Nasterea si cresterea pruncilor este o porunca divina, se spune intr–un text evanghelic. Din nefericire, integritatea morala a tot mai multor parinti e departe de a fi in concordanta cu aceste sfinte precepte. Fenomenul abandonarii copiilor ia proportii nebanuite in R. Moldova — plina de mizerie si saracie.

Lumea copiilor abandonati la Visoca

La scoala–internat pentru copii orfani si ramasi fara tutela parinteasca din s. Visoca, din numarul total de 107 copii, 97 sunt abandonati. Fiecare e cu povestea sa. Unul a fost gasit langa copac, altul — intr–un tufis, al treilea — langa o fantana, al patrulea — pe prispa unei case. Toti lasati sa se chinuiasca sub cerul liber la doar cateva zile sau saptamani de la nastere. O buna parte au fost abandonati de mamele lor chiar la maternitate. "Sunt niste copii foarte buni, ne spune medicul Livia Bacu. — Intre timp au invatat a gospodari: matura, spala podelele, ajuta la pregatirea bucatelor, mesteresc, dupa puterile lor, lucreaza pe sectorul scolar, de unde ne si hranim." Au si conditii destul de bune pentru activitate. In pofida realitatilor din jur, directorul Savelie Bacu, ajutat de colectivul profesoral, le asigura un camin cald. Totodata, ei se afla si in vizorul unor responsabili de la Guvern, care ii mai viziteaza din cand in cand, al catorva organizatii internationale de caritate, precum si al ONG–ului "Femina Club" din Soroca care, de cinci ani, tuteleaza aceasta scoala. Drama acestei categorii de copii, insa, vine dupa absolvirea scolii, atunci cand ei trebuie sa–si aleaga o activitate de viitor. Cei mai multi nu au de ales si apuca pe cai gresite...

Ignoranta in loc de dragostea parintilor

In raionul Soroca nu este nici o localitate in care nu ar fi copii abandonati. Chiar in oraselul Soroca sunt cei mai multi. Zoia Ciumac, de la Directia asistenta sociala si protectia familiei, membru al ONG–ului "Casa Sperantelor", aduce mai multe exemple de abandon. Ludmila D., din Soroca, a nascut doi copii. Unul a ramas la maternitate, iar pe al doilea l–a dus la scoala–internat din Tarigrad, r. Drochia. E tanara si frumoasa, dar s–a inrudit cu paharul. Un alt caz. Matusa Aglaia C. va implini in curand 70 de ani. Are in grija sa doi copii minori: fiica fiului sau, ajuns narcoman si parasit de nevasta, si fiul unei tinere mame, sora nurorii sale. Aceasta a venit inca in 2001 si a rugat–o sa–i tina baiatul de 3 anisori, timp de cateva luni. A plecat la Moscova si–i buna dusa fara a da cel putin un semn de viata. Alt caz. Saracie mare in casa batranului Petru S. din Soroca. Are la intretinere un fecior de 13 ani, abandonat de mic de maica–sa, care l–a adus pe lume la 35 de ani. Astazi tatal si fiul traiesc doar din ajutorul oferit de Directia asistenta sociala, Fondul raional de sustinere a populatiei si ONG–ul "Casa Sperantelor". Dupa lectii, baiatul, alaturi de alti copii aflati in dificultate, isi gaseste refugiu la Centrul de zi "Acasa", care activeaza gratie parteneriatului dintre APL si ONG–ul "Casa Sperantelor".

Popas la «Azimut»

La Centrul de plasament temporar "Azimut", 8 dintre 24 de copii sunt abandonati. Termenul minim de plasare a copiilor e de sase luni. Petrica si Iulia sunt din Trifauti. Ei raman aici deja al treilea termen. O intrebam pe Iulia cine a adus–o la Centru. "Primarul, zice, pentru ca mama nu ne dadea mancare si ne lasa singuri in casa." Cu toate astea, copiii duc dorul mamei si o asteapta. Valentin are 6 ani. E din Rublenita. Acum trei ani, parintii l–au lasat pentru o luna pe seama unor batrani, plecand la munca in Rusia. Baiatul e tare dragut si bun la invatatura. A fost adus la Centru de vecinii sai care l–au gasit dormind afara, flamand si neingrijit. Un copil de exceptie este si Nichita, de 5 anisori. A fost abandonat la Iarova. Parintii, foarte tineri, l–au lasat la o batrana neputincioasa, de vreo 90 de ani, plecand peste hotare. Nimeni nu cunoaste in ce tara anume.

Directoarea Ina Jitaru ne vorbeste mai multe despre menirea Centrului de a reintoarce copilul in familia sa sau a–l integra intr–o alta familie: "Incercam sa identificam familiile delasate si sa lucram cu ele. Dar n–ai cu cine vorbi. Un tata care face abuz de alcool si o mama decazuta moral, nu pot intelege niciodata care sunt obligatiile lor de parinti. Cat despre integrarea in alte familii, avem deja doua exemple pozitive. Deseori suntem intrebati ce fac copiii atunci cand expira termenul de plasament. Nu am avut nici un copil care dupa termenul–limita a fost externat. Prelungim termenele. Unii stau la noi si cate patru termene. Daca vedem ca nu pot reveni in familie si daca nu–i gasim o alta familie, atunci ii inscriem in scoli–internat. Chiar ieri trei copii au fost dusi la o asemenea institutie, pentru ca n–am gasit alte solutii. Un caz deosebit este cel al Olgai care si–a abandonat mama, pentru ca este alcoolizata, fara loc de munca si de trai. Fetita a venit si ne–a zis: "Va rog frumos, lipsiti–o pe mama mea de drepturile parintesti". Cand ne–am cunoscut, ar fi trebuit sa mearga in clasa a cincea, dar nu frecventase nici o zi scoala. Nu stia nici sa scrie, nici sa citeasca. Intr–un singur an, a facut trei clase. Zilele acestea a fost promovata intr–a patra. E o fetita foarte desteapta. Pentru ca nu am gasit solutii de integrare intr–o noua familie, trebuia sa fie plasata si ea la o scoala–internat, dar ne–am atasat atat de mult de ea, incat o angajata a Centrului a scris cerere, solicitand dreptul de a o tutela. E un succes pentru noi, deoarece, daca dintre 24 de copii, macar unul este reintegrat in familia biologica sau integrat intr–o familie adoptiva, inseamna ca munca noastra are rost."

La Politia din Soroca

Suntem informati ca de la inceputul anului curent colaboratorii sunt implicati deja in solutionarea a trei cazuri de abandon al copiilor. Aliona Cojocaru, sefa Biroului minori, ne spune despre colaborarea eficienta cu Valentina Raileanu, sefa sectorului pentru protectia drepturilor copilului de la Directia generala invatamant, tineret, sport. Recent au lipsit–o de drepturile de mama pe Elena H. care a adus pe lume trei copii, lasandu–i in voia sortii. Doi copii au fost plasati la Centrul de plasament, iar unul — la scoala speciala. Tot impreuna cu Valentina Raileanu si cu reprezentanti ai MAI s–a purces la rezolvarea cazului unei fetite de 1 an si 6 luni, adusa intr–o casa de romi. Acea casa era pazita de o familie de moldoveni. Femeia cu copilul in brate a venit si i–a rugat pe acestia sa o adaposteasca pana isi va gasi de lucru. Intr–o zi, mama fetitei lua 50 de lei sub pretextul ca merge la magazin sa faca cumparaturi si a plecat. Astfel, fetita ajunge la Centrul de plasament "Agapedia" din Chisinau. Impreuna cu lucratorii de acolo si colaboratori ai MAI s–a stabilit cine este mama fetitei, care mai are doi copii infiati de o familie de evrei. Se numeste Aliona Cebotari, din Prajila, r. Floresti, data in cautare.

Copilul — un crin, pe ale carui petale odihnesc ingerii

De la 13 februarie incoace, lacrimile si durerea sufleteasca au devenit viata Catiusei. Atunci a plecat in lumea celor drepti taticul ei care a ingrijit–o cu multa iubire timp de zece ani. Spre deosebire de alti copii, pe care i–am cunoscut realizand acest reportaj, Catiusa nu a plans niciodata de dorinta de a o vedea pe maica–sa, care i–a dat viata. Foarte matura pentru varsta ei, copila ne spune ca mama a parasit–o pe cand avea doar cinci luni. Ea stie ca raposatul ei parinte, cand a luat–o in casatorie pe maica–sa, era deja insarcinata de la alt barbat. Astazi, fetita nu–si cunoaste parintii biologici, dar nici nu doreste sa–i cunoasca. Adevaratii parinti i–au fost tatal care a crescut–o si bunica de pe linia tatalui, care a ingrijit–o cu dragoste. Dar Dumnezeu i–a luat pe rand pe amandoi. "Este o eleva buna, insa drama prin care trece a influentat rezultatele din ultimul timp", ne spune invatatoarea Larisa Eleva. "Facem totul ca sa o sprijinim, concretizeaza directoarea Lucia Manole. Am incercat s–o plasam in vreo familie. Doua familii din scoala noastra au dorit s–o ia sub tutela. Fetita nu vrea, deoarece aceste familii au propriii lor copii. Ea isi doreste sa ajunga intr–o familie fara copii." Catiusa viseaza sa devina cantareata. Duminica trecuta, ea a mers impreuna cu educatoarea la biserica, a primit Sfanta Impartasanie. Iar dupa slujba, s–a dus la mormantul taticului ei, rugandu–l s–o ajute macar prin vis cu sfat si povata.

Nu cautam copil pentru familie, dar familie pentru copil, acesta este dezideratul Comisiei raionale si a sectorului pentru protectia drepturilor copilului de la Directia generala invatamant, tineret, sport. Valentina Raileanu spune ca in 2005 au fost depistati si luati la evidenta autoritatii tutelare 59 de copii orfani si ramasi fara ingrijire parinteasca. Dintre acestia, doi copii au fost plasati in familii la adoptie, iar 57 au fost plasati in familii sub forma de tutela. "E regretabil, mai precizeaza Raileanu, ca avem foarte multi parinti gata sa lase copiii in institutii, din motiv ca nu au conditii si nu sunt angajati in campul muncii."

Abandonul social — viitorul R. Moldova

"Cea mai periculoasa problema sociala de la noi, spune Ecaterina Hanganu, sefa Directiei asistenta sociala si protectia familiei, este abandonul social. In raion avem peste 3000 de copii lasati in grija bunicilor, vecinilor, cunoscutilor, deoarece parintii sunt plecati peste hotare. Acum completam "Pasaportul satului", in care includem si acesti copii orfani social. Daca pentru copiii aflati sub tutela, potrivit legislatiei, mai exista niste inlesniri, apoi ceilalti abandonati raman fara o bucata de paine. Cel mai periculos e ca anume acesti copii ajung, foarte usor, sa fie traficati. Acum elaboram un proiect de formare a Centrelor comunitare in primarii cu scopul de a proteja micutii aflati in dificultate."

"Cel mai frecvent copiii sunt abandonati la Chisinau, ne spune Irina Malanciuc, directoarea Centrului de Plasament si Reabilitare pentru copii de varsta frageda din Chisinau, precizand ca tinerele mame, care au viza de resedinta in suburbii, vin in capitala la studii sau la munca. Se intampla sa ramana insarcinate, apoi fiindu–le frica ca nu vor fi intelese de familiile lor, parasesc copiii, or, una dintre problemele cu care se confrunta societatea noastra este prejudecata. Tinerii sunt invatati ca este o rusine sa nasti un copil in afara casatoriei. Dar oare nu este o rusine sa renunti la acest copil? Alte cauze ale abandonului sunt alcoolismul, narcomania, maladiile psihice si fizice ale parintilor sau ale copiilor. Copii care dintr–un motiv sau altul nu pot fi adoptati, sunt adapostiti pana la patru ani in cadrul centrului nostru. Apoi, insa, fetele sunt transferate la Hancesti, iar baietii — la Orhei.

Femeile care pleaca sa munceasca, o fac din cauza saraciei care nu le permite sa le ofere copiilor un trai decent. Desigur, avem si cazuri fericite, cand parintii vin sa–si ia copilul acasa, dar astfel de lucruri se intampla foarte rar."

"Societatea in care traim mai are mult de lucru la capitolul mentalitate si prejudecati, spune Stela Vasluian, responsabil pentru relatiile cu publicul la Asociatia "Amici dei Bambini". Atunci cand vin sa adopte un copil, parintii au o idee fixa: Vreau un bebelus suta la suta sanatos, parintii carora nu au antecedente penale. Organizam trening–uri pentru potentialii parinti adoptivi, or ei trebuie sa inteleaga ca si un nou–nascut poate avea probleme de sanatate si ca nu este nici o diferenta intre copilul adoptat si cel biologic. Avem un grup de asistenti sociali care lucreaza cu tinerele mame ce face parte din grupul femeilor de risc, adica a femeilor care isi pot abandona copilul. De asemenea se lucreaza cu familia mamei, deoarece in multe cazuri acesta este un factor determinant in decizia fetei de a parasi copilul. Multor tinere le este frica de parinti. Din pacate, numarul acestor cazuri este in crestere. Situatia femeilor care vin din suburbii este mult mai complicata. De multe ori acestea abandoneaza copilul motivand: Dar cum am sa ma intorc acasa? Ce are sa spuna mama, vecinii, satul?"

Potrivit studiului "Abandonul copiilor in R. Moldova" elaborat de reprezentanta UNICEF, in Moldova, cinci dintr–o suta de familii renunta la propriul copil!

Nina NECULCE, Diana RAILEANU