 |
Editorial |
Vot separat
de Aneta Grosu
Marti, 22 noiembrie, judecatorii dosarelor scandaloase au avut nevoie de mai mult timp pentru "deliberare". Observatori independenti spun ca timpul ar fi fost consumat pentru cautarea persoanelor "cu drept de decizie", din cadrul caracatitei judiciare din stat, care, in acea zi, erau ocupate cu altceva. La 14.00, membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) urmau sa–si aleaga presedintele. Era ziua in care toate lucrurile trebuiau puse la punct astfel incat, inca 5 ani inainte, justitia de la noi sa ramana cea care este. De fapt, rezultatul alegerilor era cunoscut cu mult inainte. Abia spre seara am inteles din ce cauza a fost posibil acest lucru. Siguranta ca tot Valeria Sterbet va ramane presedinta CSM amintea ca, in viata noastra, nimic nu s–a schimbat de la 1949 incoace.
Dupa amiaza, agentiile de stiri difuzau "noutatea" despre realegerea Valeriei Sterbet in functie de presedinta a CSM. Astfel, prin vot secret, cu unanimitatea de voturi ale membrilor organului de autoadministrare al judecatorilor, Valeria Sterbet si–a prelungit mandatul.
Chiar daca isi dorea cu nesat acest lucru, dupa ce fusese propusa de catre procurorul general al R. Moldova, Valeriu Balaban, aceasta si–a retras candidatura. Doar pentru 5 minute, timp suficient pentru a–si revizui, cochet, decizia. A acceptat fara temeri pentru ca... nu a avut alternativa. Aceasta inseamna ca cei 12 membri ai CSM au inaintat o singura propunere, tot ei acordandu–i intreaga sustinere, printr–un vot unanim.
Evenimentul de marti a facut sa–mi reamintesc atmosfera din cadrul Adunarii Generale a Judecatorilor, desfasurata in tocmai trei etape, la 5, 12 si 13 noiembrie, timp in care cei circa 400 de judecatori au ales cu greu 7 persoane, demne sa–i reprezinte in CSM. Dar nu despre dificultatea cu care s–au confruntat judecatorii alegandu–si reprezentanti in CSM imi aminteam cu aceasta ocazie, ci despre comportamentul incult si dictatorial al presedintei Curtii Supreme de Justitie (CSJ). Dupa ce declarase pentru Ziarul de Garda ca "judecatorii nu se confrunta cu nici o problema", Valeria Sterbet si–a manifestat stilul si competenta pe parcursul adunarii, atunci cand, in mod vadit, promovase "lista" candidatilor, cu care venise de acasa, atunci cand a incercat sa–l alunge pe deputatul Gheorghe Susarenco de la microfonul adunarii, dar si atunci cand a apostrofat ministrul Justitiei, strigandu–i, in public, ca de la notar pana la actuala sa functie mai are multe de invatat.
Convocati de trei ori, judecatorii, pana la urma, si–au ales, prin vot secret, membrii lor in CSM. Acestia sunt: Nicolae Clima, judecator la CSJ, Valerian Smochina, presedinte al Judecatoriei Falesti, Raisa Botezatu, Mihai Poalelungi si Nicolae Timofti, judecatori la CSJ, Elena Gligor, judecator la Curtea de Apel Balti si Mihai Gavrilita, membru al Judecatoriei din Straseni. Opozitia si formatiunea de guvernamant sunt reprezentate in CSM de Boris Negru si Vasile Cretu. Printre cei 12 membri CSM, 3 sunt din oficiu: presedintele CSJ, ministrul Justitiei si procurorul general.
Nici unul dintre acestia nu a avut de spus nimic altceva decat "Valeria Sterbet". Astfel, votul unanim din 22 noiembrie a asigurat societatea, pentru inca 4 ani inainte, ca starea justitiei noastre va ramane neschimbata, nelipsite fiind si deciziile luate la comanda, si coruptia in randul judecatorilor, si sutele de cauze initiate la CEDO.
Veti spune ca, pana la adevarul curat intotdeauna este un drum lung de parcurs? Imi veti mai reprosa ca nimic nu ar fi contat un vot separat in conglomeratul celorlalte voturi, acordate in unanimitate? E greu sa fii de acord cu acest argument in cazul in care judecatorii alesi nu s–au putut opune, chiar si in cadrul unui vot anonim, alegerii celei despre care, chiar unii dintre ei recunosc ca ar fi o persoana pregatita sa execute oricand comenzile puterii.
Lasati lumea sa va cunoasca...
Plasati publicitate in Ziarul de Garda
In aceasta toamna — o oferta speciala! Telefon de contact
23–79–84
sau 079–577–363
 |
|
Click
aici
pentru a vedea prima pagina a Ziarului de Garda |
|
|
|
Investigatii |
Jurnalistii de investigatii —
tinte ale atacurilor criminale
 |
«Veti avea probleme, daca scrieti despre
acest caz!»
De cateva saptamani, Ziarul de Garda publica un sir de investigatii despre firmele tenebre din R. Moldova care ocupa un spatiu vast in sistemul bancar, in domeniile avia si asigurari, fiind acuzate de experti internationali ca sunt implicate in vanzari de arme, droguri, spalare de bani, proveniti din tranzactii ilegale internationale. In urma investigatiilor s–a descoperit ca acestea au conexiuni cu marii dealeri de arme ai razboaielor recente si cu reteaua Al Qaeda si ca despre aceasta se cunoaste si se tace in cele mai inalte structuri ale R. Moldova.
Anchetele reportericesti, publicate, au avut un rasunet international, jurnalisti de investigatii de la mari publicatii din tarile UE tiparind articole despre aceeasi retea.
Ceea ce s–a intamplat in R. Moldova, insa, este alarmant si ingrijorator. De cateva saptamani, telefoanele redactiei suna in continuu. Pe langa apelurile unor noi patimiti ai acestor firme, care solicita de la noi continuarea investigatiilor, mai multe voci "anonime" sau "prietenoase" incearca sa ne intimideze ca sa punem punct acestui sir de articole. "E adevarat ceea ce scrieti, dar mai bine lasati asta", "O sa aveti probleme, daca publicati aceste date", "Ziarul vostru nu va ajunge acolo unde credeti", "Stim ca o colega pleaca in strainatate. Stim cu ce ruta" — valul de apeluri continua si tonalitatea lor devine tot mai severa.
In acelasi timp, tot mai putini oameni doresc sa isi spuna opinia pe marginea activitatii acestor firme, multi sustinand ca au fost avertizati cu rafuiala fizica, daca spun vreun cuvant in acest sens. "Mi–au cerut pachetul majoritar si il voi ceda, pentru ca nu vreau sa platesc cu viata, dar nu scrieti nimic despre asta, caci am copii acasa", ne–a spus unul dintre sefii de firme care a fost somat sa cedeze actiunile acelorasi neaveniti. Victor Turcanu, presedintele "Victoriabank" care a dezvaluit deschis in ziarul "Timpul" intimidarile la care a fost supus de catre oameni legati de firme dubioase, a fost pur si simplu arestat din nou, pentru ca a comunicat cu presa. Oamenii sunt descurajati sa se opuna afacerilor dubioase si sa spuna adevarul.
Zilnic, la redactie, vin cetateni abuzati de sistemul de justitie, de noua forma de racket economic, prin care directorii de firme sunt fortati sa cedeze pachetul majoritar de actiuni. Ei spun ca nu au incredere in organele de drept, sau daca au incercat sa se planga — au patimit mai mult. Ziaristii se simt tot mai impovarati pentru cazurile prea multe si prea grave pe care trebuie sa le investigheze, articole pentru care sunt rasplatiti cu intimidari, procese judiciare, atacuri la persoana sau chiar fizice. Si jurnalistii de investigatii de la "Timpul", "Jurnal de Chisinau", "Moldavskie Vedomosti", de la Centrul de Investigatii Jurnalistice au fost tintele diferitor intimidari. Marti seara, Lorena Bogza de la PRO TV i–a declarat presedintelui Voronin ca presa este marginalizata si ignorata tot mai mult. Confirmam aici ca institutiile de stat sunt foarte reticente la apelurile presei, atunci cand e vorba despre cazuri de contrabanda, trafic de persoane, de copii, spalare de bani si vanzari de arme. In schimb, suntem intoxicati deseori cu comunicate operative despre arestari pe cazuri de coruptie, pe care atunci cand le investigam, descoperim ca sunt pur si simplu arestari politice.
Investigatiile jurnalistice in R. Moldova au devenit un domeniu riscant si primejdios. Tot mai putini jurnalisti accepta sa presteze aceasta munca, tot mai putine organizatii apara sau sustin drepturile jurnalistilor. Stim ca nimeni, afara de noi, jurnalistii, nu poate asigura libertatea presei in R. Moldova, dar in cazul in care nici noi nu o putem face — opinia publica trebuie sa stie de ce.
Vom acorda toata sustinerea jurnalistilor intimidati si chemam toate organizatiile media din Moldova si din strainatate sa tina in atentie situatia presei din Moldova, pentru ca nu mai suntem siguri ca jurnalistii pot fi protejati de atacuri criminale.
Aceasta scrisoare este remisa organizatiilor media din R. Moldova si
din lume, variantele in limbile romana si engleza
fiind plasate azi pe www.zdg.md
Echipa Ziarului de Garda
|
Sondaj |
 Ajuta
Basarabia sa citeasca
Astazi mii de scoli, de biblioteci publice,
de familii sarace, de victime ale deportarilor staliniste, de veterani
ai Armatei Romane nu au acces la ziare de limba romana.
Ajuta–I sa citeasca! Doneaza pentru abonarea unui om la Ziarul
de Garda.
Un abonament anual costa 100 lei moldovenesti, sau 250.000 lei romanesti,
sau 8 dolari SUA.
Preferintele le puteti anunta prin e–mail: ziaruldegarda@yahoo.com
Banii ii puteti transfera la:
Banca Comerciala Romana, filiala Chisinau, Rep.Moldova
MDL 222400000101228
-----------
BCR Chisinau SA
Pentru publicatia “Ziarul de Garda”
946 RON
Cont 222409100101228
-----------
USD 222400100101228
SWIFT CODE: RNCBMD2XXXX
CITIBANK N.Y.USA, CODE SWIFT: CITI US 33
Cod bancar: 280101868
|
