Antonina Soludico, o pensionara din Chisinau si veterana a celui de–al II–lea razboi mondial, cauta adevarul pe la autoritatile de stat si prin instantele de judecata. Ea incearca sa–si rezolve problema spatiului locativ, lipsa caruia afecteaza de mai multi ani viata familiei sale.
"Casa in care am locuit impreuna cu familia mea si cea a surorii mele, se afla pe stradela Sfantul Andrei, langa fabrica "Bucuria". Nenorocirea noastra a inceput inca din momentul in care director general al fabricii a devenit Vasile Tarlev. In 1992 el a hotarat sa construiasca nelegitim o noua sectie, depasind, astfel, suprafata terenului fabricii. Mai mult decat atat, au fost incalcate si hotarele proprietatii noastre. Odata cu inceperea constructiei, sub efectul vibratiei solului, in peretii casei au aparut fisuri. De mai multe ori tot chemam reprezentanti de la "Bucuria" ca sa intocmeasca un act in care sa se specifice cu ce drept se faceau acele faradelegi. Noi achitam toate serviciile, asigurarea, taxa pentru pamant...", povesteste intristata batrana.
In acele circumstante, familiei Soludico, totusi, i–a fost dat, din partea Preturii Rascani, un bon de repartitie al spatiului locativ datat cu 28 iulie 1992 care prevedea repartizarea unui apartament cu doua camere pe str. Milescu Spataru 23.
"Apartamentul era ca o cutie goala. Nu era nici curent electric, nici gaz, nu avea macar cada sau closet. Am mers, atunci, la pretorul sectorului Ciocana, dl Cobalean, care ne–a spus sa facem reparatie, "mai apoi vor fi perfectate si actele, si viza de resedinta"", ne–a asigurat acesta. Am facut reparatie, plateam la timp facturile pentru serviciile comunale... Din pacate, n–au trecut nici trei saptamani din momentul in care am inceput sa pregatim mancarea la aragaz ca in noaptea de 3 ianuarie 1994 in apartament au patruns samavolnic sase barbati imbracati in civil si doua femei. Unul dintre barbati era cu carabina. Stiu ca era carabina, pentru ca sora mea a fost asistenta medicala pe front in timpul celui de–al II–lea razboi mondial. Asadar, acestia ne–au scos cu forta din apartament. Eu am reusit sa iau numai paltonul. Imaginati–va, era toiul iernii! Noroc de vecinii care au auzit zgomotul si s–au indurat, permitandu–ne sa ramanem la ei peste noapte", ne marturiseste Antonina Soludico.
Dimineata, familia Soludico a mers la sectia de politie a sectorului Ciocana. Omul legii a notat numele, adresa, i–a ascultat, iar drept concluzie le–a spus ca daca ar fi murit ar fi fost deschis un dosar penal, dar ei au ramas in viata...
"Ne–am adresat in instanta de judecata, ramanand de pe data de 5 pana pe 14 ianuarie 1994 in holul judecatoriei, pentru ca nu aveam unde dormi. Totul a ramas in apartament: haine, incaltaminte, linguri, farfurii...toata "averea" era acolo", declara patimitii.
Cauza acestei "vizite" a servit faptul ca o oarecare Galina Harcenco, una dintre cele doua femei, conform unui bon de repartitie al spatiului locativ datat cu 27 decembrie 1993 din partea preturii sectorului Ciocana, avea dreptul asupra aceluiasi apartament (str. Milescu Spataru 23, ap. 80).
Ulterior, la 23 noiembrie 1994, Judecatoria sectorului Ciocana a decis anularea bonului repartizat familiei Harcenco, dar aceasta decizie n–a rezolvat problema membrilor familiei Soludico. In mai bine de zece ani acestia au ajuns la Tribunal, la Colegiul Civil al Curtii de Apel al R. Moldova, la Curtea Suprema de Justitie...
Conform adeverintei ¹879 al Biroului Interraional (Orasanesc) de Inventariere Tehnica din 3 februarie 1998, Ala Harcenco, fiica Galinei Harcenco este proprietara unui apartament de pe str. Mircea cel Batran 25. Dupa spusele Antoninei Soludico, pana in 1998, acest apartament era inregistrat pe numele Galinei Harcenco, in 1997 aceasta a privatizat nelegitim apartamentul de pe str. Milescu Spataru 23, fapt confirmat de adeverinta cu ¹875 al Biroului Interraional (Orasanesc) de Inventariere Tehnica.
"Astazi, pe locul casei noastre de pe stradela Sfantul Andrei cineva, dintre cei care au si casa, si masa, si–a deschis o parcare... Familia Harcenco s–a capatuit, ilegal, cu doua apartamente. De ce cineva ar trebui sa aiba doua apartamente, iar noi sa traim din mila cuiva? Unde–i dreptatea?", se intreaba, disperata, Antonina Soludico.
Anastasia NANI