, după mine, înseamnă să spui cât mai mult în foarte puține cuvinte. A fost un manifest împotriva beției de cuvinte. Documentarul care a ales să aibă acest titlu a fost realizat de Diana Nicolae și de Matt Jozwiakowski, doi tineri creatori de film care au găsit o soluție inedită de a reda etape ale vieții mele în contextul istoric în care acestea s-au derulat. Găsesc că documentarul este realizat interesant sub aspect artistic. Realizatorii au identificat versuri potrivite și au ilustrat cu ele imagini istorice de epocă.
— Prima dintre poeziile Dvs. studiată în școlile din R. Moldova, în clasa a 6-a, este „Fapt divers”. La ore se discută mult despre cenzura comunistă și despre rezistența autoarei, despre capacitatea Anei Blandiana de a spune ceea ce nu era posibil de vorbit în perioada comunistă. Se regăsesc cumva în film aceste aspecte – viața, creația Dvs. în condiții de cenzură?
— Filmul este unul biografic, iar rezistența în condițiile cenzurii comuniste face parte din viața mea. Spuneam într-un context că poezia într-o dictatură conține „ultimele molecule de libertate” pe care oamenii le respiră pentru a se simți liberi.
— Atunci când auziți știri din Basarabia, la ce vă gândiți în primul rând?
— Basarabia este pentru mine firul ce mă leagă de copilărie. Eu, fiind născută la Oradea, în alt capăt al României, am avut și vecini, și prieteni de familie basarabeni. Erau dintre cei care după ocupația sovietică s-au refugiat în România. Mulți au ales să se stabilească mai departe de frontiera de pe Prut, ca nu cumva să fie expulzați din țară în Basarabia ocupată de sovietici. Urmăresc constant tot ce se întâmplă în R. Moldova. Și recentele alegeri au fost pline de emoții pentru mine. Am și lansat un apel către toți cetățenii moldoveni din diasporă, chemându-i să voteze astfel încât cât mai curând să fim împreună în Uniunea Europeană.
