De patru ani, pe Aleea Clasicilor literaturii romane nu mai este dezvelit niciun bust. 31 august 2006 nu este o exceptie. Bustul lui Liviu Rebreanu si in continuare se va prafui in Muzeul Uniunii Scriitorilor din Moldova. De Ziua Limbii Romane nici monumentul "Lupoaica, Romulus si Remus" — simbolul latinitatii — nu va fi reinstalat in fata Muzeului de Istorie din Chisinau. Nici anul curent deportatii nu–si vor comemora rudele "pierdute" in Siberia la un monument al victimelor represiunilor staliniste. Guvernarea comunista invoca zeci de motive pentru a taragana instalarea unor simboluri ale romanilor basarabeni. Pe de alta parte, comunistii ridica monumente lui Vladimir Lenin in mai toate raioanele republicii si gasesc bani pentru constructia unor "capodopere" de o valoare dubioasa.
"Cateaua" din bronz
In aprilie 2005, monumentul de bronz "Lupoaica, Romulus si Remus" a fost scos de pe postament si depozitat in fondurile Muzeului National de Istorie din Chisinau. Motivul oficial — monumentul este "avariat", procesul de coroziune si fisurare intensificandu–se in ultimul timp. Ministerul Culturii si Turismului a facut o expertiza a monumentului, constatand ca acesta nu mai poate fi restaurat, iar confectionarea unei copii ar costa 1,7 mil. de lei, bugetul de stat pe anul 2006, insa, nu prevede asemenea alocatii.
Soarta monumentului a fost discutata si in Parlament. In plen, Valeriu Turcanu, viceministrul Culturii si Turismului, a dat de inteles ca in 2006 curent monumentul nu va fi reinstalat. Chipurile, ministerul nu dispune de banii necesari.
In 2006, in Europa se sarbatoreste 1900 de ani ai razboiului daco–roman. Deputatul Vasile Grozav afirma ca toata lumea se pregateste de acest eveniment, iar noi demolam putinele valori pe care le avem.
Surse bine informate spun ca monumentul "Lupoaica, Romulus si Remus" ar fi fost demontat la indicatia presedintelui Vladimir Voronin. Cica, venind la Muzeu, seful statului ar fi intrebat nemultumit: "Cat o sa mai stea cateaua asta aici?" In scurt timp, expertii au depistat ca monumentul are fisuri si este grav deteriorat...
"Rebreanu nu e original"
Nici anul acesta, la 31 august pe Aleea Clasicilor literaturii romane nu va fi dezvelit bustul scriitorului Liviu Rebreanu. De cinci ani Ministerul Culturii si Turismului refuza vehement sa instaleze creatia reputatei sculptorite romance, de origine basarabeana, Milita Petrascu, discipola lui Constantin Brancusi. Motivul invocat de fostul si actualul ministru al Culturii — "opera este o copie si nu una originala". Insa, Ministerul Culturii neglijeaza un important document, prezentat de expertii din Romania, prin care se confirma ca bustul scriitorului Rebreanu este o lucrare originala. Lucrarea a ajuns la Chisinau printr–o donatie a Ligii culturale pentru unitatea romanilor de pretutindeni.
"Si in acest an, Ministerul Culturii ne–a expediat o scrisoare prin care isi reconfirma refuzul de a dezveli pe Aleea Clasicilor bustul scriitorului Rebreanu. Si de aceasta data sunt aduse aceleasi argumente absurde. Autorii scrisorii, semnate de viceministrul Turcanu, o fi crezand, probabil, ca, in cazul Rebreanu, se repeta situatia monumentului lui Puskin din Chisinau care constituie o copie a unui bust instalat la Sankt Petersburg", a declarat pentru Stirea de Garda presedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, academicianul Mihai Cimpoi.
Potrivit lui Cimpoi, din 2000, cand a fost inaugurat bustul lui Ion L. Caragiale, autoritatile de la Chisinau nu au mai permis dezvelirea altor monumente.
"Deportatii sunt vinovati"
De ani si ani, victimele regimului comunist cer autoritatilor publice locale si centrale sa aloce bani pentru constructia unui monument in memoria victimelor represaliilor staliniste, in locul pietrei de temelie din scuarul Garii. Insa, de fiecare data ei sunt hraniti cu promisiuni. Anul curent, primarul interimar al mun. Chisinau Vasile Ursu a spus ca nu este doar vina municipalitatii, dar si a fostilor deportati care nu au lansat vreo propunere Primariei privind edificarea monumentului (!). In replica, deportatii afirma ca nu o singura data au cerut prin scrisori oficiale ajutor de la municipalitate...
O lumanare de 4 mil. de lei
In martie 2004, la Soroca a fost dezvelit cu mult fast monumentul "Lumanarea Recunostintei", edificat la initiativa scriitorului Ion Druta. Pentru realizarea acestei "opere" s–au cheltuit circa 4 mil. de lei. La inaugurarea monumentului Eugenia Ostapciuc, pe atunci presedinta Parlamentului, a declarat ca "intr–o perioada scurta de timp la cele aproximativ 600 mii de lei colectati anterior s–au adaugat alte mijloace financiare, in total ajungandu–se la 4 mil. de lei".
Acesti bani ar fi fost suficienti pentru a reconstrui monumentul "Lupoaica, Romulus si Remus" si a ridica un monument in memoria victimelor regimului stalinist. Insa, comunistii au preferat sa–i cheltuiasca pentru aceasta "capodopera"...
Astazi, monumentul care pretindea a fi "un omagiu adus eroilor anonimi, care au pastrat cultura, limba si istoria Moldovei" a devenit o "povara" pentru soroceni. Localnicii nu par deloc a fi mandri de cadoul Parlamentului R. Moldova. Ei sunt nemultumiti de faptul ca monumentul nu este ingrijit corespunzator. Gunoiul si mirosul neplacut ii sperie pe turisti.
Potrivit unor arhitecti, monumentul risca sa devina un "Turnul Pisa" din Soroca. Fiind construit in graba, in unele locuri ale constructiei au aparut fisuri.
Lenin, Lenin si iar Lenin...
In perioada sovietica, pe teritoriul republicii au fost instalate circa 4000 de monumente si busturi lui Lenin. Dupa 25 februarie 2001, comunistii au reinstalat cateva zeci de "opere". Cele mai multe, la nordul Moldovei — Ocnita, Lipcani, Rascani, Edinet, Donduseni, Otaci, Falesti. De cele mai deseori Leninii au fost scosi din depozitele unde au fost aruncati in 1991.
La 7 noiembrie 2003 in or. Lipcani, r. Briceni, a fost "dezvelit" monumentul lui Vladimir Ilici Lenin. Monumentul este cioplit in granit alb, iar sefu' sta intr–o "poza" clasica — mana dreapta intinsa inainte, iar in stanga strange chipiul de proletar. Unii lipcaneni glumesc ca Lenin a fost readus in oras numai pentru a inlocui un indicator care le–ar arata turistilor rataciti drumul spre restaurantul "Zarea".
Lumea mai este indignata si din alt considerent. In timp ce unii localnici se confrunta cu saracia, primarul a gasit bani pentru un monument, care "nu da nici lapte si nici nu produce caldura". In Lipcani, "surse bine informate" zic ca statuia lui Lenin ar fi fost cumparata din raionul vecin Nouasulita. Ucrainenii ar fi luat pentru tovarasul–sef tocmai 1600 de dolari. Din acesti banii lipcanenii si–ar fi ridicat un bust lui Mihai Eminescu si Stefan cel Mare.
Autoritatile publice locale sustin ca nu au cheltuit nici o para chioara pentru reinstalarea monumentului. Initiativa de a ridica monumentul lui Vladimir Ilici ii apartine unei persoane fizice din Briceni, care a solicitat anonimatul. In august 2003, Consiliul local a luat o decizie prin care s–a aprobat instalarea monumentului. Toate cheltuielile ce tin de procurarea statuii, transportarea si montarea ei si le–a asumat "binefacatorul".
Litigii leniniste la Balti
De mai bine de trei ani baltenii protesteaza impotriva unei decizii adoptate de Consiliul municipal Balti privind reinstalarea monumentului lui Lenin in centrul orasului. Ulterior, aceasta decizie a fost atacata in instanta de judecata.
Recent, insa Colegiul civil si de Contencios Administrativ al Curtii de Apel Balti a anulat autorizatia de construire, eliberata de primaria Balti catre comitetul local al PCRM, cu privire la "mutarea si instalarea monumentului lui Vladimir Lenin in centrul orasului Balti". Astfel prin aceasta hotarare instanta balteana a constatat ca autorizatia primariei a fost eliberata in lipsa unei hotarari de Guvern, fapt ce a condus la sistarea lucrarilor de edificare a monumentului de catre Inspectia de stat in constructii "Nord" din Balti. Colegiul civil al Curtii de Apel a mai constatat ca, din toate actele necesare, comitetul local al Partidului Comunist din R. Moldova a prezentat doar certificatul de urbanism si un proiect de postament al unui monument. Nu a fost depusa nici cererea de eliberare a acestui document.
Lenin, la fier uzat
Istoria monumentului lui Lenin din Ungheni pare a fi "rupta" dintr–un film politist. In 1991, "parintele proletarilor" a fost depozitat in curtea Casei de Cultura din oras, fiind transmis la balanta Muzeului de Etnografie din Ungheni. La mijlocul anilor '90, statuia din bronz cu greutatea de 2 tone a disparut fara urma. Paznicul se facea mort in popusoi, cica n–a auzit si n–a vazut nimic. Politia a intentat un dosar penal, insa nu a mai dat de urma hotilor.
In 2001, comunistii ungheneni si–au amintit de Vladimir Ilici, iar politia a scos de la naftalina dosarul. Probabil, comunistii locali doreau sa reinstaleze monumentul, dar ia–l de unde nu–i. Politistii au incercat iarasi sa gaseasca hotii, insa fara succes. Toti martorii de pe dosar au decedat intre timp... Oamenii legii au fost nevoiti sa puna cruce pe acest dosar, realizand ca monumentul de mult a fost vandut la "fier vechi".
Intrebati cati Lenini sunt in R. Moldova, tovarasii de la Partidul Comunistilor nu au putut sa ne dea o cifra exacta. "Multi, foarte multi! Dar, PCRM va lupta ca sa fie si mai multi!"
Si–au facut cadou un monument
Anul acesta, locuitorii satului Carpesti, r. Cantemir, vor sarbatori Ziua Limbii Romane in fata monumentului lui Stefan cel Mare si Sfant, instalat in centrul satului. Desi satul se confrunta cu probleme socio–economice, locuitorii nu au uitat de valorile spirituale ale neamului, hotarand de comun acord cu Primaria sa instaleze monumentul domnitorului.
"Fiind mobilizati de Asociatia Obsteasca "Vatra Carpesti", satenii, agentii economici si primaria au pus mana de la mana pentru a ridica acest monument. In total proiectul ne–a costat 24 000 de lei. Ma bucur ca oamenii nu au uitat de sufletul lor intr–o perioada atat de grea pentru republica. Nimeni nu ne–a intors spatele, contribuind financiar la realizarea acestui proiect. Suntem mandri de ceea ce am facut si cred ca exemplul nostru ar trebui urmat si de alte localitati", a declarat Maria Gavril, presedinta Asociatiei "Vatra Carpesti".
Irina CODREAN