— Domnule Roman, ultima informatie din viata Dvs. o receptionasem la 27 august 2005 (de ziua Independentei R. Moldova), atunci cand, in drum spre monumentul eroilor cazuti in razboiul din 1992, ati fost atacat de un grup de persoane suspecte care au incercat sa va smulga decoratiile de la piept. Cum s–a terminat acel conflict? De altfel, cine sunt cei nemultumiti de distinctiile de stat, acordate participantilor la razboiul moldo–rus din 1992?

— La 27 august 2005, pe la orele 8.30, in drum spre monument, am fost agresat de un grup de vorbitori de limba rusa care au incercat sa–mi rupa decoratiile de la uniforma militara. Atunci, impresia mea a fost ca cei care m–au atacat erau (la acea ora matinala) in stare de ebrietate, motiv din care am facut tot posibilul sa nu ma las provocat de actiunile lor agresive. Intr–un moment mi–au venit in ajutor doi politisti, Garstea si Bogus. I–am solicitat sa intocmeasca un proces–verbal agresorilor mei. De fapt, consecintele acelui conflict nu s–au terminat inca. Persoanele nemultumite de distinctiile de stat, acordate veteranilor de razboi, sunt si la Orhei aceleasi, ca si in intreaga republica — oameni ingrijorati ca spiritul national al romanilor din Basarabia ar putea, odata si odata, sa ne aduca adevarata libertate.

— Au fost sau nu pedepsiti faptasii?

— De fapt, in virtutea unor circumstante, fusesem transformat din victima in agresor. Asta pentru ca nu mai e un secret pentru nimeni, la Orhei a fost constituita o retea corupta de fabricare a dosarelor penale. Astfel, unii reprezentanti ai organelor de drept au legaturi cu reprezentanti ai spitalului raional si, in special, cu cei de la medicina legala. Aceste relatii s–au stabilit in scopul estorcarii de bani de la persoanele luate sub urmarire penala. In plus, si la Orhei, la fel ca si in intreaga republica, soarta dosarelor este dependenta direct de atitudinea reprezentantilor partidului de guvernamant.

— Sunt niste acuzatii destul de grave. Ce argumente aveti?

— Destule. Apropo, argumentele pe care le am, le–am transmis, pe 19 ianuarie 2005, pe masa procurorului general. Pentru a fi mai credibil si mai concludent, ma refer doar la aspectele legate de cazul meu. La inceput de septembrie, peste vreo saptamana de la acel atac, am fost sunat de unul dintre agresori, care s–a recomandat Vitalie Vascan, si mi–a cerut o mie de dolari... pentru a nu fi intentat un dosar penal in adresa mea. Ramasesem perplex. Indignat la culme, crezand ca, pur si simplu, am de furca cu un betivan, nu luasem in serios acest mesaj al lui Vascan. In scurt timp, insa, fusesem informat oficial ca dosarul penal impotriva mea a fost intr–adevar intentat, in calitate de temei servind un raport falsificat (nr.344 din 29.08.2005), semnat de V. Covbascan, medic legist care, in circumstante suspecte, a constatat fractura coastei a 10–a la cetateanul Vascan. Am toate temeiurile sa afirm ca doctorul nici nu a efectuat radiografia coastelor, mai ales ca, la dosar, nu a fost anexata o pelicula ce ar fi argumentat concluziile doctorului legist. Ii scriam procurorului, dar as vrea sa auda si ministrul Sanatatii, ca un medic profesionist si onest nu putea constata o fractura inexistenta. Cat priveste Vascan, in cadrul urmaririi penale mi–a cerut, oficial, doar 2000 lei.

— Apropo, oasele fracturate, chiar si dupa ce au fost tratate, lasa amprente roentgenologice pana la sfarsitul vietii omului. O expertiza falsa poate fi divulgata...

— Asta am si facut. Fiind constient ca in acea zi nu am lovit nici un agresor, am insistat asupra unei noi radiografii a lui Vascan, de aceasta data, la Centrul de Medicina Legala din Chisinau. Prin raportul medical nr. 242, fractura nu a fost depistata. Acest raport a si servit temei pentru incetarea urmaririi penale. De fapt, cauza penala a fost inlocuita cu una administrativa, in baza art. 47, al.1 CCA R. Moldova. Motivul? Aparitia unei escoriatii in raportul fals a lui Covbascan, escoriatie care, chipurile, nu a putut fi contestata la moment. Deci, fractura inexistenta este substituita cu o julitura, la fel de inexistenta, care nu poate fi supusa expertizei peste atata timp...De altfel, incetarea urmaririi penale mi–a provocat mai multe intrebari la care continuu sa caut raspuns. De ce, bunaoara, medicul legist Covbascan si–a permis sa incalce in mod flagrant prevederile art. 312 si 88 ale Codului Penal al R. Moldova? Cum de, in acest caz, nu a intervenit procuratura? Din ce cauza Procuratura Orhei nu a cerut sa fie tras la raspundere penala medicul care, facand uz de fals, a intrat in complicitate cu agresorii mei care au estorcat bani de la mine, chipurile, pentru neinceperea urmaririi penale? De ce agresorii mei au fost transformati in victime si ce legaturi exista intre angajatii organelor de drept, medicii legisti si infractori?

— Va refereati, mai sus, si la presiunile reprezentantilor actualei guvernari, exercitate in cazul unor dosare...

— In cazul meu, bunaoara, organele de drept s–au ghidat de indicatiile facute intr–o scrisoare semnata de I. Nasalciuc, reprezentantul Guvernului R. Moldova la Orhei. La 01.09.2005, Nasalciuc a cerut procuraturii tragerea mea la raspundere penala si asta doar pentru ca sunt o persoana incomoda. In calitatea mea de veteran de razboi (am luptat pe prima linie a frontului), nu sunt acceptat de cei care sunt astazi la putere si de cei care si–au insusit averi impresionante in urma varsarilor de sange de la Nistru. Vreau sa cred ca procurorul general va face lumina in acest dosar penal fabricat. Chiar daca a fost incetata urmarirea penala, principiile mele de combatant nu–mi permit sa las balta aceasta nedreptate. In caz contrar, impreuna cu alti veterani de razboi, victime ale unor situatii similare, vom organiza o conferinta de presa si vom atentiona ambasadele statelor straine, acreditate la Chisinau, despre situatia din R. Moldova, care, din zi in zi, devine una caracteristica regimurilor politienesti, represive si abuzive. Tot mai frecvent, in ultimul timp, cetatenii R. Moldova mizeaza pe Conventia Europeana pentru Apararea Drepturilor Omului, in temeiul careia tot mai multe dosare sunt castigate la CEDO.

— Daca ar fi sa conturati imaginea satelor din Orhei, cum ar fi aceasta?

— Deseori aud lumea, in special oameni de varsta inaintata, spunand ca au ramas la batranete fara de ajutor, pentru ca copiii le sunt plecati la munca in strainatate. Sunt numeroase cazuri de deces in care copiii nici nu pot veni la inmormantarea parintilor. Avem destule cazuri in care copiii dispar, parintii ramanand fara vreo veste de la ei. Astfel, prin satele de la Orhei poti intalni destui batrani nenorociti de batranete insingurata. Pot aduce niste date statistice. Recent, in cadrul unor sedinte ale Consiliului raional, am discutat referitor la perspectiva dezvoltarii scolilor, constatand ca, peste cinci ani, numarul de elevi din scoli se va reduce cu 50 %. E o concluzie groaznica, iar problema nu consta doar in reducerea numarului copiilor, ci in faptul ca noi insine riscam sa disparem ca natiune, ca neam. Ca si in alte localitati ale republici, cei care pleaca in strainatate de obicei nu se mai intorc acasa. In urma plecarilor peste hotare, sute de familii se destrama, iar zeci de copii raman orfani. La Scoala–internat din Orhei, bunaoara, circa 80 la suta din numarul total al copiilor au parintii plecati in strainatate. Vagabonzi fara vina... Sau, alt aspect. Astazi, in satele noastre, nimeni nu–si bate capul de perspectivele agriculturii. Sunt multe sate in care oamenii au cate 2–3 cote, dar nu au nici cu ce ingriji pamantul, nici cu ce strange roada si nimeni nu este ingrijorat de aceasta stare de lucruri. Statia de tractoare, inaugurata cu mult fast la noi, a functionat doar in interesul comunistilor, iar in scurt timp a dat faliment, fiind scoasa la licitatie. Cine credeti ca a beneficiat de aceasta tehnica deteriorata? Tot demnitarii raionului. Exista foarte multe sate in care oamenii nu au o combina pentru a recolta painea, din care cauza graul se pierde pe lanuri...

— Ce solutii ale conflictului de la Nistru au identificat luptatorii din acel razboi?

— Inca in anul 1992, vreo 5000 de combatanti au semnat o declaratie in care ceream ca acest conflict sa fie solutionat doar prin intermediul trupelor pacificatoare ale Organizatiei Natiunilor Unite. Noi ne–am opus ideii de solutionare a conflictului prin intermediul trupelor pacificatoare rusesti sau ucrainene. Declaratia noastra din 1992, insa, nu a fost luata in considerare. Astazi este important ca trupele rusesti sa fie scoase de pe teritoriul Transnistriei, pentru a organiza acolo alegeri libere si democratice. Atata timp cat trupele rusesti nu vor fi scoase, conflictul nu va fi rezolvat.

— Identificarea unor solutii in problema aprovizionarii R. Moldova cu gaze ar putea deveni o moneda de schimb in cazul acestui conflict?

— Nu cred. Sper ca Europa ne va ajuta, chiar daca tarifele vor fi majorate... In nici un caz nu ar trebui sa acceptam compromisuri, in schimbul cedarii Transnistriei, asa cum isi doreste Rusia. Desi aici interesele Rusiei sunt foarte mari, inclusiv interese geopolitice, ar trebui sa facem tot ce ne sta in puteri ca sa recuperam Transnistria.

— Nu este o noutate, intrarea noastra in Europa depinde de felul in care vom combate coruptia. Ce solutii ar exista in acest caz?

— La noi s–a creat un regim atat de corupt, incepand cu varful de la guvernare si terminand cu organele de rang inferior. Guvernantii fac declaratii false. Amintiti–va daca a fost cumva vreun politist de la noi tras la raspundere pentru mita sau pentru altfel de actiuni de coruptie? Chiar si la Orhei se declara deschis ca taxa pentru stoparea unei urmariri penale costa atata sau atata. Observam cum lucreaza politia rutiera in strada. Cred ca de la politia rutiera ar trebui sa inceapa stoparea mitei si nerespectarea legii. Eu nu vad viitorul nostru in Europa atata timp cat, la noi, coruptia este nesfarsita. Ar trebui schimbat absolut totul, incepand de la mentalitatea noastra si urmand cu guvernarea actuala. Nu este usor, in conditiile in care, dupa 4 aprilie 2005, opozitia a coalizat cu guvernarea. Este dureroasa aceasta schimbare. Ascultati cata liniste e in societate astazi. Nimeni nu mai protesteaza, nu se mai organizeaza mitinguri, de parca totul ar fi perfect. Vocea opozitiei e tot mai neauzita. Peste tot se joaca aceleasi scenarii, puse la cale de presedintele Voronin. Daca vorbim despre coruptie, se pare, doar persoanele incomode puterii sunt tratate drept corupte. Adevaratele clanuri, instalate foarte comod pe piata, sunt protejate chiar de stat. Lumea cunoaste obiectele privatizate de clanurile respective si jocurile de dupa culise, dar toate aceste acte ilegale sunt tratate cu frica si tacere.

— La nivel local, cum arata marile actiuni de coruptie?

— Un caz curent. Conducerea raionului a procurat un microbuz la un pret dublu decat cel de pe piata. Noi, cei din cadrul fractiunii "Pro Europa", formata din 13 consilieri din partea AMN, PPCD, PSL si PSD, am insistat sa fie efectuata evaluarea reala a acestei unitati de transport de catre un audit independent pentru a constata ce s–a facut cu cei 5000 de dolari SUA, achitati sub forma de suprapret. Blocul comunist din cadrul Consiliului a respins propunerea noastra. Alteori ei isi permit chiar sa falsifice unele decizii ale Consiliului raional. Dupa aproape 3 ani de activitate in Consiliul raional declar cu toata fermitatea ca de nu ar exista fractiunea noastra, toate deciziile ar fi votate angro, fara a fi supuse unor dezbateri si completari. In blocul comunistilor avem persoane vocea carora nu am auzit–o niciodata la sedinte. Pur si simplu voteaza asa cum le cer "fruntasii" de partid. In aceste circumstante, sunt cazuri cand finantele publice sunt "spalate" sau folosite in scopuri dubioase.

— Ati apelat la organele de drept?

— Atata timp cat un procuror general este numit de majoritatea parlamentara, el si subalternii lui vor face jocul Puterii. Justitia din R. Moldova nu este reprezentata de functionari independenti. Cei care sunt, in cea mai mare parte, au acceptat rolul de marionete ale Presedintiei republicii, iar, la nivel local, a presedintilor de raion, motiv din care in R. Moldova a fost instalat un regim politienesc abuziv si represiv.

— Credeti ca in satele noastre au mai ramas oameni care s–ar putea opune actualei guvernari?

— Actualul partid de guvernamant are un mecanism ideologic de cucerire bine gandit. Din experienta acumulata inca in perioada sovietica stie cum sa manipuleze masele. Bunaoara, sunt sigur ca, in preajma urmatorului scrutin, iarasi se va majora pensia cu vreo 10–20 de lei, iar metodele de cumparare ale electoratului, folosite pana acum, vor ramane actuale. Chiar daca apar mai multe partide de dreapta, acestea nu sunt bine structurate si directionate pentru a rezista intr–o lupta politica mai apriga. Partidele care apar nu au o strategie de atragere a alegatorilor. In aceste conditii lucreaza tot mai eficient schema de cumparare a alegatorului, elaborata si aplicata de comunisti.

— Cum se face acest targ?

— Destul de simplu. Prin sate sunt organizate grupuri de oameni pentru a merge de la om la om si a efectua niste anchete. Concomitent, este prezentat programul partidului, facandu–se diverse promisiuni. Pentru aceste activitati sunt alocate cateva mii de lei, din care sunt platiti membrii acestor grupuri. Din alte surse, sunt stimulati liderii unor mahalale din sate care se bucura de influenta in randul localnicilor. Stiu sigur ca, la Orhei, acest joc piramidal a avut un mare succes.

— Rafuiala este o metoda frecvent aplicata in raport cu reprezentantii opozitiei. Cum s–a intamplat ca fiicele Dvs. au fost retinute de politie pe motiv ca au traversat la rosu strada?

— Dupa instalarea regimului comunist in R. Moldova, am nenumarate probleme la Orhei. Prima, daca ar fi sa–mi amintesc, s–a produs in ajunul alegerilor din 2001, atunci cand la trapul automobilului meu personal mi s–a fixat o bomba, un mecanism foarte performant, dupa cum au apreciat experti de la SIS, atunci cand au cercetat cazul. Pe atunci eram seful staff–ului electoral al PPCD la Orhei. Sunt sigur ca acest atac la persoana putea fi pus la cale doar de cei care pretindeau la guvernare. In presa i–am acuzat deschis pe reprezentantii PCRM. Credeti ca a fost pedepsit cineva?

Sau, alt caz...In ajunul alegerilor locale din 2003, intr–o seara nu mi s–au intors acasa fiicele. Una avea 17 ani, iar alta — 19. Am sunat pe la toate spitalele, nu mai stiam ce sa cred si ce sa fac.

— V–ati speriat atunci?

— Cei de la putere nu inteleg ca un veteran de razboi care a luptat pe prima linie a frontului nu poate fi intimidat.

— Cum si unde v–ati gasit atunci fiicele?

— Pe la 4 dimineata, una dintre fiicele mele a invocat un pretext ca sa se rupa din acel izolator de politie pentru retinuti (motivand ca ii este foarte rau) a gasit un telefon si m–a anuntat. Imediat am mers la politie si am facut un mare scandal, vazand ca sunt retinute neintemeiat. Mi s–a explicat ca, pe la 23.00, fetele traversasera neregulamentar strada. De rasul gainilor! Le–am scos de acolo cu mare galagie, ridicand tot comisariatul in picioare... Alta problema complicata este cea legata de angajarea reprezentantilor opozitiei in campul muncii. Sunt sigur ca situatia este una caracteristica pentru intreaga republica. Noi, cei din opozitia de la Orhei, care nu dorim sa sustinem guvernarea actuala, practic nu ne putem angaja la serviciu, fiind someri. Personal, de prin 1999 sunt somer. Fostul deputat comunist Alexei Ivanov, raposat recent, controla toate posturile. Pretendentii la o functie sau alta nu erau acceptati fara acordul dumnealui.

— Pentru asemenea activitati una dintre strazile din Orhei ar trebui sa–i poarte numele?

— Am auzit si eu despre aceste intentii. Recent, la fractiunea "Pro Europa" am discutat despre intentia unui grup de activisti comunisti care au propus Primariei orasului Orhei ca o strada din localitate sa poarte numele lui Alexei Ivanov, urmand sa fie instalat si un bust in memoria lui. Impreuna cu alti oameni de buna credinta suntem indignati la culme de aceasta initiativa. Apropo, intentia apare dupa ce, in legatura cu funeraliile deputatului decedat, Consiliul raional a alocat pentru 21000 lei, desi Ivanov a fost inmormantat la Chisinau. Primaria orasului a alocat 5000 de lei, iar Guvernul R. Moldova, in afara achitarii tuturor cheltuielilor pentru inmormantare, a mai alocat 10000 de lei. Asta in timp ce, pentru un muritor de rand nu se gasesc nici macar 200 de lei.

— Dar care strada ar trebui, in conceptia autoritatilor de la Orhei, sa–i poarte numele?

— Am inteles ca cea din fata Primariei, care acum se cheama Vasile Mahu, fost mare luptator anticomunist, directorul Colegiului Pedagogic din Orhei. Oricum, chiar daca Consiliul orasenesc va propune alta strada ce ar urma sa–i poarte numele, intentia va fi respinsa. Si asta nu pentru ca Ivanov nu ar merita o asemenea comemorare, pur si simplu cred ca, la urmatoarele alegeri, guvernarea comunista de la Orhei va lua sfarsit, astfel incat, noii alesi ai poporului vor fi nevoiti sa curete iarasi Orheiul de idoli comunisti, precum am facut–o impreuna cu alti colegi de ai mei, deputati in 1991. In acest context as vrea sa amintesc ca, de mai multi ani, noi, participantii razboiului de la Nistru, ne zbatem sa invesnicim memoria celor 7 combatanti care si–au pierdut vietile in acel razboi, dar, nici pana in prezent, nici o strada din Orhei nu le poarta numele. Am inaintat mai multe demersuri, dar fara vreun rezultat. Mihai Moraru, Ion Panta, Cezar Roman, Grigore Godoroja... Sunt doar cateva nume de tineri care s–au pierdut in 1992. Uitarea care se aseaza peste numele si peste evenimentele acestui razboi este cauzata atat de politica de stat, cat si de indiferenta noastra.

— Ce mai stiti nou despre adevaratele cauze ale razboiului de la Nistru?

— Sunt sigur, ca nu revenirea la limba romana sau la Tricolor, cum se invoca, au fost evenimentele ce au provocat declansarea razboiului. Vinovate au fost structurile mafiote de la Chisinau, Tiraspol si Moscova, care au avut nevoie sa creeze acolo o zona libera pentru contrabanda si pentru mentinerea structurilor corupte. De ce am fost implicati noi? A fost nevoie de carne de tun pentru edificarea acestei zone criminalizate.

— Pentru asemenea activitati una dintre strazile din Orhei ar trebui sa–i poarte numele?

— Am auzit si eu despre aceste intentii. Primaria orasului Orhei, in frunte cu comunistul Ion Serban, a propus ca o strada din Orhei sa poarte numele lui Alexei Ivanov, urmand sa fie instalat si un bust in memoria lui. Impreuna cu alti oameni de buna–credinta suntem indignati la culme de aceasta initiativa. Apropo, intentia apare dupa ce, in legatura cu funeraliile deputatului decedat, Consiliul raional a alocat 21 000 lei, desi Ivanov a fost inmormantat la Chisinau. Primaria orasului a alocat 5 000 de lei, iar Guvernul R. Moldova, in afara achitarii tuturor cheltuielilor pentru inmormantare, a mai alocat 10 000 de lei. Asta in timp ce, pentru un muritor de rand nu se gasesc nici macar 200 de lei.

— Dar care strada ar trebui, in conceptia autoritatilor de la Orhei, sa–i poarte numele?

— Am inteles ca cea din fata Primariei, care acum se cheama Vasile Mahu, fost mare luptator, directorul Colegiului Pedagogic din Orhei. Este adevarat, Ivanov era originar din satul Malaiesti din Orhei. Nu cunosc ca ar avea alte legaturi cu Orheiul. In acest context as vrea sa amintesc ca, de mai multi ani, noi, participantii razboiului de la Nistru, ne zbatem sa invesnicim memoria celor 7 combatanti care si–au pierdut vietile in acel razboi, dar, nici pana in prezent, nici o strada din Orhei nu le poarta numele. Am inaintat mai multe demersuri, dar fara vreun rezultat. Mihai Moraru, Ion Panta, Cezar Roman... Sunt doar cateva nume de tineri care s–au pierdut in 1992. Uitarea care se aseaza peste numele si peste evenimentele acestui razboi este cauzata atat de politica de stat, cat si de indiferenta noastra.

— Ce mai stiti nou despre adevaratele cauze ale razboiului de la Nistru?

— Sunt sigur ca nu revenirea la limba romana sau la Tricolor, cum se invoca, au fost evenimentele ce au provocat declansarea razboiului. Vinovate au fost structurile mafiote de la Chisinau, Tiraspol si Moscova, care au avut nevoie sa creeze acolo o zona libera pentru contrabanda si pentru mentinerea structurilor corupte. De ce am fost implicati noi? A fost nevoie de carne de tun pentru edificarea acestei zone criminalizate.

Pentru conformitate, Aneta Grosu

Serafim Urechean, presedintele Fractiunii AMN:

Astfel de metode sunt utilizate suta la suta, in toate localitatile si in toate structurile R. Moldova, incepand chiar cu principalul organ legislativ — Parlamentul. Apropo, atunci cand se discuta despre retragerea imunitatii parlamentare, potrivit unor date, procurorul general a depus o lista de 10 deputati. A fost insa votata si retrasa imunitatea a doar trei deputati, din AMN, adica a celor care nu l–au votat pe Voronin. Am fost sesizati de sute de persoane care au devenit victime ale campaniei de persecutare, declansata de comunisti: au fost eliberati din munca, li s–au intentat dosare penale. O metoda de intimidare a opozitiei si a tuturor celor care gandesc altfel decat comunistii este somajul fortat, prin care sunt impusi sa sufere atat ei, cat si familiile lor, fiind lipsiti de un loc de munca si de surse de venit. Oameni foarte bine pregatiti, specialisti eficienti sunt inlocuiti cu exponenti ai comunistilor, de o pregatire dubioasa. Deloc intamplator comunistii au revenit la raioane, plasandu–si in fruntea acestora propriii lor exponenti care sunt eficienti pentru implementarea dictaturii comuniste in R. Moldova. Noi incercam sa–i ajutam, sa–i sprijinim, dar incercarile noastre sunt ineficiente, deoarece toate organele de drept, fiind la cheremul presedintelui, sunt concepute pentru a se rafui cu oponentii politici.

Zoia Jalba, deputat PPCD:

In fiecare raion este instituita o functie speciala, detinuta de un responsabil din partea partidului de guvernamant. Astfel, toate functiile importante "sunt impartite" doar cu permisiunea acestora.

In scrisorile pe care le primesc de la cetateni, acestia se plang din cauza problemelor pe care le au in localitatile lor. Situatiile sunt diferite, de la persoana la persoana. Destul de frecvent se intalnesc situatii in care persoanele se plang ca sunt supuse unor trieri foarte serioase din partea reprezentantilor partidului de guvernamant. Din pacate, prea putini se impotrivesc. Stiind ca nu au sorti de izbanda, mai degraba cedeaza din principii, de dragul unei bucati de paine. Atata timp cat avem guvernarea pe care o avem, suportam consecintele.

Igor Klipii, deputat PSL:

Exista foarte multe cazuri de represalii pe motive politice. Dar o alta problema tine de faptul ca oamenii nu risca sa–si apere drepturile. Explicatia este simpla — frica, in primul rand si lipsa de incredere in justitie. Mai ales ca nu prea sunt exemple cand persoanele care au riscat sa confrunte sistemul sa fi obtinut dreptate. In PSL noi avem mai multe exemple. Cele mai cunoscute sunt ale consilierilor raionali din Sangerei, Grigore Manole si Ion Rosca. Ambii sunt someri de mai mult de trei ani desi functiile pe care le–au ocupat sunt pana in prezent vacante. Apropo, fiecare raion are cate "un feudal comunist", de la centru, fara de acordul caruia nimic nu poate fi miscat din loc. In cazul raionului Sangerei, de exemplu, este vorba de deputatul A. Jdanov. El hotaraste cine unde si cand este numit sau destituit din functie. Nici justitia si nici chiar "atotputernicii" consilieri prezidentiali nu i se pot opune. Situatii similare sunt in mai multe raioane. Sunt abordati, in special, liderii celor mai puternice organizatii de partid din teritoriu si, in particular, alesii locali. Exemplul primarilor nostri (tinta numarul doi dupa consilierii raionali) servesc drept proba suplimentara. In aceste conditii despre ce fel de integrare in Europa poate fi vorba? Un stat depopulat si imbecilizat nu va deveni niciodata parte a Europei Unite. Totodata, oricat de umil si rabdator ar fi un popor, discrepanta dintre declaratiile oficiale si realitate nu poate dura la nesfarsit. In politica minciuna se pedepseste. In unele cazuri pedeapsa este foarte dura.