Scandalurile serviciilor secrete din ultima vreme se pare ca au atins usor si stabilitatea mentala a oamenilor. Tot mai multi oameni se cred, se simt sau chiar sunt urmariti, filati si spionati. Oamenii povestesc istorii incredibile despre micro–microfoane implantate in birouri, in dormitoare, in safeuri, despre camere de luat vederi prinse de ochelari, de cercelul din ureche sau de cel din nas, despre scanere si alte trasnai electronice sub forma de alunita, de pistrui sau de neg. Oamenii se simt frustrati, incomodati, nervosi si superstitiosi. Totusi, o alta istorie, recenta si adevarata, ne arata esenta lumii in care traim.

Cica, cu ceva ani in urma, cand era in toi campania de renastere nationala, unii scriitori erau opriti cu usurinta de la participarea la mitinguri si congrese unioniste. Unuia i se bloca cheia in yala, altuia i se spargea o teava tocmai la ora nepotrivita, iar cel mai complicat era cu un scriitor, care nu putea fi oprit de broasca stricata sau de robinetul curgand. Scriitorul nostru nu avea nimic cu lumea materiala, el traia in universul versurilor sale si renunta oricand la orice ar insemna avere. Dar i–a gasit kgb–ul si lui ac de cojoc.

Era o zi calda de vara de cascau matele si tocmai s–a anuntat la radio ca Cenaclul "Alexei Mateevici" aduna oameni creduli la Teatrul de Vara. Un om imbracat in negru, cu ochelari negri si cu o geanta neagra pe umar aparu in preajma casei scriitorului idealist. Omul arata impenetrabil, desi mereu burdusea geanta de pe umar, care salta de parca era vie. In sfarsit, el s–a pitit intre doi brazi care cresteau la intrarea in blocul scriitorului.

Usa blocului s–a deschis si scriitorul nostru a iesit, privind romantic spre cerul insorit, spre norii diafani si randunelele ce planau poetic. Astfel el nu a observat cand dintre brazii de langa intrare a zburat, ca un glont, chiar pe langa picioarele lui, o mogaldeata neagra ca taciunele.

Omul in negru actiona rapid. In cateva secunde, o alta pisica neagra tasni dintre brazi, dar fie ca soarele stralucitor o ameti, fie ca detentia din geanta ii deregla orientarea, caci pisica a doua o lua intr–o directie inversa celei programate. Omul in negru actiona ca un robot. Cea de–a treia pisica neagra a fost "lansata" dintre brazi, luand–o spre cararea pe care porni scriitorul, numai ca… o javra de catel cu glas tivlit, trezit din piroteala sa de amiaza, se facu spre pisica, schimbandu–i traiectoria acesteia de la calcaiele scriitorului drept catre ramul al saptelea al unui copac din preajma.

Scriitorul poetic s–a intors sa vada ce se aude fosnind in copac. Un animal il tinti cu pupilele verticale. Da, era pisica neagra, cea care l–a intors pe scriitorul nostru de atatea ori inapoi de la cenaclu. Ce bine e ca azi nu i–a taiat calea.

Scriitorul o lua cam la fuga spre Lacul Comsomolist. Omul in negru porni abatut inapoi. Mda, un agent secret nu poate fi invins de un catel tivlit, dar uite ca s–a intamplat.

Omul in negru lucreaza si azi tot acolo — la ferma de pisici negre. Periodic el incarca o geanta de mate si merge la casa scriitorului.

Scriitorul scrie si azi poezii. El merge deseori la diferite intruniri, emisiuni si conferinte peste Prut. Cateodatai, chiar avand bilet, el se intoarce din pragul blocului inapoi. Deoarece uneori (sau deseori) cate o pisica neagra ii taie calea.

Scriitorul se intoarce si scrie. El compune versuri despre patrie, limba romana, patrioti si mancurti. Prin creatia sa el se simte implinit.

Omul in negru se intoarce si el mereu la ferma. El se considera patriot, caci isi apara patria de extremisti, unionisti, scriitori. El isi considera misiunea implinita.

Pisica neagra care va taie drumul este in aproape toate tarile semn de ghinion, cu exceptia Insulelor Britanice, unde pisica neagra aduce noroc! Motivul pentru care unii nu suporta pisicile negre este pentru ca, in trecut, pisicile de aceasta culoare erau considerate a fi ajutoarele vrajitoarelor si prietenele raului.