Ieri, printr–o scrisoare adresata personal presedintelui Parlamentului, Marian Lupu, presedintele Vladimir Voronin a solicitat crearea unui grup parlamentar de lucru pentru examinarea politicii, legislatiei si practicii punitive din R. Moldova.

In mesaj este argumentata necesitatea unor actiuni care ar influenta asupra efectului educativ insuficient al pedepselor si sanctiunilor aplicate.

Presedintele invoca date statistice potrivit carora, anual, fiecare al treilea cetatean al R. Moldova este sanctionat prin aplicarea unor pedepse penale, administrative, disciplinare, iar aplicarea sanctiunilor nu contribuie la ameliorarea situatiei criminogene, la diminuarea cazurilor de ignorare a legislatiei, la lichidarea nihilismului juridic, nu fortifica suportul educativ si nu reduce numarul de persoane pedepsite. Potrivit sefului statului, sunt semnalate cazuri cand pentru infractiuni si delicte periculoase instantele prevad aplicarea unor sanctiuni prea blande si invers. In mesaj se mai spune ca, la noi, politica si practica de aplicare a pedepselor comporta mari riscuri de abuzuri si coruptie. Nici legislatia, nici teoria, nici practica nu pot oferi (nici nu se straduiesc sa ofere) un raspuns pragmatic la intrebarea: ce este pedeapsa, sanctiunea, care este rolul si rostul acestora? Presedintele sustine ca in societatea noastra "pedeapsa si sanctiunea se transforma intr–o marfa folosita de catre factorii de decizie in scopuri coruptionale (pentru a nu aplica pedeapsa sau pentru o sanctiune mai blanda — mita, favoruri...).

Din aceste motive, seful statului pledeaza in favoarea inaspririi unor sanctiuni, in special, pentru crimele deosebit de grave si periculoase, pentru incalcarea legislatiei ecologice, pentru nerespectarea regulilor de circulatie, a normelor de securitate antiincendiara, a normelor sanitare...

In componenta grupului de lucru parlamentar pentru examinarea acestor probleme urmeaza a fi inclusi reprezentanti ai organelor de drept si de control, savanti, reprezentanti ai societatii civile.

Ziarul de Garda a solicitat opinia catorva deputati pe marginea subiectului abordat de presedintele statului in corespondenta sa cu presedintele Parlamentului.

Gheorghe Susarenco, deputat PPCD, membru al Comisiei juridice pentru numiri si imunitati:

Daca examinam mesajul sub mai multe aspecte constatam ca, in primul rand, presedintele ar fi trebuit sa adreseze un mesaj Parlamentului si nu presedintelui de Legislativ. E dreptul sau constitutional pe care il poate valorifica. In cazul unor subiecte concrete, presedintele poate veni cu o initiativa legislativa. In acest caz nu vad loc pentru o eventuala initiativa legislativa. Daca ne referim la Codul Penal, care este unul relativ nou, elaborat si consultat de experti, inclusiv europeni, nu cred ca acesta ar trebui redactat sau schimbat acum. Cat priveste cauzele administrative, poate ca are dreptate, se lucreaza prea mult la elaborarea Codului respectiv, dar se lucreaza pe baze obstesti, de aceea si contributia autorilor este ineficienta. Sa analizam ce inseamna sanctiuni prea blande pentru crime deosebit de grave? La noi pedeapsa capitala a fost anulata odata cu intrarea R. Moldova in CE. Au fost operate si modificari in Constitutie, din care cauza nu mai putem da inapoi atat de usor. In rest, pentru crime deosebit de grave este valabila privatiunea de libertate pe viata.

Daca analizam subiectul din punct de vedere politic, cred ca, mai degraba, e un act de populism poltic, chiar daca situatia criminogena este foarte grava. Este regretabil ca presedintele nu analizeaza adevaratele cauze ce provoaca cresterea nivelului criminalitatii. Nu este un secret pentru nimeni ca, in tarile subdezvoltate, saracia este cauza care provoaca acest fenomen. Astfel, inasprirea pedepsei nu este cel mai important instrument de lupta cu criminalitatea.

Iurie Stoicov, deputat PCRM, presedintele Comisiei pentru securitate nationala, aparare si ordine publica:

Starea de lucruri din societate sugereaza ca, in special in cazul infractiunilor economice ar trebui schimbate pedepsele, mai ales atunci cand prejudiciul este restituit. Ar fi cazul ca persoanele care restituie prejudiciul material sa fie absolvite de pedeapsa. Ar mai trebui redusi si termenii proceselor de judecata. Ar trebui redus numarul de persoane aflate sub arest preventiv. Desi Codul penal e nou, acesta nu–i icoana ca sa nu poata fi schimbat.

Ion Plesca, deputat AMN, vicepresedintele Comisiei juridice pentru numiri si imunitati:

Desi Codul Penal e destul de aspru, cei care isi ispasesc pedepsele in penitenciarele de la noi ies la libertate pregatiti sa comita alte, orice fel de infractiuni. Conditiile de detentie si lipsa unor programe care ar contribui la prevenirea infractionalitatii ar trebui sa–l deranjeze pe presedinte. Or, inasprirea sentintelor nu face nimic altceva decat sa–i inraiasca pentru totdeauna pe cei condamnati.