— Cunoscand pasiunea pe care o aveti pentru "dezghiocarea" retelelor criminale sa inteleg ca si Moldova isi va avea paginile sale in una dintre noile Dvs. carti?

— In prezent scriu o carte despre crima organizata internationala in contextul globalizarii. Calatoresc mult, de la o tara la alta si nu am putut ocoli Moldova, caci si aici crima organizata a reusit sa dezvolte retele internationale. In contextul acestei carti, sunt interesat de traficul de fiinte umane, mai ales de rutele ce duc spre Orientul Mijlociu, spre Israel, spre Emiratele Arabe Unite. Desi se spune ca Moldova este una dintre cele mai cunoscute surse de trafic de femei, se cunoaste foarte putin despre felul in care functioneaza aceste retelele si cine sunt traficantii de fapt. Cred ca fenomenul traficului de femei, cu tot cu consecintele pe care le are, se ridica in prezent la nivelul unui scandal global si trebuie sa se faca cat mai mult pentru a stopa acest comert cu fiinte umane.

— De ce credeti ca a aparut si a luat amploare acest fenomen anume acum? Este oare doar din cauza ca URSS s–a destramat si sute de mii de tinere s–au pomenit in calea traficantilor?

— Nu acesta a fost factorul declansator. Or, scriu in carte ca situatia aceasta a fost determinata de doua fenomene mari, de doua evenimente istorice, ba chiar epocale. Primul este distrugerea Uniunii Sovietice, care a fost acompaniata de marea privatizare din Rusia. Astfel, in scurt timp, a crescut o elita bogata, dar spun incredibil si "necuprins" de bogata, si desigur foarte redusa numeric, dar insotita de o retea de afaceri. Un al doilea fenomen a inceput cu putin inainte de desfiintarea URSS si s–a produs in afara acesteia. Este vorba de o stabilizare a pietei financiare internationale, care rezida intr–o cooperare internationala a companiilor americane, nipone, coreene si vest–europene. Aceste doua fenomene s–au combinat, astfel unul dintre factorii majori ai globalizarii a devenit migrarea oamenilor si posibilitatile oferite de aceasta. In acelasi timp imbogatirea rapida a elitei din Rusia, dar si din celelalte state noi care au aparut, inclusiv Moldova, a dus la saracirea vertiginoasa si extrema a oamenilor de rand. Si aceasta coincidenta a unei dezvoltari economice superioare in statele dezvoltate si a unei pauperizari in tarile nou formate, combinata cu mobilitatea globala, a dus la aparitia fenomenului traficului. Or, oamenii din tarile bogate au devenit si mai bogati, care s–au pomenit cu sume suplimentare de venit si au dorit sa cheltuie mai multi bani pe distractii. Si dupa ce s–au saturat de cinema sau de teatru, ei au avut posibilitatea sa isi cumpere droguri, iar barbatii sa isi cumpere o prostituata. Aceasta supraoferta aparuta in Vest, de a consuma banii pe distractii, a generat si aceasta cerere de femei pentru cluburile de noapte. La aceasta cerere s–a raspuns cu o oferta generata de necazul femeilor din tarile sarace. Femeile din Moldova sunt doar victime in aceasta relatie economica noua.

— Cum s–au creat acele elite bogate dupa destramarea URSS? Au aparut sub influenta structurilor partidului comunist, a KGB–ului sau a haosului creat?

— Situatia de atunci era foarte confuza, ca sa putem spune ca cineva anume a fost atat de prevazator incat a stiut exact cum sa beneficieze de moment, de aceea beneficiarii economici de atunci nu sunt in mod special fosti demnitari de partid. Ma refer aici la Boris Berezovski, care nu a fost un demnitar de partid activ in URSS, dar a facut uz de mai multe oportunitati momentane.

A fost o perioada unica, fara solutii clare, caci mecanismele de stat s–au oprit, planificarea centralizata a economiei a luat sfarsit si nu a existat un mecanism legal si clar al economiei de piata. In acest haos a aparut piata protejata, era ceva intre socialism si capitalism. A inceput privatizarea, impartirea bunurilor de stat. Exporturile si importurile se faceau printr–o singura companie si o singura banca, asa ca petrolul mentinut la un pret anume in Rusia a generat venituri neplanificate. Or, petrolul care era cumparat cu un dolar in Siberia era vandut cu 30 dolari in alte parti, ceea ce aducea profituri fabuloase si asta a fost una dintre erorile economice de atunci, chiar daca este clar ca nu se stie daca atunci lucrurile puteau merge in alta directie, tinand cont de acea etapa.

— Intentionati sa vizitati Transnistria, cum ati descoperit aceasta zona?

— Am fost specializat in politica est–europeana, inainte de a deveni jurnalist. Apoi am lucrat in calitate de jurnalist pentru BBC. Am fost la razboiul din fosta Iugoslavie, faceam relatari zilnice si a fost o munca foarte grea, evenimentele din Balcani trebuiau privite in context, trebuiau analizate si realitatile din alte state, cum ar fi puciul de la Moscova, de exemplu, sau chiar si razboiul din Transnistria. Am mai locuit si in Cehoslovacia socialista timp de trei ani, vorbesc ceha si slovaca, am petrecut mult timp in Iugoslavia, in Ungaria, in Polonia, Bulgaria, am calatorit si in Uniunea Sovietica, in Rusia si Ucraina, inainte de a veni in Moldova. Astfel, am luat cunostinta de realitatile din zona inainte de a veni incoace.

— De ce isi mai mentine Rusia pana acum armata in Transnistria?

— De ce ar fi ei motivati sa retraga armata, daca sustin ca nu au decat forte de mentinere a pacii acolo? Am sa revin putin la etapa de dupa destramarea URSS, cand a plecat Eltin si a venit Putin. Statul rus a pornit pe un fagas nou si banii marilor magnati si–au adus aportul la aceasta etapa. Putin a decis sa controleze fluxul de bani care ieseau din tara, prin retelele lui Berezovski sau Gusinski, de exemplu. Oligarhii isi puteau pastra banii doar daca cooperau cu autoritatile.

— Cum sa coopereze? Sa imparta banii cu autoritatile?

— E vorba de o cooperare care ar admite o transparenta a businessului marilor oligarhi. De exemplu, prin compania "Gazprom" — statul rus isi restabileste controlul asupra sectorului energetic, si cei care coopereaza isi pot folosi apoi timpul si banii pentru sustinerea echipelor de fotbal din Europa, daca nu au mai mult nimic de facut.

Sectorul energetic din Rusia este controlat de catre stat acum si asta nu se intampla pur si simplu. In prezent Armata Rusiei nu mai are puterea de candva. Astfel, acum sectorul energetic a devenit o cale de presiune, in locul armatei. Personal, cred ca Serghei Lavrov a fost foarte sincer atunci cand a spus ca Rusia foloseste preturile la gaze ca sa ajute natiunile prietene si sa nu le ajute pe cele neprietenoase. Deci acest sector energetic este folosit pentru reintarirea pozitiilor Rusiei in lume, si in acest mecanism politic major incape si Transnistria, ca element particular. Si acum, spuneti de ce trebuie ei sa paraseasca Transnistria, daca e sa privim din punctul lor de vedere? Ce beneficii va avea acum Rusia din faptul ca va parasi Transnistria? Eu personal nu vad nici unul.

— Dar exista acorduri internationale semnate, nu ar fi un beneficiu ca Rusia sa le respecte?

— Doar daca aceasta problema va deveni una de interes international real.

— Poate fi importanta Transnistria acum ca subiect international pentru marile puteri, cum ar fi SUA, Germania, Franta, UE, Rusia?

— Daca eu as fi in locul Germaniei si as avea nevoie de petrol sau gaze ca sa imi mentin economia, as acorda mai multa atentie Rusiei decat Moldovei. Astea sunt politicile si politicile economice determina cooperarea intre state. Ma tem ca si SUA si alte state nu pot sa isi strice relatiile cu Rusia pentru Moldova. Daca mai mentinem in acest context si problema Irakului sau a Afganistanului, Moldova pare sa treaca pe un plan foarte indepartat pe lista de prioritati a comunitatii internationale.

— Ce poate face Moldova, ca sa atraga atentia comunitatii internationale, ca doar n–o sa se apuce sa urzeasca scandaluri intre Rusia si marile puteri doar de dragul conflictelor?

— Nu cred ca scandalurile ar ajuta la ceva. O solutie ar fi doar strategia pe termen lung a UE, care include si Moldova. Astazi Moldova este intr–o situatie economica foarte proasta si situatia geopolitica nu este foarte buna, totusi, Moldova este aproape de UE si in sistemul birocratic al UE exista un interes mare pentru stabilitate in aceasta zona, prin posibilitati de dezvoltare. In 2007 Moldova va avea hotar cu UE, ceea ce va fi semnificativ. S–ar parea ca Romania si Moldova strabat dificultati in a se intelege in complexitatea si spectrul cultural, dar totusi apropierea de hotarul UE va fi un moment crucial pentru Moldova. UE se intereseaza de Moldova deja de cativa ani si se vor gasi voci sa spuna ca nu sunt vizibile niste schimbari imediate, dar UE are politici concrete pentru tari traumatizate si pot sa spun ca si Moldova este una dintre acestea.

Sfatul meu ar fi simplu, nu fortati lucrurile, nu faceti prea multa galagie, dar faceti tot posibilul ca sa determinati elitele si sistem corupt din interiorul Moldovei sa isi schimbe comportamentul, si construiti relatii cu UE. Doar pe aceasta cale se poate rezolva ceva, si trebuie sa spun ca peste 20–30 de ani se va gasi o posibilitate reala de a scapa din cercul vicios al conflictelor si subdezvoltarii.

— Deci, chiar cu ajutorul UE, nu scapam degraba de saracie?

— Din pacate, vor fi 2–3 generatii pierdute in Moldova, este un lucru dramatic si trist, dar sa pretinzi o schimbare azi, imediat, nu este real.

— Aceasta apropiere de UE, in 2007, ne va ajuta sa ne debarasam de acest statut de sursa de trafic de oameni, tutun, alcool?

— Tarile care se alipesc in 2007 la UE au inca probleme foarte serioase la capitolul crima organizata. Bulgaria arata acum ca Chicago in anii 1930, cu omoruri la comanda care au loc in Sofia destul de des.

— Si cetatenii moldoveni sunt implicati in omorurile la comanda de la Sofia…

— Da, se vorbeste si despre implicari internationale. Cu toate acestea, Bulgaria primeste acum subventii serioase din partea Germaniei, Marii Britanii si a altor state europene pentru edificarea unui sistem de drept si judiciar adecvat. Dar toate necesita timp. De exemplu, Grecia s–a alipit la UE in 1981. Si, pentru prima data, la inceputul anilor 2000, la 20 de ani de la acel eveniment, s–a observat ca un numar semnificativ de tineri greci care au studiat in SUA sau Marea Britanie, se intorc in final acasa ca sa faca business si nu mai raman in SUA ca sa castige. A durat 20 de ani, pentru ca Grecii cu studii sa doreasca sa revina pentru a–si consolida tara. La fel si Romania, si Bulgaria vor avea nevoie de circa 25 de ani ca sa ajunga la etapa cand tinerii vor pleca doar pentru studii si schimb de experienta si vor reveni in tara lor pentru munca si investitii. Dar deja acum, la inceput, prezenta Romanei in UE va fi un beneficiu enorm pentru Moldova.

— Ati zis ca nu are rost sa facem mare galagie in poarta Europei, ci sa luptam acasa, metodic, cu coruptia. Dar se pare ca nimic nu incurajeaza pe nimeni in Moldova sa lupte cu acest fenomen, cum ar putea fi motivati oamenii sa renunte si sa demascheze actiunile de coruptie?

— Moldova nu trebuie sa astepte solutii usoare. Daca veti privi la statele balcanice din etapa de dupa razboi, veti vedea ca fiecare a pornit pe drumul sau, dar toate au luat–o din loc cu un sector neguvernamental foarte puternic, care a determinat si caderea oligarhilor din anturajul lui Milosevici si multe alte actiuni care au adus transparenta in viata statelor balcanice. Astfel, experienta sarbilor a fost preluata apoi de Ucraina, la organizarea revolutiei oranj. Oamenii, intruniti in organizatii nonguvernamentale, sunt mai puternici si mai putin vulnerabili, decat cei care militeaza singuri si desigur aceste organizatii ar putea crea o retea intre ele, care sa colaboreze la nivel international. Aceasta ar fi forta care poate aduce vocea poporului mai aproape de tribuna nationala si internationala. Asa au facut ONG–urile din Balcani si au reusit.

— Presa in Moldova este mult mai slaba fata de cea din Balcani, chiar daca am fost cu totii candva in acelasi lagar socialist, tarile vecine au o structura media mai sanatoasa, de ce?

— Presa din aceste tari si din Moldova nu a pornit din acelasi punct, chiar daca trecutul pare sa fie similar. Traditiile sunt diferite, acolo presa a fost intotdeauna mai puternica. Presa in Moldova are nevoie, cu siguranta, de ajutor si sustinere. Sunt deseori invitat la diferite conferinte si evenimente media din Balcani si prea rar intalnesc acolo reprezentanti din Moldova. Trebuie sa creati retele si sa mergeti mai departe. Eforturile trebuie dublate, comunicarea cu media externa trebuie extinsa.

— Ati studiat ani in sir fenomenele sociale din Balcani, crima organizata si filierele din aceste tari. Va intereseaza acum traficul de femei. Cazul unei femei din Moldova, abuzata de inalti lideri de stat din Muntenegru a facut inconjurul lumii, indicand intr–un fel ca retelele internationale de traficanti ar lucra cu acordul autoritatilor. Credeti ca fenomenul coruptiei si traficul de femei pot avea conexiuni?

— Am auzit si eu despre acest caz, dar nu cunosc detalii care mi–ar permite sa ma pronunt. Totusi, am stat in Balcani suficient timp si am cunoscut destule cazuri care au dovedit faptul ca guvernarea Muntenegrului este foarte corupta.

— In contextul componentelor retelelor de crima organizata, Moldova, ca si alte state ale fostei URSS, s–a remarcat prin fenomenul "Vori v zakone" care a controlat ani in sir lumea de afaceri din Moldova si chiar din strainatate. Credeti ca exista premise ca acest fenomen sa dispara?

— Eu cred ca ei deja dispar. A nu se confunda doua categorii: "vori v zakone" si "avtoriteti". Primii erau incoronati doar in inchisori si initial erau doar vreo 200 in tot spatiul sovietic, desi apoi a devenit posibil ca acest titlu sa fie cumparat, totusi ei nu erau prea multi. "Kriminalnii avtoritet" insa a desemnat o categorie noua, definita prin lideri din lumea sportului sau fosti veterani ai razboiului din Afganistan, care controlau domenii serioase din economia postsovietica si care intrau in conflict deschis cu alte grupari in cazul in care in joc erau puse afaceri ce generau profituri imediate.

Aceste structuri criminale au reusit, la un moment, sa preia controlul asupra economiei din noile state postsovietice, atat in Rusia, cat si in Moldova si in alte state noi. Or, serviciile acordate de crima organizata diminuau cu totul importanta structurilor statale, cum ar fi politia sau serviciile publice, care nu asigurau protectia si securitatea oamenilor de afaceri. Asa si s–au impotmolit in coruptie noile state independente.

Totusi, vreau sa spun ca legenda despre mafia rusa care ar fi ajuns sa controleze businessul oriunde in lume este totusi exagerata. Mafia poate detine controlul doar asupra spatiilor tenebre, unde justitia si sistemele de drept sunt foarte slabe, ceea ce nu se poate spune despre statele europene dezvoltate sau despre SUA, unde protectionismul nu are proportii care deranjeaza.

— Cercetand crima organizata din tara in tara, care sunt descoperirile placute si neplacute pe care le–ati facut?

— Am descoperit ca nu toti exponentii retelelor de crima organizata sunt in mod obligatoriu oameni rai. Multi dintre ei sunt doar oameni care risca si desfasoara activitati economice intr–un mediu imperfect. Unii sunt oameni foarte interesanti. Din tara in tara, vorbesc cu foarte multi oameni, dar culeg informatia despre fenomen, nu dau nume, respect sursele si din istorii particulare constitui fenomenul global si gasesc realitatile. Invat de la om la om si redau ceea ce am aflat, asta este foarte interesant. Pe parcursul unui an sper sa termin cartea si atunci vom vedea ce mi–a reusit si ce nu. Astept finalul acestei carti si pentru a ma odihni si a petrece mai mult timp cu familia, pe care o vad destul de rar acum, in toiul deplasarilor.

Interviu de Alina Radu