La
25 ianuarie Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) a pus in
dezbatere un raport cu privire la condamnarea crimelor comunismului. Desi
au fost prezentate multe date si declaratii despre crimele regimurilor
comuniste de la inceputul secolului XXI pana in prezent, APCE a condamnat
aceste fapte, dar nu a votat plenar rezolutia si recomandarile pregatite
de raportori.
Alina RADU
si sa nu mai repete aceleasi crime»
De ce Consiliul Europei a decis sa puna acum in discutie crimele regimurilor comuniste?
Trebuie sa remarcam faptul ca pana in prezent nici o organizatie nu a evaluat si nu a condamnat atrocitatile regimurilor comuniste, care au fost foarte numeroase si crunte in secolul trecut si care isi continua campaniile de limitare si incalcare a drepturilor fiintelor umane pana in prezent in multe tari, cum ar fi China, Coreea de Nord, Cuba si multe altele. Este o ideologie care a dus la comiterea unor crime in masa, si e pacat ca nimeni nu a analizat si nu a sistematizat aceste date. Stiti mai bine ca mine si puteti judeca daca actualmente in Moldova e un regim comunist sau e un partid majoritar aflat la putere. Trebuie sa colectam date din fiecare stat aparte, in special din tarile Europei de Est, unde datele preliminare arata ca regimurile comuniste au fost deosebit de feroce. Trebuie sa mentinem aceasta tema in atentia publicului, pentru ca oamenii sa nu uite aceste crime si sa nu le mai repete.
Care sunt crimele cele mai condamnabile ale regimurilor comuniste?
Nu exista o scara a crimelor condamnabile sau mai putin condamnabile. Dar totusi, omorurile in masa, aceste metode de a incarca oamenii in vagoane, de ai baga in lagare unde erau omorati prin impuscare sau istoviti de foame, sau nimiciti prin boli si lipsa de asistenta medicala aceste crime merita condamnarea tuturor institutiilor democratice si asta nu sa facut inca. In fond, regimurile comuniste sau facut cunoscute prin ignorarea crasa a demnitatii umane, in aceste sisteme fiinta umana nu insemna nimic, si aceasta atitudine trebuie combatuta o data si pentru totdeauna.
Cat de condamnabile sunt simbolurile comuniste, nu numai secera si ciocanul, ci si monumentele liderilor comunisti care sunt mentinute pana azi in multe regiuni ale Europei, inclusiv in Moldova?
Nu cred ca interzicerea simbolurilor de partid, cum ar fi secera si ciocanul, ar duce la rezolvarea unor probleme, caci sunt crime mai grave decat pastrarea acestor simboluri. Totusi, mentinerea strazilor cu nume de lideri comunisti lezeaza memoria victimelor acestor regimuri, cu atat mai mult monumentele lui Lenin si Stalin, care inseamna slavirea si onorarea celor care au creat si au propagat aceste regimuri.
Comunistii au distrus bisericile si au limitat dreptul la credinta al oamenilor din Moldova. Este aceasta o greseala condamnabila?
Este unicul regim care sia afisat deschis ura fata de credinta oamenilor si care a declarat Biserica ca pe cel mai crud rival si concurent, rafuinduse respectiv cu toti cei care au incercat sa isi exercite acest drept si libertate fundamentala la credinta. Faptul ca actualii guvernanti comunisti din Moldova merg la Biserica ma face sa ma gandesc daca ei sunt cu adevarat comunisti. E ceva neclar aici si oricum, distrugerea locasurilor de cult si persecutarea oamenilor pentru sentimentele lor religioase sunt condamnabile.
Regimurile sovietice au recurs la comiterea crimelor in masa cu ajutorul KGBului. In Moldova nu a fost adoptata o Lege a Lustratiei, dosarele KGBului nu au fost deconspirate si nu se stie exact cine si cum a dispus omorarea si pedepsirea oamenilor pe principii nationale, etnice, de educatie, de pozitie sociala sau religioase. Cu ce ar putea ajuta CE la deconspirarea acelor omoruri?
In raportul prezentat in fata Adunarii Parlamentare a APCE solicitam conducerea tarilor care au fost sau sunt dominate de regimuri comuniste sa dispuna deschiderea arhivelor pentru evaluarea si cunoasterea celor care au ordonat comiterea crimelor. Personal consider ca raul este ascuns, totusi, in ideologie, care face sa fie promovate politici punitive fata de oamenii care gandesc si cred altfel.
Au existat cateva tentative ca acest raport sa fie prezentat in cadrul sesiunilor anterioare, dar acest lucru nu sa intamplat. Exista forte care sunt impotriva promovarii acestui document? Ati suportat careva presiuni ca sa nu efectuati acest raport?
Exista mai multi oficiali din cateva tari care nu doresc dezbaterea acestei teme. In primul rand, aceste forte reprezinta partidele comuniste, dar si tari in care partidele comuniste nu sunt majoritare, dar au traditii vechi, cum ar fi Rusia sau Grecia. De acolo au si venit presiunile, in fond sub forma de scrisori, in care eram prevenit sa nu promovez acest raport. Unul dintre emailurile primite din Grecia imi zicea asa: "Lenin sia batut joc de mama ta, Stalin de sotia ta si eu te ... pe tine." Este calea pe care sistemul comunist recurge intotdeauna la intimidari, este una dintre metodele lor de lucru. Trebuie sa mentionez ca Moldova nu a facut presiuni asupra mea, ba dimpotriva, am primit zeci de scrisori din partea organizatiilor neguvernamentale, din partea unor oameni, care sunt si victime ale regimului comunist, care neau rugat si neau incurajat sa punem in dezbatere aceasta problema.
In cazul condamnarii regimurilor comuniste, cine va fi responsabil de aceste crime, tarile succesoare, guvernele actuale?
Nu condamnam tarile, ci sistemele politice care au comis aceste atrocitati. Nu condamnam Rusia, chiar daca o mare parte a crimelor comunismului sau produs pe teritoriile ei actuale, condamnam sistemele care au incurajat promovarea unor politici de incalcare a drepturilor omului.
Dumitru Diacov, declaratie in plenul APCE:
Moldova e o tara mica care a suportat cruzimea comunismului ani in sir.
Sute de milioane de oameni au suferit din cauza comunismului. Peste 30 de milioane de oameni din Moldova au fost exilati in Siberia, multi dintre care nu au fost pedepsiti pentru altceva, decat pentru faptul ca au fost crestini. Eu am fost nascut in Siberia in aceste circumstante, si am avut de explicat toata viata de ce familia mea a locuit acolo, de ce unii membri ai familiei au murit si au fost inmormantati acolo. Raportul APCE ar trebui acceptat pentru a se asigura ca generatiile urmatoare sa nu mai sufere din aceasta cauza.
Valeriu Cosarciuc, declaratie pentru Ziarul de Garda pe holul APCE:
Mam inscris sa iau cuvantul in plenul APCE, dar lista e destul de mare. Apreciez mult discutarea acestui document si cred ca trebuie condamnate nu numai crimele comunismului, ci si ideologia comunista, care trebuie echivalata prin nocivitatea sa cu cea nazista. Aceasta ideologie a rezultat cu deportarea a milioane de basarabeni, cu deznationalizarea Basarabiei, asa a fost descrestinizata si demoralizata populatia actualei R. Moldova, asa neam pierdut identitatea romaneasca, caci cei care "nu uitau" cine sunt, erau deportati. Consider ca secera si ciocanul trebuie interzise de rand cu svastica nazista, de rand cu drapelul rosu, iar manualele de istorie trebuie rescrise ca tinerii sa cunoasca adevarul, in timp ce adevaratii promotori ai politicii criminale comuniste sa fie condamnati, asa cum au fost condamnati promotorii fascismului de catre Tribunalul de la Nurnberg. Si in Parlamentul de la Chisinau ar urma sa adoptam o decizie de acest fel, prin care sa condamnam atrocitatile celor care neau nenorocit poporul. Dar cel mai important e sa adoptam Legea Lustratiei, pentru ca sa devina odata cunoscute numele celor care au comis aceste crime si ca acestia sa nu mai fie admisi la conducere in R.Moldova niciodata.
Silvia Gangan, victima a regimului comunist:
Mama mea a murit cand aveam doi ani. Am ramas cu bunicii, dar ei au trebuit sa fie deportati, si tatal meu a fost persecutat de regimul comunist pentru ca a fost director de scoala. Comunistii au luptat in primul rand cu oamenii destepti, cu cei cu studii, cu cei cu credinta, ei au avut nevoie de oameni care nu gandesc, nu analizeaza, nu muncesc decat la comanda. Ei au trimis in Siberia floarea natiunii si iau lasat doar pe cei care au acceptat tradarea, minciuna, fatarnicia. Ma tem ca exact asa este si azi si trebuie sa luptam pentru adevar inca multi ani inainte.
Miroslav Benes, Cehia:
Nu cunosc nici o tara unde comunismul a venit la putere ca forta politica majoritara si aceasta tara sa fi ramas democratica. Istoria pe care am traito cu totii nu este atat de departe pe cat pare a fi. De aceea, eu, ca un om care a trait intro fosta tara socialista, nu pot fi indiferent fata de acest subiect.
Am fost socat de componentele istoriei negre a comunismului. Nici una dintre rezolutiile Consiliului Europei nu nea fost de ajutor noua, celor din tarile fostului lagar socialist sau comunist. Doar actiunile de militarizare intreprinse de Ronald Reagan si Margaret Thatcher neau asigurat o sansa de libertate, de care ne bucuram azi. Desigur, si Gorbaciov a contribuit mult la asta.
In 1950, in tara noastra, oamenii erau omorati, iar in anii '80 teroarea era de natura psihologica. Dar trebuie sa afirmam ca nu pot exista victime, daca nu exista reprezentantii unui regim care comit aceste omoruri. Nu pot exista ucigasi de oameni fara servitori ai regimului. Eu nu ma tem de comunism. Dar ma tem de servitorii care au ajutat regimurile de la Moscova sau Praga.
Nemeth Zsolt, Ungaria:
Datimi voie sa va redau istoria unui luptator pentru libertate un muncitor de 16 ani, Peter Mansfeld. Dupa invazia de la Budapesta a tancurilor sovietice, in 1956, el a fost arestat si tinut in detentie 2 ani, din simplul motiv ca trebuia sa implineasca 18 ani pentru a fi condamnat la moarte potrivit "legislatiei socialiste". El a fost executat in 1958. Astazi el ar fi implinit 66 de ani. Azi ne exprimam recunostinta fata de acele victime, in numar de 60 de milioane de oameni morti in lumea intreaga, in special in Europa de Est. Milioane de oameni ca si Peter Mansfeld.
Saks Katrin, Estonia:
Sustin condamnarea crimelor comunismului, chiar daca am fost membru al Partidului Comunist estonian. Nu sunt prea mandru de aceasta astazi, mai ales daca imi amintesc cat de mult au fost afectati parintii mei, care au suferit din cauza acestui regim. Parlamentul estonian a adoptat deja un document similar in 2002. Acum consider foarte importanta adoptarea unei rezolutii in acest caz de catre Consiliul Europei. Pentru ca nu putem fi siguri ca asemenea evenimente nu se vor repeta.
Lozancic Ivo, BosniaHertegovina:
Tara mea a avut un sistem unipartit pana in 1990. Sistemul multipartit a venit la noi doar dupa razboi. Avem nevoie de condamnarea internationala a comunismului, in special in tarile care au avut de suferit in urma unor asemenea regimuri. Confruntarea crimelor comunismului e posibila doar odata cu reformarea institutiilor care au fost ghidate de regimuri totalitare comuniste. Reorganizarea acelor institutii trebuie sa conduca la adoptarea unor legi care ar asigura apararea demnitatii si onoarei victimelor comunismului. Ar trebui lansate campanii nationale de sensibilizare a societatii asupra crimelor comunismului, inclusiv revizuirea manualelor scolare. Trebuie sa instituim o zi a memoriei victimelor comunismului si sa cream muzee ca parte a acestor campanii. Cu toate ca in multe din tarile cu trecut comunist asa ceva e imposibil.
Hladii Mikailo, Ucraina:
Membrii Consiliului Europei sunt invitati in Ucraina, sa vada fenomene care dainuiesc pana astazi. Acest regim a cauzat moartea a milioane de oameni. Membrii delegatiei ucrainene au fost rugati sa dispuna de curaj la dezbaterea acestei teme. Ei sunt copiii victimelor terorii rosii, care a venit in Ucraina cu 70 de ani in urma. Cei care au luptat impotriva regimului au fost arestati. Reprezentantii regimului au folosit KGBul pentru a crea liste de "dusmani ai poporului". Multe dintre aceste crime nu sunt cunoscute. Regimul a exterminat oamenii si a creat "zone inchise", de aceea in anii '30 nimeni din afara acestor tari nu stia ce se intampla. Rezistenta taranilor a fost transformata in razboi impotriva taranilor. Multi au fost executati sau exilati in Siberia, si nu sau mai intors niciodata.
Oskars Kastens, Latvia:
Crimele comise de regimurile comuniste totalitare trebuie investigate si cei care leau perpetuat trebuie adusi in fata justitiei. Sute de mii de polonezi, ucraineni, lituanieni, estonieni, moldoveni si rusi au fost deportati si asasinati intre 1939 si 1941, si intre 1944 si 1945
La 25 martie 1949, pe timp de noapte, 45 000 de lituanieni au fost deportati in Siberia cu familiile lor. Nu prea multi sau intors. Familiile acestor victime au nevoie de o compensare morala. Parlamentul Lituaniei a adoptat deja o declaratie care condamna regimul ocupational comunist, care a fost instituit dupa invazia sovietica in 1940. Tara mea a creat deja un comitet din componenta caruia fac parte parlamentari si experti independenti pentru a colecta informatii cu privire la violarea drepturilor omului in regimurile comuniste totalitare. Acest comitet este gata sa colaboreze mai strans cu CE.
Jacques Legendre, Franta:
Este esential sa fie condamnate crimele comunismului. Este important de a retine politicile Partidului comunistilor care au fost urmate de un teribil secol al XXlea, prin arestari umane si executarea cetatenilor. Cifrele ar putea fi puse in discutie, dar se stie ca au fost multe victime in multe tari. Stalin a fost un asasin si daca ar fi fost viu azi, ar fi trebuit sa stea in fata tribunalului crimelor de razboi de la Haga. Consiliul Europei trebuie sa actioneze in spiritul principiilor pentru care a fost creat. E necesar sa fie combatuta aceasta nostalgie, partidele comuniste ale secolului XX au fost tiranice si nu mai vreau ca acestea sa existe.
Bokeria Giorgi, Georgia:
Ramasitele ocupatiei comuniste sunt destul de viabile in tara mea, precum si in alte tari care au fost conduse de comunisti. Comunistii conduc inca in multe tari, unde continua sa persecute oamenii si sa ii omoare pentru convingeri. Recent membrii delegatiei ucrainene au plans cand au aflat ca un act international va recunoaste genocidul din anii '30. Este un fapt demonstrat ca oriunde comunistii au venit la putere, conducerea lor sa manifestat prin varsari de sange, prin teroare si prin represiuni. Simbolurile puterii sovietice sunt simbolurile cu care a fost ocupata tara mea. Tara mea sufera pana astazi.