Institutul de Studii Social–Democrate, "Ovidiu Sincai", din Romania, a prezentat recent un raport cu privire la directiile principale de solutionare a conflictului transnistrean. Autorii raportului propun decuplarea provizorie a Transnistriei de teritoriul R. Moldova si plasarea acestei zone sub protectoratul international (dupa modelul Kosovo), pentru minim 5–7 ani. Fortele de mentinere a pacii urmand sa fie asigurate de UE, Rusia, Ucraina si de alte state care vor sa–si asume un rol in acest proces de stabilizare a situatiei din stanga Nistrului. Aceasta decuplare ar trebui sa urmareasca principiul celor 3D — democratizare, demilitarizare, decriminalizare.
Potrivit autorilor, integrarea europeana a R. Moldova va constitui garantul de stabilitate a frontierilor UE la granita rasariteana. Integrarea Moldovei se poate face aplicand un proces similar celui utilizat in cazul Ciprului. Totodata, se presupune ca la finele regimului de protectorat international, adica dupa 3D, va exista posibilitatea deschiderii unui proces de consultari populare care sa stabileasca exact statutul definitiv al regiunii transnistrene in conformitate cu legislatia R. Moldova si a dreptului international.
Adrian Severin, directorul Institutului "Ovidiu Sincai" a mentionat ca Romania este obligata sa i–a astfel de decizii, propunand propriul plan, pentru ca ea este afectata indirect de acest diferend transnistrean.
Acest plan de actiuni poate fi considerat ca o reactie a oficialitatilor de la Bucuresti, la modelele de solutionare propuse anterior de Rusia si Ucraina.
Sa mentionam faptul ca autoritatile de la Chisinau, care au respins planul Kozak si proiectul Centrului de Strategii Politice al Universitatii Bertrand Russel (Moscova), ce urmareau demilitarizarea completa a R. Moldova si formarea unei uniuni statale cu rmn, a servit drept pretext pentru cei de la Kremlin sa santajeze Chisinaul, politic si economic, la cel mai inalt nivel.
Constantin Zatulin, deputat al Dumei rusesti, aflat la 2 septembrie in vizita la Tiraspol cu ocazia aniversarii a 15 ani ai rmn, a declarat ca el nu vede motive reale pentru care soldatii rusi ar trebui sa paraseasca Transnistria, cu atat mai mult, cu cat Chisinaul respinge orice metoda de solutionare a conflictului pe cale pasnica si isi demonstreaza deschis intentia de a rezolva problema transnistreana cu ajutorul fortei. Aceasta declaratie a mai fost completata de ideea ca Rusia ar trebui sa treaca deja la un alt tip de relatii cu Tiraspolul, dand de inteles ca in viitorul apropiat nu este exclus faptul ca Moscova sa–i acorde rmn un statut juridic similar celui din Abhazia (Georgia).
Intre timp, parlamentarii nostri isi continua linistit vacanta, iar Guvernul nici macar nu se grabeste sa ia vreo atitudine pe marginea acestei teme, de parca nici nu au auzit de propunerile venite de la Bucuresti. Analistii nu se arata nici ei prea optimisti, multi dintre ei, plini de incapatanare si naivitate, mai cred ca OSCE sau UE, ar putea oferi un model mai bun.
Transnistria este o regiune deja pierduta si asta ar trebui s–o constientizam cu totii. Este absurd sa credem ca Smirnov sau oricare alt reprezentant al structurilor criminale care va veni dupa acesta, va accepta influenta politica sau economica a Chisinaului, din stima fata de SUA sau oricare alt organ international de drept .
Perioada de 5–7 ani de protectorat international, de democratizare si decriminalizare a regiunii din stanga Nistrului, este un termen rezonabil, ca prin valori si institutii democratice, respectand drepturile si libertatile fundamentale ale omului, sa lichidam regimul "smirnovist".
Guvernul Tarlev ar trebui sa reactioneze adecvat, fie sa elaboreze, fie sa accepte un plan coerent ce ar pune capat acestui diferend. In caz contrar, vom asista la disensiunea continua a relatiilor Chisinau–Tiraspol cu atat mai mult, cu cat Smirnov a inteles ca independenta si suveranitatea ii va aduce noi fonduri, ce i–ar asigura continuitatea regimului sau si al structurilor mafiote care il sustin in actiunile sale inumane. Ei vor intreprinde intentionat tot felul de actiuni diversioniste pentru a tensiona relatiile cu R. Moldova, oferindu–le rusilor posibilitatea de a–si mari numarul "Fortelor Pacificatoare", potrivit unui acord semnat inca de Mircea Snegur in 1992, la Moscova.
Saptamana aceasta presa de peste hotare a scris ca, desi pare bizar, soarta reintegrarii R. Moldova depinde de rezultatele alegerilor parlamentare din Germania si Ucraina. Mai putem visa la uniuni vamale moldo–ucrainene doar in cazul in care Iuscenko va fi sustinut de catre viitorul Parlament. Angela Merkell, liderul Partidului Crestin–Democrat din Germania, care este cunoscuta pentru faptul ca ar dori intensificarea relatiilor cu Washingtonul, are toate sansele, potrivit ultimelor sondaje, sa–l inlocuiasca pe actualul cancelar, Gerhard Shroeder. Astfel Germania poate influenta atat OSCE, cat si UE sa stabileasca un alt tip de relatii cu Rusia si, de ce nu, sa propuna noi viziuni asupra modalitatilor de solutionare a conflictului transnistrean. In consecinta, Romania ar putea fi inclusa intr–un nou format de negocieri alaturi de Rusia, Ucraina si OSCE in vederea stabilizarii situatiei din stanga Nistrului. Mentionam ca, acum cateva zile, autoritatile de la Bucuresti s–au aratat extrem de nemultumite de faptul ca UE nu le–a acordat posibilitatea sa participe la realizarea arhitecturilor de securitate regionala, subminand astfel si interesul national.
Dumitru CHITOROAGA,
pentru Ziarul de Garda