Republica Moldova și statisticile îngrijorătoare legate de femicid: „Legile bine scrise nu sunt suficiente pentru a proteja femeile”

Dintre cele 40 de femei-victime ale femicidului de anul trecut, 24 au decedat sub mâna partenerilor intimi sau a altor membri ai familiei. Majoritatea au murit în propriile case, moartea lor survenind ca urmare a unui lung șir de abuzuri, cel mai des, neraportate. 

Cu date despre femicidul din Republica Moldova a debutat panelului de discuții „Accesul la justiție pentru fetele și femeile victime ale violenței” de pe 26 octombrie, la Conferința Internațională pentru prevenirea și combaterea violenței față de femei și fete și a violenței domestice. Discuția a fost moderată de Ina Grădinaru, vice-directoarea Centrului „Ariadna” din Drochia. La discuție au participat și Arina Țurcanu, avocată la Centrul de Drept al Femeilor, Daniela Misail-Nichitin, secretară de stat a Ministerului Afacerilor Interne, Viorel Cernăuțeanu, șef al Inspectoratului General de Poliție al MAI și Maria Frunze, membră în Consiliul Superior al Magistraturii. 

Femicidul și rolurile tradiționale de gen, în strânsă legătură

Potrivit avocatei Arina Țurcanu, motivele pentru care femeile ajung să fie omorâte sunt de-a dreptul „halucinante”. „Femeile sunt omorâte din gelozie, din suspiciunea că ar putea înșela, pentru că nu au îndeplinit sarcinile casnice, în viziunea agresorului, sau au spus ceva ce nu i-a plăcut acestuia.” 

Motivul femicidului, cel mai des, este strâns legat de rolurile tradiționale atribuite femeii: să stea acasă, să fie docilă, să îndeplinească treburile casnice, punctează Arina Țurcanu.

Victimizarea secundară la care sunt supuse victimele violenței, blamate de societate pentru că au decis să vorbească, este o altă problemă legată de stereotipurile de gen, punctează Maria Frunze, membră în Consiliul Superior al Magistraturii. Experiența de judecătoare, inclusiv în situații de violență domestică, a convins-o că prevenirea violenței depinde și de calitatea oamenilor cărora li se adresează victima.

Pedepsele blânde nu descurajează agresorii 

93% dintre agresorii domestici sunt bărbați, spune statistica pe țară. „Este important să identificăm cine anume sunt ei”, crede Arina Țurcanu. Contrar stereotipului că violența apare în primii ani de conviețuire, multe femei sunt omorâte de partenerii cu care au trăit zeci de ani, iar șase dintre femeile omorâte anul trecut au fost ucise de fiii lor. Cel mai des, agresorii nu au un loc de muncă sau un venit stabil, sunt consumatori de alcool sau droguri și pot avea probleme de sănătate mintală.

Deși tăinuirea violenței crește riscul de femicid, unele femei care au decedat anul trecut au raportat anterior agresorii. „14 dintre femeile decedate și-au făcut curaj să raporteze violența la care erau supuse, iar agresorii au fost pedepsiți contravențional. Dar pedeapsa sub forma muncii neremunerate în folosul comunității nu descurajează agresorii”, menționează avocata. Procesele de judecată la care se ajunge uneori pot dura luni sau ani, victima continuând să fie expusă violenței în tot acest timp, confirmă Viorel Cernăuțeanu, șef al Inspectoratului General de Poliție al MAI.

Cum își propune statul să combată violența împotriva femeilor

Cruzimea cu care sunt săvârșite crimele împotriva femeilor șochează experții, mărturisește Daniela Misail-Nichitin, care a lucrat cu femeile și în cadrul centrului „La Strada”. Cea mai tânără victimă a violenței de anul trecut a fost o fetiță de patru luni, iar cea mai în vârstă femeie avea 83 de ani.

În 2022 a fost creată Comisia pentru Letalitate, care analizează cazurile de violență soldate cu deces sau vătămare gravă. Comisia de Letalitate a fost creată, spune oficiala, din nevoia de a reduce cauzele care afectează într-un mod atât de dramatic viața femeilor din Moldova. Pe platforma Comisiei se află toate autoritățile și organizațiile care pot și trebuie să intervină în cazurile de violență față de femei. 

Timp de un an s-a lucrat la Raportul de analiză a cazurilor de violență soldate cu deces. Cele mai multe cazuri de femicid au loc în orașe, iar conviețuirea cu agresorul a fost unul din factorii principali de risc. 16 femei au fost omorâte de partenerii intimi, restul opt de alți membri ai familiei.

„Au fost elaborate 36 de recomandări pentru autorități pentru a reduce cazurile de violență și deces”, relatează Daniela Misail-Nichitin. Toate recomandările au fost incluse în Programul Național de Combatere a Violenței pe 2023-2027 și transformate în acțiuni concrete care consolidează mecanismele de protecție a victimelor și de penalizare a agresorilor. Una dintre ele este crearea Centrului de Justiție Familială în octombrie 2023. Scopul centrului este de a asigura prezența tuturor specialiștilor sub același acoperiș, de la poliție la consilieri psihologici, pentru a răspunde imediat la nevoile femeilor supuse violenței.  

17 cazuri de femicid timp de 10 luni

Șeful Inspectoratului General de Poliție al MAI aduce o statistică îngrijorătoare și pentru anul acesta, când au fost înregistrate 17 cazuri de femicid. „Orice viață curmată este un atentat la siguranța noastră, a tuturor”, declară acesta.

Statisticile arată că Moldova stă foarte prost cu raportarea cazurilor de violență. Doar 11% dintre femei depun o plângere la poliție împotriva agresorului. Viorel Cernăuțeanu confirmă că este nevoie de consolidarea masivă a tuturor instituțiilor pentru a încuraja victimele să raporteze violența.  

Una dintre cele mai importante îmbunătățiri, crede Cernăuțeanu, ar fi digitalizarea informației despre agresor și victimă. „Polițistul, când merge la fața locului, ar avea acces imediat la toată informația despre victimă și agresor: chemările anterioare, unde se află la evidență agresorul, în ce activități a fost implicat.” Aceste informații sunt, la moment, în registrele diferitor instituții, de aici și nevoia unei baze de date actualizate.

„Legile bine scrise nu sunt suficiente pentru a proteja femeile”

Marcella Pironne, avocată, președinta organizației italiene WAVE Network a împărtășit, pe final, opinia ei despre eforturile țării noastre de combatere a violenței. „Moldova are două resurse importante în combaterea violenței: Convenția de la Istanbul și societatea civilă formată din femei care ajută alte femei.”

Experta apreciază mecanismele și legile bine scrise pe care le avem. Ea atenționează, însă, că doar existența lor nu e suficientă. Crucială e implementarea corespunzătoare a acestora și alinierea întregii societăți la valorile care se vor promovate împotriva violenței.

Experta, contrariată de cifra și numărul mic de plângeri din Moldova, spune că femeile-victime ale violenței sunt într-o poziție extrem de vulnerabilă și nu au resursele necesare să se adreseze la fiecare instituție în parte. „Oamenii la care ele se adresează trebuie să le furnizeze serviciile necesare, dar mai ales înțelegerea emoțională adaptată mediului cultural de unde vin aceste femei”, crede Marcella Pironne. „Cât timp există valori patriarhale și stereotipuri sexiste, devine complicată implementarea prevederilor Convenției. Ele trebuie combătute prin educarea cu regularitatea a tinerilor și oamenilor în general. Așa poate fi prevenită și victimizarea secundară a femeilor care decid să vorbească.”

Conferința Internațională pentru prevenirea și combaterea violenței față de femei și fete și violenței domestice a fost organizată cu suportul organizațiilor membre ale Coaliției (AO Artemida, AO „Fiecare contribuie pentru schimbare”, AO “Institutul pentru Familie și Inițiative Sociale”, AO “Casa Mărioarei”, AO “Centrul de Drept al Femeilor”, AO “Centrul de Educație Educație Nonformală”, AO “Interaction”, AO “Gender Centru”, AO “Jenskie Initsativy”, AO “Centrul Internațional „La Strada”, AO “Help”, AO “Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane”, AO “Ophelia”); OAK Foundation, Asociația pentru Relații Comunitare, Urgent Action Funds, WAVE Network, Ministerul Federal al Afacerilor Sociale, Sănătății, Serviciilor de Îngrijire și Protecției Consumatorului din Austria și Ambasada Suediei din Republica Moldova.

* Parteneriat media