Ministrul Apararii a dat acordul pentru exploatarea avionului "Vilga–35", fara ca acesta sa fie supus reparatiilor necesare, conform cerintelor tehnice

In luna iulie curent, la 2 luni de la producerea celui mai tragic accident din istoria aviatiei moldovenesti, comisia guvernamentala constituita pentru elucidarea cauzelor catastrofei de la Marculesti si–a anuntat suspendarea activitatii, argumentandu–si decizia prin faptul ca "au fost intreprinse toate masurile necesare, in limitele competentei, intru examinarea cauzei producerii accidentului". Motivul prabusirii avionului, potrivit concluziei la care a ajuns comisia, a fost "scaderea spontana a puterii motorului". La sfarsitul lunii august, a fost incetata urmarirea penala

in legatura cu accidentul aviatic de la Marculesti, iar dosarul penal — clasat — "din lipsa elementelor constitutive ale infractiunii".

Astfel, peste tragicul accident s–a asternut tacerea. Doar familiile celor patru piloti si prietenii lor vor mai purta in suflet, inca mult timp, durerea pierderii celor dragi, fara sa stie adevaratele cauze ale mortii lor.

Mai multi angajati ai bazei aviatice militare de la Marculesti, cu care am discutat, sunt nedumeriti de faptul ca dupa accident nimeni nu le–a explicat clar motivele prabusirii avionului. "Pana de motor sau virajul pe stanga la care fac referire atunci cand se vorbeste despre cauza prabusirii avionului sunt termeni generali si noua, specialistilor, nu ne spun nimic", sustin ei. Pentru piloti si tehnicieni este important sa cunoasca motivele adevarate ale prabusirii avionului, pentru ca in viitor sa poata evita anumite greseli si eventuale accidente. De fapt, spun ei, era de asteptat o asemenea evoluare a lucrurilor, deoarece, la una dintre sedintele convocate la Presedintie in legatura cu accidentul aviatic, seful statului Vladimir Voronin ar fi spus ca vinovatii nu mai trebuiesc cautati printre cei vii. Reporterii CIN au perseverat pentru a afla daca nu cumva si cei vii poarta raspundere pentru tragicul accident de la Marculesti.

Parerile aviatorilor si tehnicienilor de la cele doua baze aviatice sunt impartite. Cei superstitiosi sustin ca de vina este cifra fatidica de 13 si ziua de vineri — la 27 mai, cand s–a prabusit "Vilga–35", se implineau 13 ani de la infiintarea bazei militare de la Marculesti. Show–ul aviatic legat de aceasta aniversare era programat pentru ziua de sambata — 28 mai. In aviatie, dupa cum am aflat, semnele fatidice nu sunt ignorate. In lume nu exista avioane cu numarul 13, iar in zile pasnice cu data de 13, pilotii militari de regula nu se urca la bordul avionului.

Cea de–a doua parere tine de starea tehnica a avionului. Personalul tehnic de la Escadrila aviatica mixta din Chisinau din care facea partea si avionul "Vilga–35", ce s–a prabusit la 27 mai, a atentionat in repetate randuri conducerea despre starea tehnica deplorabila a mai multor aparate de zbor, dar nu au fost intreprinse actiuni adecvate. Se motiva ca nu exista suficiente resurse pentru a plati costurile reparatiilor tehnice.

Colegii celor patru spun ca toti erau buni specialisti, mai ales comandantul navei — Valeriu Sloveneanu, pilot de clasa I, seful Serviciului de securitate al bazei militare Marculesti. El avea o experienta mare in ce priveste pilotajul avioanelor: a lucrat multi ani ca instructor in cadrul DOSAAF, a pilotat mai multe tipuri de avioane — AN–2, "Vilga–35", Yak–12 si altele, avand peste 5100 de ore de zbor, dintre care aproape jumatate pe "Vilga–35". Pilotul secund — V.Pantea, locotenent–colonel, avea la activ peste 1000 de zboruri, a pilotat avioane: L–29, MiG–21, MiG–29, SU–24, "Vilga–35, AN–2, helicoptere — MI–8. La fel, cei doi tehnicieni aveau o buna pregatire in domeniu. Valeriu Ceaglei chiar pregatise nava pentru zbor. Se intorsese de curand din Indonezia, unde participase la lichidarea consecintelor inundatiilor. Cel mai tanar dintre cei patru — Eugeniu Lisneac — avea doar 24 de ani. Pentru el moartea a fost de–a dreptul stupida — a avut nenorocul sa treaca prin preajma tocmai cand avionul se pregatea sa decoleze. Echipajul era la bord deja si cineva l–a strigat sa "faca un cerc cu avionul". De fapt, tehnicienii s–au urcat la bordul avionului pentru a testa niste parametri tehnici ai navei in zbor.

Prima greseala a comandantului echipajului, in opinia colegilor, a fost admiterea a patru persoane la bordul navei, care constituiau un surplus de greutate pentru avionul de pilotaj, ce urma sa faca mai multe viraje complicate. In al doilea rand, nu toti cei aflati la bordul navei aeriene ar fi trecut controlul medical obligatoriu inainte de orice zbor cu avionul. Aceste ignorante insa nu ar fi fost decisive in prabusirea avionului. Ceea ce s–a intamplat cu adevarat in clipele prabusirii navei va ramane pentru totdeauna o taina pe care cei patru au luat–o cu ei in lumea celor drepti.

Ceea ce i–a costat viata pe cei patru este faptul ca au ignorat starea tehnica a avionului. Toti patru stiau ca "Vilga–35" nu o va duce mult, dar au sperat ca nu se va intampla nimic. Potrivit regulamentului de exploatare al navelor aeriene, orice avion are o anumita perioada de garantie pentru a fi exploatat. Dupa expirarea garantiei, avionul trebuie sa fie transportat la uzina unde a fost produs pentru a trece o testare tehnica si o reparatie generala specifica. Fara aceasta testare, avionul nu poate fi exploatat. De la obtinerea independentei Moldovei, Ministerul Apararii nu a avut resurse suficiente pentru a transporta avioanele la uzinele unde au fost produse pentru reparatia tehnica necesara. Din aceasta cauza, spun tehnicienii militari, aviatia militara a Moldovei a fost pusa pe branci. Si asta tocmai in perioada in care ministrul Apararii era Victor Gaiciuc — pilot de profesie — visul caruia din totdeauna a fost aviatia. Angajatii de la cele doua baze militare cu care am discutat ne–au spus ca anumiti specialisti din administratia bazei de la Chisinau — din care facea parte avionul "Vilga –35" nu faceau fata exigentelor timpului si ca au existat mai multe plangeri din partea angajatilor catre conducerea Ministerului Apararii in care cereau schimbarea administratiei, pe motiv ca unii dintre conducatori ar fi neprofesionisti. Desi fostul ministru Gaiciuc stia despre situatia din cadrul bazelor militare aviatice, a fost ingaduitor, mai mult din mila, cu sefii acestora, trecand cu vederea mai multe incompetente ale lor. Si trebuia sa se intample un grav accident — ca sa se ia masuri in acest sens. Abia acum, dupa cum am aflat, se asteapta anumite remanieri de cadre in structurile aviatice ale MA.

Angajatii Escadrilei aviatice de la Chisinau ne–au spus ca in ultimii cinci ani doar doua avioane au fost supuse reparatiei tehnice la uzina, asa cum prevede regulamentul de exploatare al navelor aeriene militare. Este tocmai avionul de vanatoare pe care, in vara anului 2003, ministrul Gaiciuc l–a pilotat de la Chisinau spre baza militara Marculesti si inapoi, avandu–l la bord pe seful statului. In rest nici una dintre cele 7 nave militare, aflate in dotarea Armatei Nationale, nu a trecut reparatia si testarea tehnica necesara, la uzina unde au fost produse. Cu toate acestea — atentie! — ele continua sa fie exploatate. Dupa cum am aflat, exploatarea navelor aeriene, dupa expirarea perioadei de garantie, se face doar cu acordul ministrului Apararii. In cazul avionului "Vilga –35", cel care a dat acordul pentru a fi exploatat, dupa cum ne–au spus surse din cadrul MA, este actualul ministru al Apararii. Chiar daca tehnic nava nu prea era bine pregatita si prezenta un anumit risc... Se pare ca acest detaliu nu a fost luat in calcul nici de comisia de stat care a elucidat cauzele accidentului si nici de grupul de ancheta din cadrul Procuraturii Generale. Igor Dorsman, procuror in Sectia militara a Procuraturii Generale ne–a spus ca avionul "Vilga–35" a fost supus tuturor reparatiilor si testarilor reglementare de exploatare a navelor aeriene si ca nu este motiv ca cineva dintre responsabili sa fie tras la raspundere penala pentru incalcarea regulamentelor. El a tinut sa precizeze ca informatia precum ca cei aflati la bord nu ar fi trecut controlul medical inainte de zbor nu este veridica, intrucat "exista insemnari in registre".

Despre calitatea lucrului comisiei instituita de Guvern in vederea elucidarii cauzelor accidentului aviatic ne putem da lesne seama daca analizam in ce domenii sunt specializati membrii acesteia: prim–ministrul Vasile Tarlev e specialist in producerea bomboanelor, ministrul apararii Valeriu Plesca, desi e jurist, mai multi ani a condus o firma de producere a coniacului. Ceilalti membri Iurie Stoicov, presedinte al Comisiei parlamentare pentru securitate nationala, aparare si ordine publica, Ion Ursu, director SIS, Ion Morei, secretar al Consiliului Suprem de Securitate, Valeriu Balaban, procuror general, Gheorghe Papuc, ministru de Interne, Valerian Revenco, ministru al Sanatatii si Protectiei Sociale, Vitalie Mrug, director al Administratiei de Stat a Aviatiei Civile, nu au avut de a face cu aviatia militara in viata lor.

La cererea comisiei conduse de Tarlev, Ministerul Apararii a constituit o alta comisie, formata din specialisti in domeniul aviatiei, pentru a examina motivele accidentului de la Marculesti. Potrivit autoritatilor, de fapt aceasta comisie a si formulat concluzia privind cauzele accidentului pe care ulterior le–a enuntat cea condusa de premierul Tarlev. Oficialii spun ca specialistii in aviatie nu au gasit vinovatii in accidentul in care si–au pierdut viata patru oameni. Aceasta, cu toate ca, la inceput, Iuri Stoicov presedinte al Comisiei parlamentare pentru securitate nationala, aparare si ordine publica, admitea ca "in urma investigatiilor, vor aparea si persoanele vinovate".

Am incercat sa aflam la Ministerul Apararii daca exista specialisti in descifrarea informatiei de zbor capabili sa analizeze real cauzele accidentelor aviatice si daca acestia au licenta in domeniu. Seful sectiei Relatii publice a MA, locotenentul–colonel Valeriu Rusu a evitat sa dea un raspuns clar solicitarii noastre, mentionand doar ca "toate cercetarile cazurilor catastrofelor aviatice de zbor militar se efectueaza de comisii speciale, formate de specialisti din diferite domenii" si ca "in scopul efectuarii unei expertize impartiale si obiective in componenta comisiilor respective sunt inclusi specialisti din alte structuri de profil care nu au nici o tangenta cu MA".

Pilotii si tehnicienii militari au o alta parere. Ei spun ca in Moldova nu exista specialisti in descifrarea informatiei de zbor, pentru ca in ultimii ani multi angajati ai bazelor de aviatie militare s–au concediat din cauza conditiilor deplorabile de lucru si a retributiei mizere. Multi dintre specialistii din aviatia militara au fost angajati de companii de peste hotare si sunt foarte bine cotati acum. Referitor la accidentele aviatice, pilotii spun ca anterior in cazul unor accidente aviatice venea o echipa mobila de specialisti de la Moscova care analiza minutios cauzele accidentului. Acum, Ministerul Apararii nu are posibilitati financiare sa solicite interventia unei echipe specializate din afara tarii si incearca sa se descurce cu specialistii locali, care sunt buni, poate, in domeniu in care profeseaza, insa nu si in ce priveste identificarea cauzelor accidentelor aviatice.

Centrul de Investigatii Jurnalistice