Nr. 75 (9 martie 2006)

 Editoriale

Hotararea 112–p,
un nou inceput politic pentru Moldova
Inceputul lui martie a scandalizat din nou situatia la Nistru. Temperaturile in "razboiul rece" dintre Chisinau si Tiraspol–Moscova sunt din nou in ascendenta. Continuare 

Crima pasionala
Zilele trecute intreaga lume jurnalistica din Rusia a fost zguduita de vestea tragica a mortii unui ziarist. Continuare 

Hotararea 112–p,
un nou inceput politic pentru Moldova

Inceputul lui martie a scandalizat din nou situatia la Nistru. Temperaturile in "razboiul rece" dintre Chisinau si Tiraspol–Moscova sunt din nou in ascendenta. Noua ordine de securizare a frontierei moldo–ucrainene pe segmentul transnistrean, impusa prin hotararea guvernului ucrainean nr. 112–p din 01.03.2006, a reaprins spiritele la Tiraspol, Moscova si chiar la Odesa si Kiev. O spun, mai mult decat orice, titlurile agentiilor de stiri de dupa 3 martie. Uite ca luna martie mai capata o semnificatie in noua istorie a Moldovei de la Est de Prut. Dupa 14 ani de la declansarea razboiului de la Nistru, Ucraina, pentru prima data in toti acesti ani, ocupa o pozitie impartiala in "problema transnistreana" si se angajeaza, practic, in procesul de eliminare a unui focar permanent de conflict din Sud–Estul Europei. Sigur ca decizia Kievului nu este intamplatoare sau de bunavoie, sigur ca Ucraina nu putea sa se transforme peste noapte dintr–un potential adversar mascat al Chisinaului intr–un amic rezistibil. Dar lucrul s–a intamplat si asta conteaza in primul rand. Mai ales ca Kievul se detaseaza de Moscova si trece pe pozitii de neutralitate in solutionarea diferendului transnistrean intr–un moment in care "varianta Iuscenko" era considerata una aproape ratata pentru Chisinau. Decizia 112–p, sa nu uitam, intervine, la ceva mai mult de doua luni de la semnarea pactului Putin–Iuscenko in problema transnistreana, pact care discredita si punea sub semn de intrebare rostul noului format de negocieri "5 plus 2". Schimbarea de situatie este cu atat mai socanta, cu cat Ucraina face acest pas in plina campanie electorala. Risc sa fiu contrazis, dar oricum, nu renunt la opinia ca decizia Kievului 112–p este, la modul practic, primul semnal si efect al formatului de negocieri "5 plus 2", desi mai multi analisti politici de la noi inclina sa creada ca acest format a esuat ca si cele anterioare. Este mai degraba o impresie vizuala asupra lucrurilor. Adevarurile sau miscarile tectonice in politica, lucru stiut, nu stau niciodata la suprafata si ceea ce s–a intamplat pe 1 martie, este tocmai rezultatul unui atare mod de gandire si de actiune politica.

Ar fi naiv sa credem, ca dupa 14 ani de joc duplicitar, de interes politic in Transnistria si mai ales dupa pactul Putin–Iuscenko, Kievul ar fi cutezat sa strice vechile relatii si intelegeri cu Rusia de dragul Chisinaului, tot asa cum naiv ar fi sa sustinem ca guvernarile de la Chisinau au pledat, cu total discernamant, cauza unei independente reale a R. Moldova fata de Rusia. Pur si simplu, ne–am pomenit, ca de atatea ori in istorie, la o noua rascruce de interese politice mari, care, din fericire, au coincis sau au fost stimulate sa coincida si cu ale noastre. Rasturnarea de situatie care s–a produs in urma hotararii nr. 112–p reconfirma faptul ca in politica mare jocul de–a telefonul stricat, in care s–a complacut ani in sir Chisinaul, nu trece. Decizia 112–p este faza unui inceput politic nou pentru R. Moldova. In special, ca mod de gandire, de planificare si de actiune politica. Este foarte important sa intelegem ca, pe langa toate plusurile politice pe care le implica hotararea nr. 112–p, ea mai este si o buna lectie de moralitate prin faptul ca arata, indirect, la proasta calitate a politicii moldovenesti din toti acesti ani de dupa 1992. Toate guvernarile care s–au perindat pe parcurs de 14 ani, mai putin sau mai mult au promovat aceeasi politica de segregare a natiunii titulare, ca singur model "de solutionare a diferendului transnistrean". In acest scop au fost si raman discreditate si mutilate limba romana, istoria romanilor, biserica neamului, monumentele de istorie si cultura si chiar cultura si traditiile unei civilizatii milenare, sacrificate politic "in numele…." unei gandiri politice sterile, marcate de vechile clisee ale ideologiei sovietice. Rostul, costurile si impactul unei atare gandiri si actiuni politice, inadecvate realitatilor? Hotararea nr. 112–p spune tot. Dar sa revenim la aspectul pragmatic al acestei decizii. Pentru noi conteaza, desigur, faptul cum si pe ce cale a putut SUA si UE sa modifice comportamentul Kievului in "problema transnistreana". Mult mai important, insa, e ce va urma? Pe 26 martie Ucraina intra in alegeri generale. Va avea Kievul curaj sa reziste ispitelor politice si noilor provocari in cazul in care partida Iuscenko nu va rezista seismului electoral? Greu de spus. Noua situatie de la frontiera moldo–ucraineana pe segmentul transnistrean lasa loc atat certitudinilor, cat si incertitudinilor. Indiferent, insa, de situatia postelectorala, un lucru este cert: facand pasul de la 1 martie, Kievul nu va mai putea da inapoi. Riscurile si costurile politice pentru Ucraina vor fi prea mari. Decizia 112–p vizeaza nu doar interesele R. Moldova, ci si geopolitica regionala, pe care Kievul nu va risca, sub nici un pretext sa o compromita.

Petru Amariei


Ziarul de Garda
ATENTIE! Versiunea electronica a Ziarului de Garda nu contine toate materialele aparute in editia tiparita.
Adresa redactiei: str. 31 august, nr. 129, bir. 914/c, Chisinau
Tel: 23-79-84, 079583737
ziaruldegarda@yahoo.com