"Am fost imbrancita intr–o odaie. In cateva minute usa s–a deschis. Silueta unui barbat mare si zdravan s–a aratat in fata mea. A fost primul barbat in viata mea, atata violenta nu am mai vazut". Lacrimile siroiesc pe fata ei. Nu stiu daca exista ochi mai tristi decat ai copilei, care abia a implinit 16 ani, iar deja la 15 ani a nimerit pe mana proxenetilor. Maria crede ca viata ei nu va mai fi vreodata cum a fost. Disperarea si ura sunt acum complicii ei.
Parintii Mariei nu au participat prea mult la educatia ei. Avand mai multe fiice, s–au grabit sa le impinga la casatorie cat mai repede ca sa scape de o povara materiala. Maria a decis sa aleaga alta cale decat maritisul prematur si a acceptat "oferta" unei prietene. Aceasta i–a promis o alta viata la Chisinau, unde vor locui la o ruda si vor lucra la piata, castigand un ban in mod independent.
La Chisinau adevarul s–a dovedit a fi altul. Mai tarziu a aflat ca prietena a vandut–o, a fost inchisa intr–un apartament, unde i s–a spus ca va deservi barbati "O femeie mi–a zis ca voi face asta. M–am impotrivit, dar ea m–a amenintat si m–a incuiat intr–o odaie". In aceasta camera i–au adus primul client. Pe nimeni nu i–a interesat varsta sau starea ei, dupa "acea namila", au urmat altii si altii. Impreuna cu alte tinere erau duse in saune, in hotelurile din Chisinau. "Deseori ma lasau cu mai multi barbati. Ei isi bateau joc de mine atat moral, cat si fizic." Noptile nu insemnau decat batjocura si necaz, caci ei erau stapanii trupului ei. A incercat sa vorbeasca cu unii, dar si–a facut mai rau. Si–a pierdut orice speranta. Credea ca nu exista nici o cale de salvare.
Asa a durat un an. Proxeneta le–a inscris la cursuri de cofetar–bucatar. Era greu sa frecventeze lectiile dupa o noapte nedormita, dar erau impuse ca sa nu atraga atentia vecinilor. La lectii si acasa erau mereu pazite. Totusi a reusit sa fuga. Apoi a depus marturie la politie. Tot ce si–a dorit atunci se numea razbunare. Sa ii omoare pe cei care au vandut–o, sa le dea foc la casa, sa ii nenoroceasca, asa cum au facut ei...
A ajuns la Centrul de Reabilitare al OIM. "Am in suflet numai ura", recunoaste Maria.
Sclavia fetei s–a incheiat acum sase luni. "Despre barbati — nu mai vreau sa aud si sa stiu ca ei exista", spune Maria despre acei, imaginea carora se suprapune cu notiunea de viol.
Stella Enachii
Marti, la Chisinau au fost lansate rezultatele sondajului "Femei aflate in situatii de risc in R. Moldova". Sondajul a fost prezentat de colaboratorii proiectului "Noi perspective pentru femei" (NPF), implementat de Winrock International si USAID.
Prin intervievarea a 1030 de femei de varsta 16 — 35 de ani, s–a constatat faptul ca 41% dintre ele sunt raportate la un singur tip de violenta, alte 30% au fost victime a mai multor tipuri de violenta, cea psihologica fiind combinata cu violenta fizica, sexuala, sociala sau economica.
Potrivit rezultatelor sondajului, au fost stabilite 5 tipuri de violenta domestica: psihologica — 32%, fizica — 18 %, sociala — 34%, economica — 9%, sexuala — 3%.
Realizatorii sondajului s–au ciocnit de o reticenta a femeilor atunci cand erau solicitate sa raspunda la intrebari privind violenta in familie. In orasul Balti si in localitatile din Gagauzia tinerele au refuzat in cele mai multe cazuri sa vorbeasca, chiar daca li se asigura discretia. In alte localitati, de multe ori femeile isi intrerupeau interviul atunci cand aparea un membru al familiei.
Majoritatea femeilor intervievate provin din mediu rural si au varste cuprinse intre 17–24 de ani, ele locuiesc in fond cu parintii, nu au o locuinta proprie, circa 80 la suta nu au un loc de munca, iar acasa au probleme de comunicare cu parintii. Familiile lor suporta in general lipsuri financiare.
Atunci cand au fost solicitate sa se pronunte asupra problemelor de violenta, ele au identificat agresorul cu un barbat, care este in majoritatea cazurilor tata. In jumatate de cazuri tatii consuma alcool si parintii se cearta des. Peste 40 la suta dintre femeile agresate au declarat ca periodic se gandesc sa se sinucida.
Fetele provenite din aceste familii declara ca sunt foarte predispuse sa plece in cautarea unui loc de munca, acceptand orice varianta, relatand ca in majoritatea cazurilor informatia despre strainatate o primesc din istoriile povestite de rude si cunoscuti.
Presiunea generata de veniturile mici, de traiul saracacios, frustrarea rezultata din diferenta dintre nivelul de asteptari si realitate sunt cateva din motivele care fac femeile sa recurga la cai ilegale pentru a supravietui. Astfel, din cauza lipsei mijloacelor legale de angajare in campul de munca, persoanele vulnerabile sunt tentate sa accepte solutii riscante de angajare, in special in strainatate.
NPF acorda servicii de asistenta, consultatii psihologice, juridice, training–uri in domeniul antreprenoriatului si de angajare in campul muncii, de asemenea creeaza grupuri de sustinere, referinte la serviciile medicale si sustine tinerele in luarea deciziilor de cariera.
Tel. NFP 271–290
Anastasia Nani