Ucraina risca sa–si suplimenteze temele si termenii pentru care este supusa monitorizarii de catre Consiliul Europei.

Duminica trecuta, in Sudul Basarabiei, la Ismail, in plin centrul orasului, ziua in amiaza mare, 4 mercenari au atacat si au batut cu bestialitate in vazul lumii un preot. La plecare i–au declarat ca daca nu paraseste comunitatea va fi omorat. Parintele Anatol Curtev, pastoreste comunitatea crestin–ortodoxa "Sf. Petru si Pavel" de la Hagi–Curda, Ismail, reactivata de 12 ani si afiliata Mitropoliei Basarabiei. Complotul a fost pus la cale de protopopiatul de Ismail in complicitate cu preotul Alexei Grecu, ambii de la Mitropolia Odesei, subordonata Patriarhiei Ruse. Actul banditesc de duminica nu e primul in raport cu clericii Mitropoliei Basarabiei. Prin acelasi calvar au avut de trecut si preotii Anatol Cristea, Mihai Siloci, Nicolae Asargiu. De la momentul reactivarii comunitatii si afilierii ei in 1994 la Mitropolia Basarabiei, teroarea a durat lant.

Desi afiseaza, la nivel oficial, ideea proeuropeana, Ucraina ramane, de fapt, destul de comunista in gandirea si–n actiunile ei. Mai ales in Biserica. Comunismul intrat in Biserica prin slujitorii ei, cu epoleti sau fara, devine tot mai violent, mai vulgar si impertinent, mai ales in zonele geografice cu o diversitate culturala sporita, care nu au apartinut istoriceste Ucrainei, dar in care a dovedit sa se impuna psihologia imperiala rusa. Rusia, desi a pierdut razboiul rece, continua sa zanganeasca din arme in spatiul postsovietic. Biserica rusa, desi stie ca a intrat abuziv in teritorii care nu i–au apartinut administrativ si canonic niciodata, insista sa ramana in ele. Mai mult decat atat, ea incita la razboi intraconfesional si–si binecuvanteaza clerul la omoruri si varsari de sange, in numele trecutului ei imperial. Exact in maniera in care acum doua sute si ceva de ani in urma, dupa asedierea cetatii Ismail, Al. Suvorov ordona soldatilor sai sa nu lase urma de vietate in cetatea populata preponderent de civili. Suvorov specula cu "slava armelor ruse", Biserica rusa speculeaza cu "exclusivismul ortodoxismului rusesc". Preotul Alexei Grecu, implantat de Odesa cu forta in mediul comunitatii crestin–ortodoxe de la Hagi–Curda nu ascunde faptul ca el este trimis si blagoslovit de Patriarhul Alexei sa slujeasca aici interesele Rusiei. "Eu sunt soldatul Bisericii ruse. Pe acest pamant soldatii rusi au varsat sange. Eu sunt trimis sa lupt aici si cu toti cei care nu–s cu Biserica rusa", spune preotul Grecu, fara sa ascunda faptul ca daca in "aceasta lupta" a lui va trebui sa verse sange, va face–o.

Ceea ce se intampla la Ismail putea sa nu se intample, daca autoritatile statale nu ar fi tolerat aceasta "stare de intoleranta" din partea Mitropoliei Odesei. Ucraina, insa, a mers din start pe varianta aplicarii selective a legii, creand, astfel, o stare de favor si protectie Mitropoliei Odesei. Dublele standarde din politica ucraineana au fost coborate si pe plan bisericesc. Autoritatile bisericesti si civile din Ucraina au recurs la tot genul de teroare si represiune in raport cu enoriasii de la Hagi–Curda si clerul Mitropoliei Basarabiei, de la agresari verbale, intimidari, amenzi, expulzari de preoti, procese fortate, devastari si incendieri de bunuri si imobile pana la xenofobie, agresiune fizica si amenintari cu moartea. Acesta este rezultatul "activitatii" institutiilor statale de ordine si de securitate.

Mitropolia Basarabiei, a carei drept de activitate a fost recunoscut de Curtea Europeana de Justitie, nu poate fi lasata la voia intamplarii sau la discretia mintii si placerilor unor preoti luati separat sau a unei institutii bisericesti in ansamblu. In cazul in care activitatea acestor clerici si institutii ies in afara canoanelor bisericesti, statul este obligat sa intervina in modul cel mai categoric legal. Tocmai asta nu o face statul ucrainean. Sau a incetat s–o faca. Dar de fapt nu a facut–o niciodata pana la capat. Autoritatile regionale si centrale in mod constient au lasat lucrurile sa degenereze in permanente stari de asediu si conflict. "Situatia nu mai poate fi lasata nemonitorizata de catre oficialitatile europene", ne–a declarat parintele Nicolae Asargiu. Potrivit lui, comunitatea este pusa sa ceara urgent delegarea de catre Consiliul Europei a unei comisii care sa se documenteze la fata locului asupra situatiei si sa ia o decizie prin care egalitatea drepturilor si a sanselor sa fie puse la locul lor, asa dupa cum s–a obligat Ucraina s–o faca din momentul in care a semnat, cel putin, Conventia Europeana privind Drepturile si Libertatile Omului.

Petru Amariei