La 13 martie 2006, autoritatile autoproclamate ale Transnistriei l–au retinut la Ismail pe cetateanul Vladimir Gorbov, cel care, in 1992, era viceministru al Securitatii transnistrene, participand la arestarea membrilor Grupului Ilascu, la anchetarea si maltratarea lor. Dupa condamnarea lui Ilascu, Petrov–Popa, Ivantoc si Lesco, Gorbov s–a stabilit cu traiul la Chisinau, avand cetatenia R. Moldova. Unele surse sustin ca el a primit si pensie de la SIS, iar acum Procuratura Generala solicita organismelor internationale sa contribuie prin toate metodele la eliberarea lui Gorbov, nu si a celor doi detinuti politici care stau de 14 ani in inchisorile din Transnistria.

Mihail Bergman, partenerul lui Vladimir Gorbov in 1992

Exista numeroase marturii ca Vladimir Gorbov a fost calaul membrilor Grupului Ilascu si a familiilor lor. Iata ce scria, la 27 martie 2000, detinutul politic Ilie Ilascu, din celula nr.13, a Penitenciarului nr.2 din Tiraspol: "Pe 6 iunie 1992 am fost vizitat de Vladimir Gorbov (pana la asta am fost supus maltratarilor celor mai salbatice, zi si noapte) direct in celula nr.2, caci de obicei eram scos in alte cabinete speciale. A intrat asa cu o mutra foarte indurerata si unde zice: "Nu vidisi cito ti nadelal? Ii cunosti pe cazacii nostri. Ei au obtinut de undeva adresa ta de la domiciliu. S–au dus asta–noapte acolo, si–au batut joc de sotie si de fiicele tale. Nina si Taniusa sunt acum intr–o stare foarte grea in spitalul nostru, caci au fost vreo 15 acolo. Dar cel mai rau ca a disparut Olecica, pe semne ca au luat–o cu ei. (Olga avea atunci 8 ani). Dar sa nu crezi, am ridicat toate serviciile si incercam sa o gasim, precum si pe acesti derbedei. Dar intelegi ca e vreme de razboi, posibilitatile sunt reduse. De aceea azi nu vei fi interogat, incearca sa te calmezi." A zis asta si a iesit. Nu s–a apropiat de celula mea 7 zile. Puteai sa bati in usa, degeaba. Nu pot descrie ce se facea cu mine. Ma mai gandeam ca poate fi o farsa, insa ceva ma rodea mereu: "Dar daca e adevarat." Peste 7 zile a venit tot Gorbov, cu inca cativa ofiteri si cu aceeasi mutra plangareata a zis": "Hai sa aranjam repede totul cum trebuie, sa semnam toate documentele si te vor duce imediat acasa. Azi au gasit–o pe fiica ta Olga, din pacate pe malul Nistrului, moarta. Ai sa te duci sa o inmormantezi omeneste, ai sa ajuti sotia. Caci a fost pe aici socrul tau, si a luat–o si a dus–o la Chisinau, la spitalul de psihiatrie. Vezi ce ai facut?"

Eu atunci pentru prima data mi–am sarit de pe fix. M–am repezit si l–am pocnit. Au sarit si au dat toti in mine, au lovit pana m–au deconectat. M–am trezit ud leoarca, pe semne m–au stropit cu apa. Peste o zi, pentru o suma frumusica, am scos un biletel si am primit raspuns de la un vecin. Mi–au spus ca Nina era acasa, iar fetele la bunici, si nu fusese nici un cazac acasa. Acestea erau presiuni psihologice. Iar avocatul a fost admis la mine doar peste vreo patru luni."

Si ceilalti membri ai Grupului Ilascu au povestit despre chinurile pe care le–au suportat in timpul detentiei preventive, "multumita" anume lui Vladimir Gorbov. CEDO a solicitat mai multi martori in timpul examinarii cauzei "Ilascu si altii impotriva F. Ruse si a R. Moldova", care s–au referit anume la acest personaj.

"CEDO: A mentionat vreodata sotul Dvs. numele lui Vladimir Gorbov?

Tatiana Lesco: Da, am spus deja cele doua nume — Antiufeev si Gorbov. Ei l–au interogat. Aproape in fiecare noapte ii scoteau, anume noaptea ii interogau, si Gorbov cu Antiufeev erau in permanenta, si inca vreo 5–6 oameni, care nu se prezentau.

CEDO: Puteti sa descrieti circumstantele arestarii Dvs. in iunie 1992?

Alexandru Lesco: La 2 iunie 1992 am fost trezit din somn, la ora doua noaptea. Au intrat patru oameni inarmati, m–au luat si m–au dus la izolatorul preventiv din orasul Tiraspol. Acolo, am avut o discutie de vreo trei ore cu unul care se numea atunci Sevtov –Antiufeev. Stiu asta, fiindca mi s–a prezentat. In afara de el acolo era un oarecare domn Gorbov, care de asemenea, s–a prezentat.

CEDO: Dl Gorbov?

Alexandru Lesco: Pe domnul Gorbov l–am vazut doar in seara cand s–a prezentat ca el e domnul Gorbov. Cand m–au arestat.

Vitalie Parlog (agentul Guvernului R. Moldova la CEDO): Stimate domnule Ivantoc, spuneti–mi va rog, atunci cand dumneavoastra ati fost retinut, fie interogat, fie judecat, fie condamnat, fie detinut, au participat careva reprezentanti ai autoritatilor constitutionale ale R. Moldova?

Andrei Ivantoc: Domnule, eu nu stiu cum sa va spun, ca a participat, a fost un domn locotenent sau colonel, locotenent–colonel sau colonel, Gorbov. Eu nu pot sa va spun al cui joc l–a facut el, dar el a participat. Si la retinerea lui Ilascu si pe mine cand m–a apucat de par si ma dadea cu capul de pereti, a fost si el."

Stefan Uratu, presedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, a fost si el unul dintre martorii CEDO, dar si una dintre persoanele maltratate de Vladimir Gorbov. "El m–a interogat o data. A fost deosebit de agresiv, turna injuraturi nemaiauzite, fortandu–ma sa semnez niste documente pregatite de ei. Racnea atat de violent, incat simteam ca nu scap cu bine. Pentru ca refuzam sa semnez acele documente, la un moment a luat un scaun si s–a napustit asupra mea. Atunci anchetatorul Starojuk l–a convins sa iasa. Ulterior s–a tot auzit ca e pe la Chisinau, pe la Balti, pe la Rostov. Nu stiu exact ce a facut el mai departe", ne–a declarat ieri Stefan Uratu.

Alte detalii despre Vladimir Gorbov au fost enuntate de catre ex–ministrul Securitatii Nationale din Moldova, Anatol Plugaru, in fata judecatorilor CEDO.

"Nu l–am cunoscut niciodata pe acest Gorbov. Din cate stiu eu, a activat mai inainte in cadrul MAI. Cu mult mai inainte de conflict s–a concediat de acolo, a fost profesor la Scoala de Politie sau la Academie, ulterior, cand a izbucnit acest conflict, dansul a gasit de cuviinta sa–si propuna serviciile administratiei de la Tiraspol. Pentru ca nu era de acord cu politica promovata de Chisinau. Din cate stiu eu, va spun din auzite si din ceea ce imi aduc aminte, s–a adresat acolo. Mai intai nu l–au primit, pe urma l–au acceptat, ca intr–o, nu tocmai buna, zi sa ii fie pusa in fata sarcina de a se ocupa cu asa–zisul "Grup Ilascu".

El a asigurat pregatirea operativa si ancheta mai departe. El, impreuna cu Comandamentul si cu comandantul Armatei a 14–a, cu cunoscutul colonel, pe atunci, Bergman, l–au interogat, l–au detinut, inclusiv si in cadrul edificiilor controlate, stapanite de Armata a 14–a. Iata cam ce stiu eu despre Gorbov. Da, dupa asta, el s–a certat cu aceste autoritati de la Tiraspol si a plecat, nu stiu unde."

Ilie Ilascu a declarat tot atunci in fata judecatorilor ca a auzit ca Gorbov a fost angajat din nou de organele de securitate de la Chisinau: "Este colonel al securitatii din R. Moldova si in 1996 este trecut la pensie, si se afla in Chisinau, primeste pensie de la Securitatea Nationala a R. Moldova. Deci, niste jocuri politice, da, au existat intre Chisinau, poate si mai exista, si asa–zisele autoritati din Transnistria, mai bine zis, au fost doi actori in aceasta inscenare a Moscovei. Unul se afla la Tiraspol si altul la Chisinau. Cu o singura miza. De a nimici, lichida, miscarea de eliberare nationala, a impiedica reunificarea Basarabiei cu Romania si de a pastra acest teritoriu in sfera de influenta a Federatiei Ruse."

Alti martori au mai declarat ca l–au vazut pe Gorbov prin Chisinau. "O cunostinta a mea l–a vazut la policlinica nr. 6 de pe str. Dimo. Isi refacea sanatatea, ca probabil si–a deteriorat–o maltratandu–l pe Andrei si pe ceilalti in subsolurile de la Tiraspol", ne–a spus Eudochia Ivantoc. In sfarsit, chiar Procuratura Generala a confirmat faptul ca Vladimir Gorbov este cetatean al R. Moldova. La 22 martie, Procuratura a semnalat despre initierea unui dosar de urmarire penala a unui "grup de persoane necunoscute din cadrul asa–numitului minister al securitatii al autoproclamatei republici nistrene, condus de Antiufeev (Sevtov)" sub acuzatia ca a efectuat la Ismail rapirea cetateanului Vladimir Gorbov.

Ruslan Toma, procuror in sectia urmarire penala si cauze exceptionale, a declarat pentru Ziarul de Garda ca Vladimir Gorbov a indeplinit mai multe functii in R. Moldova, fiind angajat al MAI. Toma a confirmat si faptul ca dupa razboiul din Transnistria acesta a locuit la Chisinau, "probabil in perioada 1999–2004", apoi s–a mutat cu traiul la Ismail, avand in continuare cetatenia R. Moldova. Acolo, la casa lui privata, ar fi fost arestat, sustine Toma, procurorul care este responsabil de acuzare si in cazul Pasat.

Mentionam aici ca Gorbov a fost solicitat de CEDO sa depuna marturii in cazul Ilascu, dar el nu s–a prezentat. Vitalie Parlog, reprezentantul R. Moldova la CEDO, a declarat judecatorilor ca nu il poate gasi, fara ca sa nege ca acesta ar avea cetatenia Moldovei. Vlad Gribincea, unul dintre avocatii Grupului Ilascu, ne–a spus ca in cadrul audierilor martorilor, numele lui Gorbov a fost mentionat de nenumarate ori, fiindu–i aduse acuzatii despre maltratari fizice si psihice asupra celor patru, "si de fapt nimeni nu a negat acuzatiile aduse lui Gorbov". Totusi, mai multi oficiali ai R. Moldova, audiati in acelasi caz au declarat ca nu au auzit niciodata de acest personaj.

«CEDO: Numele lui Vladimir Gorbov va este cunoscut?»

Victor Catana: Nu. N–am vazut.

CEDO: Ilascu a trimis o scrisoare la Parlament in care a explicat implicarea lui Gorbov in detinerea si interogarea lui in Transnistria. Aceasta scrisoare a fost de asemenea trimisa si la Procuratura in martie 1999, atunci cand conduceati aceasta institutie.

Victor Catana: In primul rand, dar, sa precizam Garbu ori Gorbov ori Gorbovo, cum familia–i corect. Gorbov.

CEDO: Ilascu a trimis la Parlament o scrisoare in care spune ca Gorbov a participat la interogarea lui, apoi din 1994 Gorbov a lucrat in serviciile secrete din Moldova. Cunoasteti aceste lucruri?

Victor Catana: Nu mi–e cunoscuta indeobste aceasta familie si asa petitie despre anume acest cetatean nu tin minte sa fi fost la Procuratura Generala. Nu s–a discutat niciodata chestiunea aceasta, nu pot spune nimic pe acest caz. Insa, precis ca asa petitie in Procuratura Generala nu tin minte, n–a fost in perioada aceasta parca, prin martie 1999. Depinde de unde sunt aceste date ca in martie a fost transmisa. Se poate verifica, iata, se poate de cerut de la Procuratura Generala, inca o data de vazut au fost asa petitii in 1999, ori nu. Eu personal, nu tin minte.

CEDO: Aceasta scrisoare a fost transmisa la Procuratura.

Victor Catana: Am inteles.

CEDO: Ati fost ingrijorat de asta?

Victor Catana: Nu. In primul rand, toate petitiile care parvin la Parlament nu ni se aduce la cunostinta Procuraturii ca iata a parveni ori n–a parvenit. Daca apar niste intrebari, ele sunt expediate spre examinare Procuraturii, ori daca sunt, eu stiu, niste probleme globale, poate sa formeze o comisie, sa zicem si un lucrator al Procuraturii putea sa fie inclus in comisia parlamentara. Insa, eu repet inca o data, niciodata n–am discutat pe aceasta tema despre asa familie Gorbov. Nici in Parlament. Nici n–am auzit daca este asa petitie in Parlament. Prima data aud acum."

Si procurorul Ruslan Toma, care ancheteaza in prezent cauza sechestrarii lui Gorbov, ne–a spus ca pe numele acestuia nu a fost deschis niciodata un dosar penal, deoarece a fost verificat cazierul lui juridic si s–a stabilit ca Gorbov este acuzat doar de comiterea a doua omoruri pe teritoriul Transnistriei. "Am auzit ca Gorbov a participat la arestarea membrilor Grupului Ilascu, dar vedeti in ce consta faza, noi avem un singur obiect acum in fata si nu ne putem referi la toate. Noi ne ocupam de cei care l–au rapit pe Gorbov, si in acest context ne–am adresat si la OSCE sa contribuie la eliberarea lui, caci Gorbov are probleme de sanatate", a mai specificat Ruslan Toma, adaugand ca s–ar putea ca pe numele unor impostori de la Tiraspol, in special a lui Sevtov–Antiufeev, ministrul securitatii de acolo, sa fie deschis vreun dosar penal la Procuratura Generala, dar el nu detine date despre aceasta. Totusi, procurorul Toma considera ca pe numele fostului adjunct al lui Sevtov — Vladimir Gorbov, nu e nici un dosar.

Dumitru Postovan este ex–procuror al R. Moldova si a activat in perioada in care s–au incercat niste tentative de urmarire penala a liderilor de la Tiraspol. "Au fost clasate toate dosarele in anii 1994–1995, a fost o amnistiere, si atunci s–au intrecut presedintele Moldovei cu parlamentarii, la initiative de clasare a acestor cazuri. Totusi, nu tin minte sa fi existat un dosar penal impotriva lui Vladimir Gorbov", a mai declarat Dumitru Postovan pentru Ziarul de Garda.

"Este un criminal! Si–a batut joc de Andrei si de baieti, care stau de 14 ani inchisi ilegal", s–a revoltat Eudochia Ivantoc, referindu–se la Vladimir Gorbov. "Va trebui sa o supravietuiesc si pe asta, sa vad cum Procuratura Generala il transforma in victima pe Gorbov si cere organismelor internationale eliberarea lui imediata. Isi mai amintesc oare cei de la Procuratura ce au facut cu mine atunci cand ii rugam plangand sa se implice in eliberarea lui Andrei in 1992? Le amintesc eu. Mi–au zis sa caut un prizonier la schimb. Am gasit numele unui prizonier de razboi arestat de autoritatile Moldovei. Am cautat de unde este, am gasit familia lui in Ucraina, am mers acolo, desi eram sub cele mai mari riscuri, am stabilit cu ei relatia, ca sa cerem impreuna acest schimb. Dupa saptamani de cautari disperate, cand am reusit totul, am revenit la Procuratura, dar mi s–a spus ca prizonierul pe care am contat a fost eliberat. Asta a facut Procuratura pentru Andrei Ivantoc, mobilizat in 1992 pentru apararea Patriei", a marturisit Eudochia Ivantoc.

"CEDO: Ati spus ca ati fost batut in permanenta in subsolurile Armatei a 14–a. Care alte forme de tortura v–au fost aplicate?

Ilie Ilascu: Am fost supus executiei simulate, de patru ori. Prima data, s–a intamplat in primele zile ale lunii iulie 1992. Dormeam, era in jurul orei 5 dimineata. La ora 5.30 se ridica patul. Au intrat cativa insi. M–au intors cu fata in jos si mi–au pus catusele la maini. M–au legat la ochi si nu mi–au dat voie nici sa–mi pun pantofii, descult m–au scos in coridor. Atunci, am strigat la baieti ca pe mine ma scot nu stiu unde. Nu cunosteam unde ma duc. Si m–au scos afara, am mers, poate, o suta de metri, nu stiu ca eram cu ochii legati, ma duceau doi de maini si eram cu mainile legate. Mi–au dat de inteles ca in urma mea se afla un zid. M–au lasat acolo. Atunci, i–am auzit vocea lui Vladimir Gorbov. Nu–l vedeam, dar vocea i–o cunosteam, de acum. Mi–a zis ca sa ma mai gandesc, ca ai ultima sansa de a coopera cu noi, altfel, pentru acte de terorism, vei fi executat, dupa legile de razboi care sunt acum introduse. Eu n–am zis nimic, nici da, nici nu, am tacut si ei au asteptat in jur de 5 minute si atunci am auzit un ordin in limba rusa, spunand sa se pregateasca si sa ocheasca, si s–a tras in mine. Dar, nu stiu, ori au tras cu gloante oarbe, ori au tras in sus. Au impuscat cu trei ori patru arme automate, in rafale. Si eu m–am rezemat de perete, si s–au apropiat vreo doi care m–au lovit, am cazut si m–au tarat inapoi in celula. Asta a fost prima executie...."

Vinerea trecuta, Procuratura Generala a emis un nou comunicat de presa in cazul lui Gorbov, in care se spune: "Luand in considerare faptul ca Vladimir Gorbov este in etate si sufera de maladie oncologica, ce necesita tratament permanent intr–o institutie medicala specializata, astazi, Procuratura Generala a intervenit catre dl William Hill, sef al Misiunii Organizatiei pentru Cooperare si Securitate in Europa, Misiunea din Moldova, cu rugamintea de a contribui la eliberarea de catre organele neconstitutionale ale autoproclamatei republici nistrene a numitului Vladimir Gorbov".

Claus Neuckirch, purtatorul de cuvant al OSCE, a afirmat ca la OSCE a parvenit aceasta solicitare vinerea trecuta si "investigam cazul". L–am mai intrebat daca sunt careva date noi despre cei doi detinuti politici de la Tiraspol si Hlinaia, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov–Popa.

"Din pacate, ceva miscare pentru eliberarea lui Ivantoc si Petrov nu se vede", a conchis purtatorul de cuvant al OSCE la Chisinau.

Alina RADU