Fostul europarlamentar Cristian Preda: „De ce ațipesc parlamentarii și cum plagiază miniștrii”. Întrebări, răspunsuri și prognoze 

Lansarea cărții „De ce ațipesc parlamentarii și cum plagiază miniștrii” a cunoscutului politolog,  fost eurodeputat și politician Cristian Preda,  a avut loc în cadrul Salonul Internațional de carte Bookfest Chișinău 2023.

Prin prisma vastei experiențe academice și politice, Cristian Preda a fost provocat la discuții despre integrarea europeană a R. Moldova, riscuri și prognoze de către scriitorul și criticul literar, Mircea R. Ciobanu, moderator al evenimentului și de invitatul special, Valeriu Pașa, expert Watchdog și cercetător în domeniul politic.

„Primul lucru care m-a intrigat în titlul acestei cărți a fost – plagiatul”, a declarat moderatorul evenimentului, scriitorul și criticul literar Mircea R. Ciobanu, menționând că și în R. Moldova „avem tema plagiatului. Suntem acolo unde suntem pentru că miniștrii plagiază și parlamentarii ațipesc prea des”.

Cartea este o analiză politologică, combinată cu povestirea istoriei contemporane a României

Despre cartea „De ce ațipesc parlamentarii și cum plagiază miniștrii” de Cristian Preda, invitatul special al evenimentului, expertul Watchdog și cercetătorul în domeniul politic, Valeriu Pașa a spus că „este o carte utilă și plăcută, o analiză politologică, combinată cu povestirea istoriei contemporane a României” în care „Cristian Preda a  încercat să facă o sistematizare. O să vedem situații foarte recente din anul 2023 cu flashback până în zilele Revoluției, anii 90, anii 2000 și anii 2010. E nevoie de un pic de cunoștință a istoriei contemporane a României, pentru a înțelege concluziile și faptele descrise aici”, este părerea lui Valeriu Pașa. 

În anul 1999, România era în relație cu Uniunea Europeană unde suntem noi astăzi

„Citind, fără să vrem facem paralele cu R. Moldova. În anul 1999, România era în relație cu Uniunea Europeană (UE) unde suntem noi astăzi. Momentul deschiderii negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană – moment care sperăm foarte mult să-l urmăm și noi anul acesta – cât a durat, dar și ce s-a întâmplat între timp. Cartea este un fel de puzzle, din chestii mari, fără să-și propună să analizeze profund de ce s-a întâmplat într-un fel sau altul. Sunt 21 de întrebări și 21 de răspunsuri și zeci de alte întrebări care apar. În această carte îmi lipsește o continuare – o prognoză: Ce va urma în politicul din România?”, se întreabă Valeriu Pașa, provocând autorul la discuții. „În același timp, e și un fel de paradox condiționat de apartenența la această mare familie euroatlantică care îți dă o stabilitate și o energie. România continuă să se dezvolte cu un ritm foarte ridicat economic, social, tehnologic — în pofida eforturilor tuturor guvernelor. În același timp, nu pot să nu remarc un curent mai mult decât îngrijorător. Un curent de anti-occidentalism militant, agresiv, vulgar, foarte activ”, conchide expertul. 

„Abia de vreo trei ani, avem în R. Moldova politicieni de meserie, care au venit în politică din ambiția de a face politică”

În febra discuțiilor, scriitorul și criticul literar Mircea R. Ciobanu a declarat că în R. Moldova „de vreo 20 de ani după independență nu am avut la putere, decât cu mici excepții, foștii nomenclaturiști sovietici care s-au mutat dintr-un fotoliu în altul. Unii parcă erau de dreapta, parcă puțin de stânga… A doua etapă a fost când au venit (la putere n.r.) oamenii de afaceri și și-au continuat afacerile în politică. Și abia de vreo trei ani, în R. Moldova avem politicieni de meserie, ca să spun așa, care au venit în politică din ambiția de a face politică”.

În cheia cărții lansate, care cuprinde o serie de 21 de întrebări și răspunsuri, Mircea R. Ciobanu a mai lansat câteva întrebări autorului. „Dacă ați venit la Chișinău și, odată ce mergem pe chestii acute…   De ce să nu vă întreb… Dacă aș spune «de ce R. Moldova și România nu se unesc», ar fi cam neutru. Deci, să o spun mai acut: «de ce România nu-și revendică teritoriile pierdute?» Bănuiesc care este răspunsul, dar sunt curios ce o să răspundă domnul Preda de la înălțimea experienței politice, nu doar parlamentare sau guvernamentale, ci și europarlamentare.  Sau, «De ce România susține astăzi atât de activ Ucraina cu care ani de zile, nu a avut decât relații de neutralitate?». Este aici un articol care trebuie să răspundă la întrebarea  «este sau nu România o țară democrată?». Răspunsul este mai degrabă statistic decât în argumente. România a fost primită în UE, iar în UE nu se primite țări care nu respectă toate condițiile democrației. R. Moldova nu are încă această bifă. Am încercat să formulez niște întrebări, nu pentru că sunt importante, dar pentru că aș vrea să vorbească Cristian Preda mai mult”, a conchis moderatorul.

„Lumea de azi este întemeiată pe ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989, pe curajul câtorva sute de mii de oameni care au ieșit în stradă și au dărâmat o dictatură”

„O să încep cu chestiunea întrebărilor. Sigur că pot fi adăugate multe alte întrebări. E în firea omului să formuleze întrebări și în firea politologilor să caute răspuns la o întrebări. Eu am ales întrebările care mi s-au părut a fi întrebările cel mai frecvent formulate în societatea noastră, în presă și în lumea politică. 

Lumea de azi este întemeiată pe ceea ce s-a întâmplat în decembrie 1989, pe curajul câtorva sute de mii de oameni care au ieșit în stradă și au dărâmat o dictatură. Văzând tinerii care veneau la Facultatea Științe Politice cu gândul de a înțelege politica, m-am întrebat ce ar trebui să știe ei despre această perioadă. Ca să dau  răspuns acestei întrebări am înregistrat întrebările cel mai des formulate. «A fost sau nu a fost Revoluție? Cine-i de dreapta și cine-i de stânga? De ce unii merg la alegeri tot timpul și alții  nu? La ce e bun votul? De ce am făcut referendumul?» La a doua ediție am mai adăugat niște întrebări: «De ce îi iubim pe americani și îi urâm pe ruși? Ce au făcut intelectuali pentru țară?». Sunt două șiruri de întrebări. Sigur că se pot adăuga și altele. Dacă va exista a treia ediție, poate o să scriu un capitol special despre relațiile româno-moldave”, spune autorul.

„Lucrul cu care se pot mântui românii este solidaritatea umană și primirea extraordinar de caldă a tuturor refugiaților. Asta se datorează faptului că România, între timp, a devenit europeană și membru a NATO. Și, în fine, susținerea pentru Ucraina este susținea pentru un stat agresat”, susține politologul cu referire la relațiile româno-ucrainene în contextul războiului din Ucraina.

Despre curentul anti occidental, europarlamentarul susține că „ar fi straniu să existe unanimitate. Unanimitatea e suspectă. E natural faptul că există pro și contra. Trebuie încurajată diversitatea. În acest moment nu există șapte proiecte politice, nici pentru R. Moldova, nici pentru România. Pentru România există proiectul unei solidarități mai consistente în interiorul Uniunii Europene și ambiția de a dovedi prin fapte că este membru al Agenției Nord-Atlantice. Iar pentru R. Moldova există această fericită perspectivă a aderării la Uniunea Europeană. Sunt convins că R. Moldova va deveni în scurt timp țară candidat. Cred că este iminentă invitarea Moldovei să negocieze. E un lucru foarte bun pe care unii îl doresc demult”, spune Cristian Preda.

„În acest moment, elitele politice și administrative din R. Moldova sunt mult mai bine pregătite decât erau elitele de la București în anul 1999 când au început negocierile de aderare la UE”

„Legat de comparația pe care o sugera Valeriu Pașa între Moldova de astăzi și România din 1999: cred că Moldova este astăzi într-o poziție mai bună decât era România în 1999. În acest moment, elitele politice și administrative din R. Moldova sunt mult mai bine pregătite decât erau elitele de la București în anul 1999 când au început negocierile de aderare la UE. Întâmplarea face ca atunci când România a primit invitația de a începe negocierile, să fi fost consilierul președintelui Constantinescu și să știu ce sacrificii s-au făcut atunci, inclusiv în relația bilaterală între București și Chișinău, pentru că România să înceapă negocierile. Capacitatea administrativă și politică a celor care în februarie 2000 au început să negocieze cu lumea română era mult inferioară capacității pe care au în acest moment elita politică, puterea și elitele administrative din R. Moldova. De asta, cred că negocierea va fi mai ușoară pentru R. Moldova. Va fi mai ușoară nu pentru că țara e mai mică. Nu comparăm dimensiunea populației sau a economiei românești, dar experiența acumulată în această perioadă este semnificativ diferită și e în favoarea R. Moldova. În aceste condiții, făcând iarăși o prognoză: cred într-o viteză a aderării R. Moldova la UE care să fie comparabilă cu cea a statelor din Europa Centrală”, declară cu încredere Cristian Preda.

În aceeași ordine de idei, însă, Mircea R. Ciobanu susține că „așa cum o vedem noi astăzi, istoria de acceptare a R. Moldova în UE este foarte frumoasă și sunt toate șansele să se întâmple, dar există suficiente argumente să ne îngrijorăm”, declară Mircea R. Ciobanu făcând referire la o potențială schimbare a puterii politice de la Chișinău într-una antieuropeană.

„Nu mi se pare că în R. Moldova s-ar găsi o masă critică majoritară antieuropeană”

„Antieuropenii sunt aici în Basarabia. Nu mi se pare că în R. Moldova s-ar găsi o masă critică majoritară antieuropeană, cu toate acestea, dacă lucrurile se schimbă spre mai rău: care ar fi șansele? Ar fi și alte alternative? Dacă dau năvală rușii și nu mai avem niciun control și trebuie să ne salvăm ființa, atunci: Uniunea Europeană versus Unirea cu Țara? În Uniunea Europeană trebuie să mergem frumoși, cu uniforma călcată și cu toți nasturii, pentru că acolo suntem bine examinați. Aici (în cazul Unirii cu Țara n.r) din sentimente fraterne, am putea fi mai puțin riguros verificați pentru a fi acceptați în Uniunea Europeană printr-o integrare în România și în Uniunea Europeană. E o chestie fantastică, dar totuși vreau să văd ce înseamnă”, întreabă Ciobanu.

 

„Atunci când România a intrat în lumea europeană, mulți dintre noi eram destul de șifonați”

„Vreau să vă asigur că atunci când România a intrat în lumea europeană, mulți dintre noi eram destul de șifonați. Nu eram așa bine călcați și scobiți. Și așa s-a întâmplat și cu alte țări. Să știți că atunci când Spania sau Grecia au intrat în lumea europeană, nu erau toți îmbrăcați în costum egal. Lumea europeană e tocmai oportunitatea oferită pentru dezvoltare. Și toate țările astea s-au dezvoltat. Vorbim și de membrii fondatori care atunci când au creat Uniunea erau într-o situație economică dezastruoasă, pentru că, tocmai de-aia s-au unit. În acest moment există o istorie a Uniunii, o istorie a regulilor, a procedurilor, a modului de a gândi politica și trișorii sunt excluși. Întrebați ce se întâmplă dacă Moldova va începe negocierile și la putere vin cei care nu sunt atât de entuziaști în privința UE? Există un precedent: Islanda. Dar ăsta e un lux pe care și-l permit națiunile foarte bogate. Islanda e o țară extrem de bogată. E o țară care nu intra în Uniune pentru a căuta dezvoltarea pe care au căutat-o românii, spanioli, grecii, bulgarii, croații, cehii și alții. Moldova intră în Uniunea Europeană pentru a se dezvolta. Dacă mâine încep negocierile – peste câțiva ani când alții vor veni la putere, nu vor avea un plan alternativ. Pentru că nu există o alternativă la acest tip de dezvoltare. Nu s-a găsit până acum. Și atunci, nu cred că cineva își va permite luxul să spună: ne întoarcem la sărăcia sovietică. Pentru că lumea nu a uitat sărăcia sovietică.  Așa că: fiți optimiști”, este îndemnul fostului europarlamentar.

„În R. Moldova unde avem grupuri politice care luptă pentru putere și acționează în interesul unui alt stat, iar scopul lor este să țină R. Moldova în afara dezvoltării”

În această ordine de idei, expertul Watchdog, Valeriu Pașa a declarat că este reticent în a împărtăși optimismul lui Cristian Preda pentru că „acest optimism pleacă de la prezumția, de altfel logică, că fiecare grup politic care ajunge la guvernare, își dorește dezvoltarea țării. Această logică nu funcționează și în R. Moldova unde avem grupuri politice care luptă pentru putere și acționează în interesul unui alt stat, iar scopul lor este să țină R. Moldova în afara dezvoltării. Ei acționează în interesul Federației Ruse și vor afișa orice, inclusiv că își doresc să între în Uniunea Europeană. Putin a atacat pe cale deschisă Ucraina pentru că s-a temut că odată ajunsă în NATO, Ucraina ar fi fost intangibilă pentru un astfel de atac și nu pentru că se temea că NATO va ataca Rusia”, spune Valeriu Pașa. 

„Pentru a adera la Uniunea Europeană, din punctul meu de vedere, trebuie să rezolvăm câteva chestiuni. Într-adevăr, suntem mult avansați din multe perspective față de cum era România în anul 1999. Nu avem birocrație perfectă în instituțiile statului, dar înțelegem ce e de făcut, suntem ancorați din punct de vedere economic și uman. Cel puțin 20% dintre cetățenii R. Moldova locuiesc în UE și produc acolo produs intern brut. Însă, trebuie să rezolvăm câteva chestiuni minore. 

Unul: Justiția. Indiferent de cât de mare nu ar fi deschiderea (UE către R. Moldova n.r) – se iau în calcul niște riscuri. Dacă suntem țară UE, deciziile judecătorești date de o țară membră este o decizie UE. Dacă ajung să se judece două companii strategice pentru alte țări la judecătoria Buiucani sau Caușeni – există niște riscuri legate de corupția care este mult peste problemele de corupție ale altor țări din Uniune.

Doi: Conștientizarea faptului că odată deveniți membri UE începem să exercităm suveranitate și asupra altor țări membre prin decizii colective. Politicienii pe care îi vom alege să ne conducă în R. Moldova vor coparticipa în conducerea Uniunii Europene. Este logica alternanței la guvernare: cine potențial va ajunge la guvernare. 

În țara în care, potențial mâine poate fi o coaliție de guvernare formată din socialiști, comuniști, șori și alți fideli ai oligarhilor fugari care astăzi pe față implementează în R. Moldova interesele Kremlinului  – nu ne ia nimeni în Uniunea Europeană. Și trebuie să trecem testul alternanței la guvernare. Dacă R. Moldova este  un potențial risc de blocaje – nu ne vor lua în UE”, conchide expertul Valeriu Pașa, pe care fostul europarlamentar îl contrazice spunând că „Uniunea are ac de cojocul acelora care odată intrați în UE fac prostii” și R. Moldova „nu va fi o problemă mai greu de rezolvat, decât problemele” pe care le oferă alte țări, iar „Uniunea tocmai de asta e interesantă, pentru că știe să creioneze soluții care țin în viață o mașină vie, foarte complicată și care produce dezvoltare. O mașină care produce în mod esențial pace. După Primul Război Mondial nu au mai cunoscut Războiul și nu au mai pierdut oameni”, spune Preda.

Chestiunea justiției este centrală, dar ea nu va putea fi rezolvată înainte de începerea negocierii de aderare la UE

„Chestiunea justiției. Chestiunea justiției este centrală, dar ea nu va putea fi rezolvată înainte de începerea negocierii de aderare la UE. De asta chestiunea deschiderii negocierilor cu Moldova e foarte prețioasă și ea va fi un instrument de lucru prețios pentru Uniune. Dacă amânarea se produce, asta va descuraja într-un context electoral complicat. De aceea, fiți optimiști”, a concluzionat Cristian Preda pe un ton optimist. 

Ca să nu cadă pradă populismului politicienilor „în primul rând, electoratul din R. Moldova să citească Ziarul de Gardă. Dincolo de glumă, electoratul din R. Moldova are ocazia de a confirma opțiunea pro-europeană făcută recent. Consider că evoluția pozitivă a R. Moldova într-un context extrem de dificil cum e cel al războiului din Ucraina, trebuie să dea curaj acestui electorat. Și de asta eu sunt foarte optimist. Sunt convins că R. Moldova va primi foarte curând activitatea de a negocia efectiv cu Uniunea Europeană și că ea va intra în UE mai repede decât au intrat alții și, pe drept cuvânt, pe merit”, a declarat Cristian Preda pentru ZdG.

 „Bookfest este o realizare. Vin pentru a doua oară la acest festival de carte, care arată că există interese comune ale României și R. Moldova în domeniul cultural. În particular, în domeniul cărții. Sunt zeci de mii de titluri care sunt prezentate și multe dintre cărțile acestea vor ajunge în bibliotece din R. Moldova. Scriitori și intelectuali importanți, politologi, istorici din R. Moldova și din România se întâlnesc cu această ocazie. Sper să continue, iar târgul să aibă întotdeauna această dublă identitate: și la București și la Chișinău”, a declarat politologul Cristian Preda.

______________
*Parteneriat media