La Rezina, un viceprimar, sotul unei membre a comisiei de licitatie, sotul sefei sectiei raionale de Economie, un consilier orasenesc au invins in concursul de licitare a garajelor la Rezina, procurandu–le cu 3–500 de doalri, in timp ce pretul real al acestor imobile e de trei ori mai mare.

Promisiuni desarte

In fruntea primariei Rezina, oras cu o populatie de circa 15 mii oameni, situat pe malul drept al Nistrului, a fost ales acum trei ani un primar nou. In favoarea lui Mihail Cut a lucrat mai mult repulsia rezinenilor fata de conducerea veche, care adusese la sapa de lemn urbea, dar si promisiunile candidatului, sustinut masiv de PCRM. Situatia in oras era complicata: intreprinderile municipale se impotmolisera in datorii, prin apeductul deteriorat pana la consumatori ajungeau doar 30 la suta din apa procurata, apele reziduale se varsau in Nistru, drumurile — numai gropi, orasul se ineca in gunoi, numarul somerilor era de mii de persoane etc. Acum, la trei ani de activitate a noii conduceri a orasului Rezina, multi dintre oraseni sustin ca in perioada data orasul a degradat si mai mult. Totodata, in urma unor manipulari cu patrimoniul si cu banii publici, unii dintre edilii si demnitarii raionului si–au sporit considerabil averile.

Operatia "Milionul"

La momentul investirii in functie a primarului Mihail Cut, Intreprinderea Municipala "Apa–Canal" din Rezina acumulase o datorie de 1 mln USD pentru apa procurata de la Uzina metalurgica din Rabnita. Uzina, la randul ei, datora primariei Rezina cam tot 1 mln de dolari pentru arenda pamantului aferent statiei de pompare de la Tarasova si apeductului, motiv pentru care administratia orasului actionase uzina in judecata. Proaspatul primar, insa, retrage reclamatia din judecata, motivand ca litigiul va fi solutionat pe cale amiabila. Cu adevarat, peste putin timp, datoriile au fost stinse. Primaria "i–a iertat", din contul finantelor publice, datoria Uzinei metalurgice, iar aceasta, la randul ei, a declarat ca nu are pretentii fata de I.M."Apa–Canal". Mai mult decat stranie, solutia gasita i–a nemultumit pe multi rezineni. Cu ce drept primaria stinge din contul bugetului public al orasului datoriile unei intreprinderi, fie ea si municipala, fata de un anumit agent economic? De ce primaria, daca tot nu are ce face cu banii, n–a directionat milionul respectiv pentru reparatia apeductului extrem de uzat ori pentru constructia statiei de epurare a apelor reziduale, cu atat mai mult ca de patru ani apele reziduale se varsa direct in Nistru? Sau: de ce primaria nu a stins si datoriile I.M."Apa–Canal" fata de Fondul asigurarilor sociale, mai ales ca mai multi ex–angajati ai acesteia umbla prin instante, plangandu–se ca, din cauza ca n–au fost facute defalcarile corespunzatoare, nu li s–au luat in calcul la stagiul de pensionare cinci ani de munca?

Pentru a nu da raspuns la multiplele intrebari ale localnicilor, ori pentru a sterge urmele unei ilegalitati, primaria decide, la scurt timp, lichidarea I.M."Apa–Canal", transferand functiile acesteia I.M."Servicii Comunal–Locative". Adica: nu–i intreprinderea, nu sunt nici probleme. Cu toate ca mai multe institutii de drept si de control au fost sesizate in problema cu privire la utilizarea milionului de USD, cazul a fost musamalizat.

Inventarierea

Urmatoarea operatiune gestionata de primarie a fost inventarierea imobilelor. Hotararea Guvernului RM nr.162 din 19 februarie 2004 "Despre unele masuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a unitatilor administrativ–teritoriale a statului" s–a dovedit a fi destul de potrivita pentru o afacere profitabila. O comisie special creata a intocmit lista imobilelor primariei si celor care, chipurile, sunt "fara stapan" si, cu concursul Consiliului orasenesc, le–a trecut in proprietatea primariei. Astfel, pe aceasta cale, in proprietatea primariei au nimerit 69 de imobile, o buna parte din care avea proprietari concreti. Si aceasta in pofida faptului ca Hotararea Guvernului prevede ca actele despre inventariere vor fi perfectate in baza datelor ce atesta, direct sau indirect, apartenenta obiectelor. De exemplu, in "Actul de inventariere a cladirilor proprietate a primariei or. Rezina, conform situatiei de la 1 ianuarie 2004", document coordonat cu presedintele raionului si aprobat, la 8 aprilie 2004, de Consiliul orasenesc, au fost incluse cinci garaje amplasate in bd. M.Eminescu si alte cateva imobile din satul Ciorna, care apartineau SA"Ciment", cladirea Societatii benevole antiincendii, precum si garajele din str. Voluntarilor, care se aflau la balanta diferitor directii si servicii raionale etc.

Directorul afaceri corporative al SA "Ciment", Leonid Nicorici, sustine ca primaria a "inventariat" imobilele SA"Ciment" abuziv, fara sa anunte administratia despre aceasta. De aceeasi parere s–a dovedit a fi si presedintele Societatii benevole antiincendii, Nicolae Golban, care a aflat despre "nationalizarea" sediului, procurat cu multi ani in urma, doar atunci cand s–a pomenit in prag cu noul proprietar — o persoana din Rabnita, care a declarat ca a cumparat cladirea la o licitatie organizata de primarie (!). Pe seful sectiei raionale asistenta sociala si protectia familiei, Panteleimon Gavrilita, l–am gasit indignat la culme de faptul ca garajul (unul din cele 10 garaje din str. Voluntarilor), care de trei decenii se afla la balanta institutiei, nitam–nisam a fost trecut in proprietatea primariei. Dumnealui s–a aratat nedumerit de faptul ca presedintele raionului a confirmat actul prin care directiile si serviciile Consiliului raional au fost deposedate de garaje, pe care le aveau in proprietate de mai multi ani, precizand ca nu va ceda in nici un caz imobilul cu pricina.

Intre timp prin Rezina s–a raspandit zvonul ca cele 10 garaje din str. Voluntarilor au fost inregistrate pe numele primariei ca un singur imobil, care a si fost vandut rudei unui demnitar suspus de rang raional. Responsabili de la oficiul cadastru din Rezina, solicitati in aceasta chestiune, au declarat ca proprietarul imobilului respectiv este primaria.

Licitatii pentru "ai nostri"

Esenta afacerii cu garajele SA"Ciment" s–a developat peste un an. In timp ce administratia intreprinderii incerca sa–si restabileasca imobilele "prihvatizate" abuziv, la 12 august 2005, Consiliul orasenesc decide scoaterea la licitatie a unui sir de imobile, intre care si cinci garaje, care apartinusera SA"Ciment". Anuntul nu a fost publicat in presa locala, cum se facea de obicei, ci in Monitorul Oficial al R. Moldova, publicatie care, la acel moment, avea, in raionul Rezina, mai putin de o suta de abonati. Prin urmare, despre licitatie aproape ca nu s–a stiut. Nu este de mirare ca, desi preturile initiale pentru imobilele date, amplasate chiar in centrul orasului, erau pur simbolice, la licitatie si–au anuntat participarea doar cate un ofertant pentru fiecare obiect. Intrucat nu au fost mai multi ofertanti, Comisia de licitatie, in frunte cu primarul M. Cut, a calificat licitatia nula, permitandu–le ofertantilor sa procure garajele prin negocieri directe. Desi rezultatele asa–numitului concurs de procurare a patrimoniului primariei nu au fost facute publice, noi am reusit sa aflam ca viceprimarul, Ruslan Socol, a devenit stapan al unui garaj, platind pentru acesta doar 4935,35 lei (380 de dolari), Alexandru Raileanu, sotul juristei primariei Lilia Raileanu, membru al comisiei de licitatie, si Pantelei Cojuhari, sotul sefei sectiei raionale Economie si Reforme, Zoia Cojuhari, consilier orasenesc, au platit ceva mai scump — cate 6300 lei (500 USD) pentru garaje. La acel moment, imobile similare, dar situate la periferiile orasului Rezina, se vindeau cu cel putin 15–20 mii lei (1200 — 1500 USD).

Continuare in numarul urmator

Investigatia in intregime si mai multe documente ce confirma ilegalitatile descrise pot fi gasite pe site–ul Centrului de Investigatii Jurnalistice www.investigatii.md

Tudor Iascenco, Cornelia Cozonac, Victor Sofroni

Investigatia a fost realizata cu suportul Asociatiei Jurnalistilor de Investigatie din Danemarca FUJ/SCOOP