Iulian Filip:„Cine duce-n mâini o carte e un om şi jumătate”
Copilăria nu este o perioadă din viaţă, este un anotimp care îşi înveşniceşte rădăcinile în poveşti şi poezii. Iulian Filip este poetul, dramaturgul, eseistul şi prozatorul care a marcat prin rime, personaje şi culoare copilăria mai multor generaţii. Astăzi, scriitorul care s-a impus în literatura universală drept un promotor al creaţiei româneşti pentru copii scoate de sub tipar al patrulea volum al cărţii „Plăcinţele cu mărar” şi îndeamnă adulţii să-şi educe copiii în spiritul cărţii.
„Copii sunt cei care vin cu mâinile întinse după carte şi raţiunea celor în vârstă este ca în această mână să se pună ceva valoros, frumos, pentru ca copilul să-şi facă reper, să devină dependent de aceste modele de sănătate şi de frumuseţe.”
Basarabia şi literatura pentru copii
Iulian Filip spune că Basarabia are marele noroc de a trăi un asemenea fenomen ca literatura pentru copii: „Nu toate ţările, nu toate culturile au acest fenomen, adică sunt doar scriitori care disparat, din când în când, scriu pentru copii.” Autorul explică cât de importantă este latura cognitivă şi afirmă că poveştile şi poeziile au un limbaj plurilingv, deoarece copilul percepe lucrurile prin joc: „Copilul gustă cartea, el vrea poantă, vrea întâmplare.” Cultura română este marcată de scriitori de valoare, spune Iulian Filip, opera cărora valorifică folclorul şi specificul copilăriei basarabene. „Noi avem scriitori, de la Grigore Vieru şi Spiridon Vangheli, la vale. Cred că ceea ce este mai de preţ, mai valoros are marca lui Mihai Cimpoi, iar contribuţia basarabeană la marea literatură română este anume literatura pentru copii. Şi copiii răspund la aceste cărţi, le caută, le cumpără. Un copil care are în mâini o carte pe care şi-a dorit-o este un copil câştigat pentru partea luminoasă a vieţii noastre”, menţionează scriitorul.
Folclor secular în cărţi moderne
Basmele, legendele şi motivele folclorice strămoşeşti sunt reinterpretate şi readaptate într-un limbaj modern, în cărţi stilizate. Despre noua haină a folclorului, Iulian Filip spune că aceasta este o evoluţie firească generată de societatea actuală, dar menţionează că important este să nu se piardă spiritul mitului popular: „În toată lumea civilizată, în ţările care îşi fac repere din carte, există această practică a formelor mai condensate, mai simplificate, mai accesibile a poveştilor, a operelor clasice, firească. De exemplu, şi opera lui William Shakespeare în Marea Britanie se oferă într-un limbaj accesibil copiilor din clasele primare. Ulterior, în clasele superioare, se predă sub altă formă, în profunzimea ideilor renascentiste. La fel şi în folclorul nostru, poveştile se dau într-o formulă comprimată, conform posibilităţii de înţelegere a copilului. Mai târziu, după ce se deprinde cu povestioarele, el vrea naraţiunea detaliată a poveştii, în toată epica ei. Deci, ca să câştigi copilul, trebuie să ţii cont de plafonul de timp. Altceva este când se afectează spiritul folcloric al poveştii şi se oferă un aliaj care nu are nimic cu această stare de spirit, de creativitate proprie poporului nostru.”
Al patrulea cuptor de „Plăcinţele cu mărar”
Creaţia literară a lui Iulian Filip este căutată de micii cititori şi de părinţi. Astfel, de curând, a văzut lumina tiparului cea de-a patra ediţie a cărţii „Plăcinţele cu mărar”, care în 1999 a obţinut calitatea de „carte-surpriză” în cadrul Salonului Internaţional de Carte pentru Copii şi Tineret desfăşurat la Chişinău. Cu un an mai devreme, în 1998, cartea „Ruga iezilor cei trei” a fost desemnată Cartea anului. Pe rafturile librăriilor a apărut şi cea de-a doua ediţie a cărţii „Rochiţa leneşă”, apreciată în 2009 cu Premiul „Carte pentru promovarea spiritului de toleranţă”, acordat de Comisia Naţională a R. Moldova pentru UNESCO, iar în 2012 – cu Diploma de Onoare IBBY (Asociaţia Internaţională a Cărţii pentru Copii şi Tineret). La o editură din Iaşi, România, a apărut şi volumul „Lumini şi rădăcini”, o selecţie din toată poezia autorului.
Sentimentul axial şi derivatele lui
Creaţia lui Iulian Filip este alimentată în primul rând de dragoste, sentimentul axial cu o mulţime de derivate, potrivit autorului. Scriitorul se pregăteşte acum pentru Festivalul Internaţional de Poezie „Toamna Poetică de la Smederevo” şi lucrează la o formulă de carte poliglotă, în care se vor regăsi trei poezii din opera sa pentru copii: „Plăcinţele cu mărar”, „Au vrut melcii să se bată” şi „Rochiţa leneşă”, dar şi trei poezii pentru adulţi. Acestea vor fi traduse în mai multe limbi de circulaţie internaţională, precum engleză, franceză, niponă, sârbă, rusă, italiană. „Este tot un joc. Cărţile trebuie să aibă un lipici, să ajute relaţiei cititorului cu cartea.” Iulian Filip cheamă toate generaţiile să redescopere valoarea cuvântului scris şi face un îndemn societăţii: „Să ne vedem de calitatea vieţii noastre fără a chema ajutor de la Strasbourg sau de la Moscova.”
