Who is ALTCEVA?
Luni, după amiază, ecranul computerului s-a făcut roşu de mesajele trimise de socialişti. În toate se spunea că, dacă ne vom dedica o bucată de zi toridă, stând de vorbă cu liderii acestora, dislocaţi, a doua zi, în cele câteva corturi instalate în zonele cele mai aglomerate ale capitalei, am putea avea parte de ALTCEVA.
Deci, pe 30 iulie, însuşi Igor Dodon, preşedintele, urma să le ofere ALTCEVA cetăţenilor în cortul de pe bd. Ştefan cel Mare, la intersecţie cu str. Vlaicu-Pîrcălab. Timp de două ore, Dodon ar fi trebuit să se ocupe de problemele orăşenilor, oferindu-le ALTCEVA.
La doar două intersecţii de cortul lui Dodon, pe str. Armenească, Elena Danu, consilieră municipală, aştepta să asculte doleanţele oamenilor, promiţându-le ALTCEVA.
În altă parte a municipiului, purtătorul de megafon al PCRM, Ion Ceban, şi el deputat ajuns în Legislativ pe lista electorală a comuniştilor, oferea audienţă cetăţenilor în cortul de pe str. Ion Creangă, de la Buiucani.
În alt cort, la fel de incendiar, Elena Hrenova, consilieră municipală, le promitea ALTCEVA celor din sectorul Râşcani.
Aşa cum ALTCEVA nu se vedea, nu putea fi palpat, mirosit sau gustat, oamenii nu au prea făcut coadă după această noţiune abstractă, invizibilă sau chiar inexistentă.
Cei care cunosc bine limba de stat treceau pe alături şi nu se mai întrebau cine, de ce şi în ce fel de circumstanţe împarte ALTCEVA. Altă categorie, dintre cei cu note mai slabe la limba română, se opreau intrigaţi, cerând chiar atunci să li se dea ALTCEVA, argumentând că s-au săturat de vorbe goale. “Dacă aveţi ALTCEVA, vreau chiar acum, nu mă duceţi cu bombonica”, se revolta, la uşa cortului, Apolinarie Postu. Unul dintre susţinătorii lui Dodon nu a înţeles ca lumea ce fel de nume de familie are Apolinarie şi a scris, pe o foaie, numele acestuia aşa cum l-a înţeles – “Apolinarie Prostu”. Omul, însă, nu părea prost deloc şi atunci când a văzut că numele său nu mai este Postu, ci “Prostu”, a început să se revolte, să-i facă în fel şi chip pe cei de la umbra cortului. El ameninţa cu judecata, explicând că a fost etichetat şi denigrat în public. Într-un moment, a vrut să cheme poliţia, dar nevasa sa, Camelia Postu, l-a liniştit, promiţându-i că îl va ajuta să facă din acest conflict un scandal internaţional. Promisiunea nu era deloc întâmplătoare. La doar câţiva paşi de ea, nişte turişti străini, singurii care reuşiseră să ajungă în R. Moldova în această vară, urmăreau curioşi ce face Dodon. Ei credeau că Dodon şi oamenii săi împart stele roşii, şi acest fapt li s-a părut distractiv. Ar fi vrut şi ei o stea. Crezând că ALTCEVA este numele steluţelor, turiştii s-au apropiat şi au spus că vor şi ei două ALTCEVA, arâtând la steluţele de pe tricoul unui voluntar, vorbitor de rusă. Acesta, însă, nu le-a înţeles mesajul, iar turiştii s-au apropiat de Camelia Postu şi au întrebat-o simplu, englezeşte: “Who is ALTCEVA?”
Gelos din fire, Apolinarie, înţelegând că Camelia intră într-un joc suspect, poate chiar periculos, s-a apropiat de cei doi străini să clarifice situaţia. El şi-a arătat indignarea în legătură cu întrebarea străinilor “Who is ALTCEVA?”, crezând că cei doi îi propun Cameliei sale ALTCEVA. Până la urmă, întreaga acţiune a socialiştilor s-a transformat într-o scenă de gelozie. Dodon era gelos pe Chirtoacă, Apolinarie era tare gelos pe Camelia, cei doi străini erau geloşi pe voluntarii care, după cum credeau ei, aveau mai multe stele, dar nu se împărţeau cu ei…
Hărmălaie mare. Noroc că se apropia ora amiezii, iar temperaturile ridicate spărgeau rezistenţa trecătorilor. Dodon s-a făcut nevăzut. Apolinarie şi-a luat-o la braţ pe Camelia şi s-a retras la umbră. Străinii au alergat la un birou de traduceri, ca să afle, totuşi, “Who is ALTCEVA?”.
Tiberiu AZUREL
