Aureliu Busuioc: Nu uitaţi să vă iubiţi

În Librăria din Centru din Chişinău a avut loc lansarea cărţilor “Şi a fost noapte…” şi “În căutarea pierderii de timp”, de Aureliu Busuioc. Cititorii au avut prilejul să vadă şi să asculte pe viu scriitorul, care, în ultimii ani, nu a avut prea multe ieşiri publice. O carte scrisă doar cu un singur ochi, privind printr-o lupă imensă şi culeasă cu un singur deget. Scrierea acesteia a constituit un efort spiritual deosebit, deoarece autorul a retrăit întreaga sa poveste de dragoste. Cartea este dedicată celei împreună cu care a trăit ani de zile.

Lectura – patru ore, amintirea – restul vieţii

Evenimentul a fost moderat de Emilian Galaicu-Păun. El a specificat că, deşi romanul “Şi a fost noapte…” este scrisla vârsta în care se scriu doar amintiri, autorul a reuşit să descrie direct dragostea dintre cele două fiinţe total diferite.

“La 84 de ani, să scrii un roman de dragoste este o adevărată provocare. Fiţi realişti şi cereţi imposibilul: Aureliu Busuioc este anume acest tip de realist, care cere imposibilul de la sine, dar şi de la noi”, menţiona moderatorul. Emilian Galaicu-Păun a precizat că această carte este cireaşa de pe tortul creativităţii maestrului, este o scriitură senină şi luminoasă. Acest roman este trăit pe trei sferturi, deoarece, după cum observă Galaicu-Păun, cunoaşte cum au fost deturnate anumite momente pentru a avea o încheiere fericită. “Autorul a ştiut cum să recolteze din materialul biografic doar atât cât e necesar pentru a construi o carte de acest gen, dar ceea ce se simte printre rândurile acestei cărţi este emoţia vie. Întâmplător, am fost la el acasă şi am văzut cu câtă pasiune lucra la această carte, pentru că, de fapt, nu doar că este închinată memoriei soţiei sale, ci, într-un fel, este şi povestea lor de dragoste”, destăinuie Emilian Galaicu-Păun.

Deşi autorul îşi face ordine pe masa de lucru, iar alţii cred că aceasta este opera de pe ultima sută de metri, colegii săi spun că “Aureliu Busuioc va mai provoca prin ceva, deoarece are această capacitate de a uimi publicul şi de a face lucruri absolut incredibile, foarte greu de raportat la vârsta autorului. Acum nu putem pune mâna în foc că nu are altceva în pregătire”.

Cuplul dintre o lebădă albă şi una neagră

Criticul literar Eugen Lungu l-a numit cel mai fecund scriitor al zilelor noastre, deoarece operele sale apar aproape în fiecare an şi sunt distinse cu premii importante. “Cheea întregului roman este pusă în cel mai negru chenar – războiul. În primele pagini descoperim lebedele albe şi negre, care se împerechează neobişnuit şi mai greu decât altele… Se face inversarea – Lebăda neagră zboară din grădina zoologică de la Viena şi moare în împrejurimile unui oraş basarabean, lebăda albă, femeia basarabeană, ajunge în Austria, unde trăieşte timp de câţiva ani… Cele două lebede mor, totuşi, simultan”, caracterizează scriitorul romanul.

Poetul Vasile Romanciuc, dramaturgul Constantin Cheianu, poetul şi criticul literar Mircea V. Ciobanu vorbesc la unison despre simplitatea citirii acestui roman, precum şi despre emoţiile cu care te alegi de pe urma acesteia. “Durata lecturii – patru ore, durata amintirii – restul vieţii, cred că fără nicio exagerare am putea spune astfel. O carte de iubire profundă, în care nici războiul nu se poate implica, iar după citire te alegi cu un nod în gât”, au menţionat ei.

Masa de scris se curăţă şi se spală pentru zile luminate

Maestrul Aureliu Busuioc a spus că, pentru el, probabil, această întâlnire cu cititorii este ultima. “Acesta este un roman de dragoste, care învinge orice, şi nu există sentiment mai profund decât acea dragoste, care trece peste războaie. Important pentru autor e să scrie, iar meritul cel mare ar fi ca publicul să înţeleagă ce a scris, dacă nu a înţeles, atunci a fost scris prost. Acum, masa de scris se curăţă şi se spală pentru zile luminate. Am vrut în felul acesta să demonstrez că am fost şi eu om, măcar acum, la sfârşit, să mi se recunoască lucrul acesta“, a vorbit autorul.

Aureliu Busuioc le-a dorit tuturor “să fiţi sănătoşi, să fiţi dârzi, bravi, să luaţi cele mai bune decizii, pentru că în viaţă cea mai măruntă hotărâre poate să-ţi întoarcă viaţa în altă direcţie. Să fiţi sănătoşi şi nu uitaţi să vă iubiţi, pentru că dragostea este cea mai frumoasă parte a vieţii, şi unde nu este dragoste nu este nimic. Să trăiţi, să fiţi sănătoşi şi să fiţi întotdeauna îndrăgostiţi“.

„Să trăieşti, să iei decizii bune şi să iubeşti”

Maria-Paula Erizanu spune că autorul s-a întipărit prin umor, ironie, observaţie subtilă, un simţ foarte dezvoltat de a observa firea umanului. “Nu ştiu ce înseamnă să iei decizii bune. Autorul spune exact ceea ce crede, foarte viu, cu aluzii mondene, şi tocmai contrastul mi se pare fascinant. Este experienţa unui om care a trăit aproape un veac şi este cazul să-i asculţi povaţa: să trăieşti, să iei decizii bune şi să iubeşti”, remarcă tânăra scriitoare.

Alţi tineri au venit să cumpere cartea, deoarece doresc să cunoască operele maestrului literaturii române. “La noi, avansează tot mai puţini oameni în acest domeniu, posibil însă că şi eu aş putea fura din această meserie şi pe parcurs aş putea practica”, povesteşte Mihaela.

Aureliu Busuioc s-a născut la 26 octombrie 1928, afirmându-se ca prozator, dramaturg şi ziarist. Este autorul romanelor “Singur în fața dragostei“ (1966), ecranizat la “Moldova-film”, “Unchiul din Paris“, “Pactul cu diavolul“, “Spune-mi Gioni”, al pieselor “Radu Ştefan – Întâiul şi Ultimul“, “Şi sub cerul acela“. Este, de asemenea, autor al mai multor scenarii de film.

Aida COTRUŢĂ