Nr. 96 (7 septembrie 2006)


 Politic

Fratia de la Tiraspol
La 2 septembrie, separatistii transnistreni au organizat ample ceremonii prilejuite de aniversarea a 16–a de la declararea "independentei" rmn.
Continuare 

Lantul slabiciunilor
Continuare 

Disparuti fara veste
Atunci cand soldatul este dat disparut fara veste, incertitudinea ii scoate din minti pe cei care l–au iubit, continua sa–l iubeasca si nu–si pierd speranta ca intr–o buna zi... Continuare 

Fratia de la Tiraspol

La 2 septembrie, separatistii transnistreni au organizat ample ceremonii prilejuite de aniversarea a 16–a de la declararea "independentei" rmn. Igor Smirnov i–a multumit Rusiei pentru sprijin constant si sigur, iar participantii la manifestari au declarat ca singura problema a regiunii transnistrene este "recunoasterea internationala" a acesteia.

Pe piata Suvorov, din centrul orasului Tiraspol, a avut loc, traditional, o parada militara. Intre timp, oaspetii au elogiat regimul transnistrean, mediatizand in presa declaratiile lor.

Vicepresedintele Dumei de Stat a Federatiei Ruse, Serghei Baburin, afirma la Tiraspol: "Nu exclud faptul ca, deja pe parcursul anului curent, Transnistria ar putea obtine recunoastere internationala." El a specificat ca un rol decisiv in acest sens il va juca referendumul de la 17 septembrie la care cetatenii se vor pronunta pe marginea relatiilor moldo–ruse. Baburin a mai afirmat ca, "desi politicieni occidentali neaga eficienta referendumului, vointa poporului nu va putea fi neglijata". "Transnistria, ca stat independent, corespunde tuturor criteriilor internationale", sustinea oficialul rus, amintind ca, in urma recunoasterii independentei regiunii Muntenegru, dar si in legatura cu intentiile de recunoastere a statalitatii regiunii Kosovo, comunitatea internationala va putea mentine stabilitatea in Europa si in zona doar daca va recunoaste independenta rmn. "Pentru mine Transnistria este un model in miniatura al Veliko–Rusiei", recunostea Baburin.

Igor Smirnov si regimul sau au mai fost felicitati de presedintele Republicii Karabah, Arcadii Gukasean, de primarul de Moscova, Iuri Lujkov, de presedintele Osetiei de Nord, Taimuraz Mamsurov, de presedintele Tatarstanului, Mintimer Saimiev, de guvernatorul regiunii Celeabinsk, Piotr Sumin, de presedintele Osetiei de Sud, Liudvig Cibirov, de vicepresedintele Dumei de Stat a Federatiei ruse, Vladimir Jirinovski, de presedintele Republicii Bureatia, Leonid Potapov, de reprezentanti ai fortelor pacificatoare ruse, care au incurajat declaratii de sprijin regimul transnistrean. Deputata Dumei ruse, Olga Selivestrova, bunaoara, le–a promis liderilor de la Tiraspol ca "Rusia niciodata nu va abandona Transnistria, in care, circa 30 la suta din locuitori sunt rusi".

La randul sau, Igor Smirnov a mentionat sprijinul deosebit acordat de Rusia Transnistriei, in special in perioada "blocadei economice" din martie 2006 cand "schimbarea pozitiei Ucrainei fata de Transnistria a aprofundat criza". El a recunoscut ca fara sustinerea Rusiei consecintele blocadei ar fi fost catastrofale. "Ajutorul ajunge constant la Tiraspol din toate regiunile Federatiei Ruse. Medicamente, produse alimentare, marfuri de prima necesitate, combustibil, sprijin financiar", a anuntat Smirnov, multumind Rusiei. Pe marginea acestor evenimente si declaratii, Anatol Taranu, analist politic, deputat AMN, a precizat pentru Ziarul de Garda:

"In acest an, au crescut in intensitate toate mesajele de sprijin adresate rmn. Referendumul planificat pentru 17 septembrie, dar si pierderea pozitiilor Chisinaului fata de Moscova, au determinat Tiraspolul sa recupereze aceste pierderi. Sunt conditii care, de multe ori, le insufla ardoare liderilor separatisti, permitandu–i Tiraspolului sa–si fortifice pozitiile. Cat priveste lista participantilor la manifestari, din cate constat, Baburin, Jirinovski, Lujkov, dar si altii, s–au aflat permanent in topul sustinatorilor liderilor transnistreni. Problema principala este in ce masura si in continuare Moscova va admite fortificarea pozitiilor Tiraspolului. Deocamdata, nimic nu sugereaza diminuarea acestor actiuni din partea Moscovei. La 31 august, bunaoara, programul informativ moscovit "Vesti reghionov", a inclus jumatate de ora de stiri din Transnistria. Pana atunci, acest program oficial punea pe post doar buletine de stiri din regiunile Rusiei. Si afirmatiile presedintelui Putin care in permanenta vorbeste ca solutia Kosovo, in caz de implementare, ar trebui extinsa neaparat si asupra conflictelor inghetate din zona fostelor state sovietice. Cat de realiste sunt astazi aspiratiile separatistilor? In viziunea mea, comunitatea internationala nu va recunoaste si in continuare independenta Transnistriei. Cat priveste pozitia Rusiei, sunt mai sceptic. Sa nu uitam, insa, ca recunoasterea Transnistriei de catre Moscova comporta riscuri majore pentru insusi Rusia. Mai degraba cred ca Rusia va aplica o tactica sovaitoare. Nu va recunoaste de jure Transnistria, dar, de facto, va promova in raport cu aceasta zona aceeasi politica de sprijin economic si politic. Situatia ar putea sa se schimbe doar odata cu ameliorarea relatiilor Chisinau–Moscova. Convingerea mea este, insa, ca administratia actuala nu va putea schimba radical aceste relatii. Din partea guvernarii de la Chisinau, o eventuala imbunatatire a relatiilor ar putea avea loc doar in conditiile unor cedari majore a pozitiilor R. Moldova, cedari ce ar echivala cu tradarea intereselor nationale. Dupa toate probabilitatile, o schimbare substantiala a relatiilor moldo–ruse, in cazul in care interesele R. Moldova ar fi respectate, va fi acceptata de Rusia doar in conditiile unei noi guvernari politice la Chisinau. Dar, si in cazul noii guvernari exista variante.

Prima: In cazul in care la guvernare vin forte vadit proruse, gata sa faca cedari substantiale de esenta in relatiile cu Rusia, echivalente cu cedarea unor interese fundamentale ale R. Moldova (ex: "gruparea Klimenko").

Cea de–a doua varianta: La guvernare in R. Moldova vine o forta politica de dreapta, constienta de necesitatea reluarii unui dialog civilizat cu Rusia, in conditiile respectarii intereselor vitale ale R. Moldova si, in primul rand, a suveranitatii si independentei statale. In acelasi timp, aceasta forta ar fi capabila sa angajeze pentru Moldova aliante politice internationale care ar face ineficient demersul expansionist al Rusiei in raport cu R. Moldova. (ex: fortele liberale din R. Moldova)."


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. 31 august, nr. 129, bir. 914/c, Chisinau
Tel: 23-79-84, 079583737
ziaruldegarda@yahoo.com