Aceasta sesiune a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) tine in atentie majoritara doua tari: pe de o parte Romania, prin prezenta presedintelui Traian Basescu si prin faptul ca Romania detine actualmente presedintia Comitetului de Ministri al CE, prin intermediul ministrului roman de Externe, Mihai Razvan Ungureanu. A doua tara vizata este Rusia care tinde sa devina cea mai criticata pe parcursul acestei saptamani, dat fiind faptul ca mai multe chestiuni puse in discutie scot la iveala unul si acelasi vinovat si in problema cecena, si in cea a crimelor comunismului, si in cea a nerespectarii hotararii CEDO cu privire la eliberarea membrilor Grupului Ilascu, prin mentinerea ilegala a structurilor militare pe teritoriul altor state.

Gerul siberian a ajuns la Strasbourg abia marti, dar acesta nu a speriat cateva grupuri de protestatari, unii din China si altii din Rusia, care au stat ore in sir in fata Palatului Consiliului Europei, exprimandu–si, in frig, protestul sau sustinerea fierbinte fata de problema condamnarii comunismului. Miercuri seara, Consiliul Europei a pus in discutie raportul deputatului suedez Goran Lindblad "Necesitatea condamnarii internationale a crimelor regimurilor totalitariste comuniste". Desi acest raport este gata de mai multe luni si fusese planificat pentru sesiunile trecute, chestiunea condamnarii comunismului a tot fost amanata. "Am primit multe amenintari verbale si am avut presiuni in special din partea reprezentantilor Rusiei si Greciei la realizarea acestui raport", a declarat, pentru Ziarul de Garda, Goran Lindblad, adaugand ca din Moldova nu a primit amenintari, ba dimpotriva — zeci de scrisori din partea societatii civile pentru sustinerea realizarii acestui raport care va pune in final la locul cuvenit pe cei care au comis crime impotriva umanitatii in numele doctrinei comuniste.

Reminiscentele comunismului au fost discutate continuu in aceasta saptamana la APCE. Pana si discursul presedintelui Romaniei, Traian Basescu, a continut mai multe referinte, directe sau indirecte, cu privire la acest fenomen. Constantin Kosaciov, presedintele delegatiei parlamentare a Federatiei Ruse la APCE, l–a intrebat pe Traian Basescu in cadrul sesiunii despre stationarea bazelor militare americane in Romania. Confirmand legalitatea aflarii acestor baze in Romania, Traian Basescu i–a raspuns politicianului rus: "Rusia si–a tinut timp de 30 de ani bazele militare in Romania si noi nu am zis nimic", moment la care parlamentari din toate tarile membre ale CE au aplaudat puternic. Un alt val de aplauze a fost declansat dupa ce, raspunzand la intrebarea lui Vlad Cubreacov cu privire la condamnarea pactului Ribbentrop–Molotv, Traian Basescu a raspuns: "Declaram public ca sustinem integrarea R. Moldova in UE si anume prin acest proces vedem unica solutie de rezolvare a problemei reunificarii tuturor romanilor. Reunificarea natiunii romane este o dorinta fierbinte a Romaniei anume prin integrarea Moldovei in UE", a declarat presedintele Romaniei, adaugand ca partea romana sugereaza ca R. Moldova sa fie introdusa pe harta integrarii europene cat mai curand, caci nu poate fi o problema pentru comunitatea europeana sa accepte si sa ajute o tara mica cu doar cateva milioane de locuitori. "Istoria ne cere sa reunificam natiunea romana", a mai spus Basescu, atragand aplauzele parlamentarilor prezenti, dupa ce tot el s–a referit chiar in debutul discursului la situatia copiilor din Transnistria care sunt privati de dreptul de a studia in limba romana, cerand comunitatii CE sa sustina R. Moldova la asigurarea acestui drept fundamental pentru acesti copii. Totodata, Traian Basescu s–a referit la "enclava transnistreana", unde crima face legea si unde nu este respectata decizia CEDO pentru care exista o singura solutie "libertatea si intoarcerea acasa a cetatenilor romani Andrei Ivantoc si Tudor Popa".

Dupa incheierea acestui discurs, politicieni din diferite tari au comentat prin culuare discursul presedintelui Basescu, calificandu–l ca pe unul deosebit de indraznet si plin de simpatie pentru romanii din R. Moldova. "O treime din discurs a fost despre Moldova. Eu cred ca Moldova are nevoie de sustinere in integrarea europeana, fara sustinere este foarte greu", a declarat Vladimir Philippov, reprezentantul CE la Chisinau. Si parlamentarul Valeriu Cosarciuc si–a exprimat satisfactia fata de continutul acestui discurs, declarand ca Moldova are nevoie de integrare in Europa, pentru ca de aceasta au nevoie cetatenii ei.

Tot miercuri, la Strasbourg, a fost pusa in discutie problema drepturilor omului in Cecenia, dezbaterile in plen atingand cote fierbinti, principalul vinovat al violarii drepturilor omului in Cecenia fiind Rusia. A fost adoptata e rezolutie care solicita Rusiei sa asigure incetarea proliferarii torturii in aceasta zona, precum si reluarea monitorizarii drepturilor omului in Cecenia de catre institutiile APCE.

In luna mai 2006, Rusia urmeaza sa preia presedintia Comitetului de Ministri al CE, de aceea a fost pusa in discutie problema onorarii obligatiilor Federatiei Ruse fata de Consiliul Europei. Unul dintre principalele puncte prin care este criticata dur, rezida in nerespectarea deciziei CEDO cu privire la eliberarea celor doi detinuti politici din Transnistria.

In toate aceste puncte–cheie ale discursurilor si discutiilor care s–au purtat in aceste zile la Strasbourg se profileaza o noua harta a interesului european, care rezida in apropierea Romaniei de Europa, apropierea R. Moldova de Romania si de standardele europene si indepartarea Rusiei de politica presiunilor si discriminarii. Asa se vad lucrurile la APCE, printre parlamentari discutand in culoarele luminoase si calde din spatiul european, ramane ca aceste proiecte sa fie acceptate la Chisinau, unde frigul siberian ar putea readuce himera fricii de adevarul istoric.

Alina Radu