Gheorghe Edu din Pelinia: „Cine a distrus Guvernul Druc? Cine a distrus Frontul? Dar Partidul Forțelor Democratice? Tot ai noștri le-au distrus”
La câteva zile după cel de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, a contactat redacția Gheorghe Edu, un cititor al ZdG din satul Pelinia, raionul Drochia. Are 92 de ani, de mai mult timp fiind la pensie, după ce viața întreagă și-a dedicat-o pedagogiei.
„Aș munci și acum. Geografia e o disciplină care te poate purta peste mări și țări. Studiind-o, poți cunoaște locuri nebănuit de frumoase. În viață, nu am prea călătorit, în schimb, datorită geografiei, am văzut atâtea locuri minunate”, spune Gheorghe Edu.
„Unde să mai sun dacă peste tot îmi răspunde doar robotul?”
De fapt, nu pentru asta a telefonat la redacție imediat după turul doi al alegerilor. Gheorghe Edu era supărat că ori de câte ori încearcă să contacteze autoritățile pentru a le vorbi despre probleme importante din viața acestui stat, nu aude voce de om, răspunzându-i doar robotul.
„Unde să mai sun dacă peste tot îmi răspunde doar robotul? Dacă aș putea, la ai mei 92 de ani, să ajung la Chișinău, ca să spun ce gândesc, dar nu pot… După alegeri, adică după ce noi, cu votul nostru, îi facem deputați, niciunul nu mai vine prin sat. Toți sunt ocupați, iar la telefoane răspunde doar robotul. Eu, neavând puteri să mai umblu pe drumuri, stau zile la rând în fața televizorului și mă chinui, că am și eu ceva de spus, dar nu mă ascultă nimeni. Acum, bunăoară, la televizor vorbesc despre remanieri guvernamentale. Și vorbește cui nu i-i lene. Se dau cu părerea oameni compromiși, oameni care nu au realizat nimic în această viață sau chiar persoane cu trecut penal. Ei au de gând să influențeze remanierile guvernamentale? Impresia mea e că ei nu au alt scop decât să distrugă din interior partidul de la guvernare. Vă spun eu, că așa a fost întotdeauna în R. Moldova. Cine a distrus Guvernul Druc? Cine a distrus Frontul? Dar Partidul Forțelor Democratice? Tot ai noștri le-au distrus. Și acum există riscul că nu Stoianoglo va distruge PAS, dar tot ai noștri se ocupă de asta. Aș vorbi la telefon cu cineva de la guvernare, dar ce să vorbesc cu robotul? Aș scrie o scrisoare, dar, la anii mei, nu mai văd literele… Ce să fac?” – ne-a spus Gheorghe Edu.
„Dacă s-ar face reforma teritorial-administrativă, nu am avea astăzi Găgăuzia și Transnistria”
Din vorbă în vorbă, ne-a convins că este o persoană versată în subiecte de actualitate, iar experiența sa în domeniul pedagogic îi permite să așeze pe „rafturi” probleme importante, dar și soluții adecvate pentru aceste probleme.
„Prea multe am de spus, dar cine să mă audă?” – spune profesorul. Îl îndemnăm să ne vorbească despre o problemă, cea mai importantă, după remanierile guvernamentale la care s-a referit deja.
După o scurtă pauză, ne vorbește argumentat despre reforma teritorial-administrativă de care ar avea nevoie urgent R. Moldova. „Dacă s-ar face reforma teritorial- administrativă, nu am avea astăzi Găgăuzia și Transnistria, pentru că de la reforma făcută în perioada sovietică a început totul, inclusiv separatismul. În 1944, când Basarabia a fost ocupată de sovietici, neîntârziat au fost distruse județele, făcând în locul acestora raioane. Dar știți de ce ocupanții au avut nevoie atunci de raioane? Ca să stăpânească mai bine tot ce era pe acest pământ. De câte ori venea vreun șef de pe la Moscova, trimis să facă mai „prosperă” „solnecinaia Moldavia”, și dacă nu se găsea o funcție potrivită pentru el, se făcea un raion, că raioanele aveau nevoie de șefi. Așa au apărut raioane mici, fără infrastructură, dar și orașe care nici a sate moderne nu seamănă. Dacă veți parcurge drumul de la periferia orașului Drochia, veți descoperi cum pe locul terenurilor agricole au apărut case bogate. Asta s-a întâmplat după ce brigadieri și președinți de colhoz au luat terenuri agricole la periferie, fără a se îngriji de faptul că pe acele pământuri mănoase ar trebui să fie cultivate grâne sau cereale. Casele pe care le-au zidit acolo au ajutat ca localitatea să obțină statut de oraș, nefiind, de fapt, ca atare”, povestește Gheorghe Edu.
„Mergeau încolo, pe la adunări și proteste, ca la lucru, pentru că ei nu știu ce înseamnă să muncești”
Discutăm cu profesorul de geografie și despre viața de la țară, despre viața sa de pensionar. Spune că, dat fiind faptul că sunt în viață și el și soția, fiecare zi pentru ei e la fel „ca la toată lumea”. Deși ambii au muncit mult, „fără foi de boală”, pensiile nu prea corespund eforturilor și muncii depuse, dar așa cum nu au nevoi prea mari, zice că se descurcă. „Nevasta a fost asistentă medicală toată viața și are o pensie puțin peste 2000 de lei, eu primesc peste 3000 de lei. Ce să vă zic? Ne descurcăm cum putem, că avem copii mari, care nu au nevoie de ajutor de la părinți”, spune fostul pedagog. Îl întrebăm ce crede despre fenomenul rețelei Șor, care a perturbat în special pensionarii din sate și orașe. „Ce să cred? Oamenii ăștia nu o făceau neapărat din sărăcie. De fapt, majoritatea sunt niște trântori care nu au muncit niciodată și mergeau încolo, pe la adunări și proteste, ca la lucru, pentru că ei nu știu ce înseamnă să muncești”, explică cititorul ZdG, grăbindu-se să întâmpine un tractor care îi aducea porumbul din câmp.
Fotografii de: Nina Bucico, Alexandra Băbălău
