La 9 septembrie 1991 a fost constituit Serviciul de Informatie si Securitate (SIS) al R. Moldova (ex–Ministerul Securitatii Nationale). Aceasta data a fost proclamata ca Ziua lucratorilor securitatii de stat, printr–un decret prezidential semnat de presedintele Petru Lucinschi.
SIS, potrivit legislatiei, este considerat principalul organ de securitate care isi orienteaza activitatea asupra prevenirii, depistarii si contracararii oricaror actiuni care pot submina statalitatea, suveranitatea si integritatea teritoriala a R. Moldova.
Ziarul de Garda a solicitat opinia unor actuali si fosti lideri politici, insistand sa afle daca SIS, in anii sai de activitate, a reusit sa se debaraseze de principiile KGB–iste si daca acesta este un organ apt sa asigure securitatea regimului constitutional?
Anatol Plugaru, ex–director SIS:
Nu dispun de informatii concrete, insa din cate observ, SIS nu mai poate fi considerat o marioneta a vreunui serviciu sau a vreunei structuri de securitate din afara. Spun asta luand in considerare noua politica externa a R. Moldova care isi defineste un alt soi de relatii cu Rusia. Mentinerea unor relatii si initierea unor colaborari cu serviciile de informatie din Rusia, Romania, Ucraina sau oricare alt stat este o actiune desfasurata in limita normelor, pentru a spori eficienta si operativitatea acestei institutii. Cand am preluat conducerea SIS, 30 la suta din personalul institutiei erau originari din R. Moldova. Am incercat sa reformez institutia si sa plasez in fata acesteia noi obiective care vizau doar interesul national. Daca e sa ne referim la stilul de lucru al acestei institutii.... Nu vad nimic rau in notiunea "activitate de comanda". Conteaza doar daca aceste comenzi sunt in interesul societatii. Nu cred ca, la ora actuala, este atat de usor sa–ti faci de cap. Exista presa, opinie publica, control de stat, care vegheaza corectitudinea activitatii oricarui serviciu. Pe de alta parte, nici un stat nu poate exista in lipsa unei institutii de informatie si securitate. Chiar avem nevoie de mai multe astfel de organe. Ar trebui alocati suficienti bani pentru SIS. Acest fapt ne–ar permite sa tinem pasul cu tarile occidentale, sa evitam anumite situtii nefaste, provocate atat din exterior, cat si din interiorul statului. La momentul actual, R. Moldova prezinta interes atat pentru Rusia, cu tendintele sale imperialiste, cat si pentru Romania, care incearca sa protejeze persoanele de origine romana din afara granitelor sale actuale.
Valeriu Matei, scriitor, ex–parlamentar:
Din pacate, societatea noastra, la fel ca si SIS–ul, nu s–a de–KGB–izat. Ea a ramas neschimbata. Atata timp, cat aceasta institutie nu este supusa unui control din partea organelor reprezentative nu poate fi vorba de independenta, ea va actiona in umbra noastra si va directiona politica incotro si–o doresc acestia De ce avem nevoie de SIS? In primul rand, pentru a ne proteja produsul intelectual, pentru a ne proteja secretele comerciale si financiare, pentru a evita anumite pericole din partea structurilor criminale .
Dumitru Braghis, deputat AMN:
Partial s–au produs schimbari. S–a reformat si legislatia, si modalitatea de numire a colaboratorilor si a organelor de conducere. Trebuie sa intelegem ca este foarte greu sa se intample reforme profunde, pentru ca a mai ramas un numar impunator de persoane formate si educate intr–o anumita maniera de a gandi si a munci. Analizand activitatea acestei institutii pe parcursul anilor, constatam ca acestia inca mai activeaza la indicatia unor persoane. Nu stiu, nu am lucrat intr–o asemenea structura si nu m–as putea pronunta asupra faptului cum ar putea fi reformata si ce anume am putea schimba sau care ar fi bugetul ideal pentru o functionare eficienta. Cred ca aceasta intrebare ar trebui sa o adresati membrilor comisiei parlamentare pentru securitate.
Alexandru Arsenie, profesor, doctor in drept constitutional:
La Chisinau, SIS este in continuare o filiala a KGB–ului care functioneaza la indicatia presedintelui in coordonare cu cei de la Moscova .Este o institutie care ar trebui sa functioneze in baza principiilor democratiei si a respectarii drepturilor omului, avem nevoie de ea pentru a coordona corect politica interna si externa a statului. Nu ar trebui sa ne zgarcim atunci cand alocam fonduri pentru functionarea SIS–ului. Angajatii acestei institutii ar trebui mai bine platiti, pentru a evita posibilitatea ca ei sa lucreze in interesul unor grupari criminale.
Teodor Botnaru, ex–director SIS:
Nu dispun de informatia necesara ca sa ma pronunt asupra acestui aspect, dar ceea ce stiu este ca conducerea tarii este extrem de multumita de activitatea acestei organizatii. Sigur, nici un serviciu secret din lume nu poate fi independent. Potrivit legislatiei noastre, SIS se subordoneaza direct presedintelui, care este si Comandantul Suprem al Fortelor Armate. Ideea e ca ar trebui sa sustinem aceasta institutie, daca vrem cu adevarat sa obtinem independenta, suveranitatea si integritatea teritoriala, in adevaratul sens al acestor notiuni.
Pentru conformitate, Dumitru CHITOROAGA, pentru Ziarul de Garda