 |
— Dle Guritenco, in cazul victoriei Dvs. la alegerile locale, pe seama cui intentionati sa lasati sectorul Botanica, unde munciti de cativa ani?
— Angajatii Preturii Botanica, loctiitorii pretorului, alti specialisti, sunt niste buni profesionisti, oameni care cunosc foarte bine specificul si problemele sectorului Botanica. In caz de victorie, cred ca acestia n–o sa ma dea de gol.
— Daca ar fi sa faceti o caracteristica a sectorului Botanica, ce detalii ati mentiona in primul rand?
— Nu as evita cateva cifre importante. In acest sector activeaza 16 800 de agenti economici, sunt 39 de gradinite de copii, 40 de scoli, licee si gimnazii, 754 de blocuri de locuit. Totodata, la Botanica locuiesc peste 32 000 de pensionari si invalizi… Pentru comparatie, populatia raionului Basarabeasca este de 32 000… In sectorul Botanica traiesc peste 200 000 de persoane. Este cel mai mare sector, unul ce depaseste, dupa numarul populatiei, Gagauzia, or. Balti sau or. Tiraspol.
— Niste calcule prealabile demonstreaza ca daca la apropiatele alegeri locale participa o treime din numarul total al potentialilor alegatori, candidatul trebuie sa acumuleze ceva mai mult de 100 000 de voturi pentru a deveni primar. In astfel de conditii, daca Botanica ar vota pentru Guritenco, s–ar putea sa nu mai aveti nevoie de voturile altor sectoare…
— Am facut si eu un astfel de calcul. Desi, intr–adevar, calculele despre care vorbiti ar putea fi valabile, mizez foarte mult si pe sectorul Centru, unde am activat in calitate de pretor foarte multi ani. Inca de pe atunci, pentru mine, Centrul este o zona foarte cunoscuta. Candva ma cunosteau nu doar oamenii, dar si cainii... Mizez, in general, pe toti locuitorii Chisinaului, pentru ca, nu trisez, cunosc foarte multa lume din suburbii si din alte sectoare ale capitalei. Am relatii foarte bune cu multa lume si care, sper ca, ar putea deveni potentiali alegatori, or, in tot acest timp, cat am muncit in administratia publica locala, intotdeauna am incercat sa fiu receptiv la doleantele oamenilor, chiar daca, recunosc, nu tot timpul am reusit.
— In acest context, ce reprosuri va aduc cetatenii la actualele intruniri electorale?
— Sunt reprosuri adresate, in general, puterii locale. Cetatenii imi vorbesc despre faptul ca orasul se dezvolta in lipsa unui plan general, ca sunt distruse spatiile verzi si apar constructii nejustificate, ca drumurile nu sunt reparate, in interiorul anumitor cartiere drumurile sunt stricate complet. Nu exista iluminare suficienta, oamenii nu se simt in siguranta pe timp de noapte, iar acoperisurile numeroaselor blocuri locative curg.
— In cazul in care deveniti primar, aveti la dispozitie doi ani, pana in 2007, perioada in care sigur puteti intreprinde ceva. De la ce ati incepe?
— Sigur ca perioada de doi ani de zile este foarte scurta pentru un primar cu mandat nou. E putin timp pentru planificarea activitatii imediate si a celei de perspectiva. Ar fi nevoie de mai mult timp, pentru ca toate proiectele sa fie realizate. Mi–as incepe activitatea cu solutionarea unor probleme de suprafata, in special, cu debirocratizarea primariei. Din pacate, in 1998, cand am plecat din acest domeniu, era o situatie, in 2004, cand am revenit, e cu totul alta. Constat cu stupefactie ca puterea a fost indepartata de om. S–a produs o supercentralizare. Solutionarea tuturor problemelor, inclusiv a celor mai neinsemnate, doar in cadrul Consiliului Municipal Chisinau si doar in cadrul primariei, este un mecanism dubios care nu face nimic altceva decat sa indeparteze omul de puterea care l–a plasat intr–un circuit interminabil de diferite instante, asteptari de ani de zile a unor decizii care ar contribui la rezolvarea oricarei probleme. In opinia mea, preturile de sector ar trebui investite cu cele mai multe functii, astfel incat problemele cetateanului sa fie solutionate la fata locului, la pretura de sector, care e mai aproape de locul de trai. Primaria si Consiliul Municipal ar trebui sa–si axeze activitatea in vederea solutionarii problemelor–cheie: constructiile locative, aprovizionarea cu apa, termoficarea, acestea sunt doar cateva dintre domeniile de importanta capitala.
— Dar unde sunt concentrate cele mai multe probleme ale Chisinaului, la suprafata sau sub pamant?
— Le avem si la suprafata, dar foarte multe au fost ingropate in pamant, ramanand nesolutionate. Anume acestea ne dau de stire cu multa duritate. Retelele ingineresti sunt o problema nespus de dificila, din care cauza ar trebui sa vorbim despre finalizarea mai multor lucrari asupra sistemului de canalizare si aprovizionare cu apa. Cate ceva s–a intreprins in conlucrare cu BERD, dar mai e nevoie de investitii noi, de un nou proiect pentru finalizarea acestor lucrari.
— In actuala cursa pentru fotoliul de primar s–au inscris 10 candidati. Este destul de dificila si responsabila munca de primar. Cum credeti, din ce cauza, totusi, e o concurenta atat de mare pentru functia de primar? De ce aspira la acest fotoliu si persoane care habar n–au cum pot fi solutionate numeroasele probleme ale urbei? De ce vor sa devina primari persoane fara aptitudini de administrare? De ce vor sa preia conducerea municipiului oameni incompetenti, care nu au nici un fel de relatii cu munca in sistemul de administrare publica? Cum credeti, de ce este atat de atractiv acest fotoliu de primar?
— Nu pot spune sigur care este motivatia pentru ceilalti concurenti. Pot doar intui cateva lucruri. Unul dintre motive ar putea fi tentatia de a–si rezolva problemele in cadrul partidului, altul — de a participa la dezbateri, astfel incat electoratul sa–si aminteasca de existenta lor. Altii, banuiesc, s–au inclus in cursa din amor propriu. Cu toate acestea, intentiile sunt absolut democratice, motiv din care nu vreau sa critic pe nimeni. As putea doar sa–mi prezint propria motivatie. M–am gandit foarte mult pana am acceptat propunerea colegilor mei de partid de a ma incadra in aceasta lupta electorala. Un argument in acest sens a fost cunoasterea suficient de buna a problemelor orasului. Pe de alta parte, nu sunt un amator. Activez de 10 ani in domeniul administratiei locale, in calitate de pretor al sectoarelor Centru si Botanica. Aceasta activitate a mea a determinat cunoasterea problemelor municipiului nu doar din auzite, ci de la fata locului. Experienta mi–a permis chiar identificarea unor solutii ale mai multor probleme. Si faptul ca, timp de doi ani, am fost ministru al Transportului si Telecomunicatiilor a contribuit la insusirea de catre mine a unui model realist si viabil al corelatiei dintre administratia publica centrala cu cea locala si invers. Am constatat ca relatiile sef — subaltern nu pot fi eficiente si ca, mai degraba, niste relatii de conlucrare civilizata, colegiala pot avea efecte in cazul gestionarii Chisinaului, care este un oras de o importanta deosebita pentru R. Moldova. Astazi Chisinaul este o comunitate cu aproape un milion de oameni si cu cel putin cam tot atatea probleme.
— Care este cel mai de temut pentru Dvs. concurent?
— Nu cred ca ma tem de cineva. Eu sunt adeptul concurentei de idei, de propuneri, solutii. Prefer o concurenta de echipa.
— Ati subliniat mai sus ca acceptati regulile democratice potrivit carora poate candida oricine... Teoretic, aveti dreptate, dar observatorii politici spun ca aceasta abundenta de candidati democrati nu fac altceva nimic decat sa permita din nou candidatului comunistilor sa castige si alegerile locale...
— Pentru mine este clara o problema: confruntarea politica din ultimii ani nu a adus nimic bun orasului nostru. Lumea a ramas cu probleme nesolutionate. Mai mult decat atat, foarte multa energie a fost irosita in discutii si polemici sterile. Orasul, in opinia mea, are nevoie de o persoana cu viziuni democratice, o persoana competenta si capabila sa dirijeze acest oras.
— Nu ati incercat sa purtati un dialog care ar fi condus la consolidarea mai multor formatiuni politice in jurul unui candidat?
— Partidele noastre politice au demonstrat, chiar in cadrul ultimelor alegeri parlamentare, ca nu pot sa se coalizeze pentru o durata mai lunga de timp si ca, neaparat, aceasta "salata" politica, o data cu incheierea alegerilor, finalizeaza cu dezintegrarea componentelor. Poate ca ar fi fost posibila o discutie inainte de a ne propune sa candidam, fiecare partid, insa, in ultima instanta, vrea sa–si promoveze propriul candidat. De fapt, este si obligatia fiecarui partid care se considera serios, sa vina cu candidati proprii intr–un scrutin atat de important, precum e cel pentru functia de primar.
— S–a vorbit, s–a scris foarte mult despre coruptia din domeniul administratiei publice. A patruns ea si in preturi?
— Se vorbeste, intr–adevar, foarte mult. Constatam ca, in aparatul administratiei publice locale, coruptia este nascuta de aceasta centralizare excesiva, promovata si dezvoltata pe parcursul mai multor ani de zile. La noi, orice lucrator de rand din administratie stie ca fara viza lui nu poate fi luata nici o decizie colectiva. Orice document este transmis prin mai multe sectii, fiind "depozitat" pe birourile mai multor functionari. In opinia mea, depasirea acestei situatii poate fi realizata doar prin introducerea unui sistem de lucru "in pachet" care presupune ca cetateanul vine cu cererea sa la primarie, iar functionarii de aici identifica acea formula de solutionare a problemei care nu obliga persoana sa cerseasca prin anticamere, sa contacteze diversi functionari, ceea ce ar exclude contactul direct al functionarului cu omul de rand. Este un mecanism eficient, care ar trebui introdus treptat.
— Credeti ca functionarii nostri sunt pregatiti sa lucreze intr–un astfel de stil?
— Important este sa–i pregatim.
— Nu credeti ca s–ar putea intampla ca 90 la suta din numarul total al cererilor vor fi tratate cu refuz, din simplul motiv ca functionarii nu mai pot oferi servicii "pe gratis"?
— Anume pentru astfel de situatii si este primarul, sunt loctiitorii primarului, sefii de directii care vor avea obligatii permanente, la fiecare sedinta operativa sa raporteze cate cereri au fost depuse si care este formula de solutionare a acestora.
— Pe de alta parte, salariile functionarilor publici, in special al celor incepatori, sunt atat de mici, incat mai ca gasesti o argumentare a coruptiei...
— Sigur ca o motivatie a coruptiei este si acest lucru. Iata de ce voi propune reduceri de personal in cadrul aparatului primariei, dar si o noua echipa care ar reprezenta un stil nou de activitate, o viziune noua asupra solutionarii problemelor municipale. Neaparat voi insista ca salariile sa fie de o valoare care ar permite o activitate corecta, fara tentative de luare de mita.
— Vi s–a intamplat sa luati mita sau, cel putin, sa vi se propuna?
— Am avut un caz cand, fara sa mi se declare, mi s–a propus mita si am nimerit intr–o situatie cam socanta. Am aruncat banii pe podea, iar exact in acel moment in birou au intrat cativa colegi de–ai mei. Ei au vazut cum persoana isi aduna banii de pe jos... Initial, colegii nu au inteles ce se intampla. A fost nevoie sa le spun adevarul in fata: aceasta ar trebui sa fie "soarta" fiecarei tentative de mituire.
— Dar cum ati rezolvat problema persoanei?
— Sigur ca da, eu nu vreau acum sa fac declaratii tari, dar afirm cu toata certitudinea ca nu am de ce ma teme... Imi permit chiar sa merg pe jos. Nu am avut situatii in care as fi depins de agenti economici. Nu am facut nimanui vreun bine in schimbul recompensei. Am avut si altfel de cazuri. Avui o perioada de timp in care nu lucram nici la pretura, nici la minister. Intr–un magazin, s–a apropiat de mine o persoana de care nu–mi mai aminteam. Mi–a dat un tort si o sampanie si mi–a multumit ca l–am ajutat sa–si solutioneze o problema importanta... Alta data, pe bd. Stefan cel Mare, ma ajunge din urma un invalid. Avea in maini doua carti. Mi–a multumit pentru ca, in 1991, i–am autorizat dreptul de comercializare a cartilor. "De atunci am din ce–mi hrani familia!" — mi–a spus omul, oferindu–mi doua volume de carte.
— Cum credeti, dosarele de coruptie, intentate unor functionari ai primariei, sunt motivate sau sunt niste inscenari cu tenta politica... Va adresam aceasta intrebare pentru ca, mai nou, aflam ca in dosarul Sarban lipseste un document foarte important?
— De fapt, cunosc si eu situatia numai din presa, pentru ca nu am fost participant la sedintele primariei. Nu cunosc nici continutul dosarelor, de aceea nu pot sa ma pronunt daca sunt sau nu corecte actiunile organelor de ancheta si a celor de drept. Nu e de competenta mea. Pot spune doar un singur lucru: pentru mine nu este clar de ce anume in ajunul campaniei electorale parlamentare s–a iscat aceasta situatie, desi, potrivit anchetei, temeiurile oficiale de acuzare sunt destul de vechi. De asemenea, nu este clar de ce aceste persoane trebuie cercetate in stare de arest, or, ei nu sunt niste criminali periculosi pentru societate.
— Credeti ca ar putea fi initiate astfel de dosare si in ajunul alegerilor locale?
— Nu cred, pentru ca dintre cei care candideaza eu sunt singurul care vin din domeniul administrarii publice.
— A fi primar de Chisinau este o mare onoare sau un mare chin?
— Inainte de toate, eu consider ca postul de primar este unul care creeaza mai multe probleme celui aflat in functie. Primarul este, intr–un fel, un om inchis intr–o colivie ideala, pentru ca atributiile pe care le are azi primarul general sunt destul de mici. Nu exista un mecanism operativ si dinamic de solutionare a problemelor. Practic totul este rezolvat de Consiliul Municipal Chisinau. Daca punem pe cantar greutatea votului direct al cetateanului municipiului pentru primar, atunci functiile pe care le are sunt inadecvate responsabilitatii cu care il investesc alegatorii. Din acest motiv este necesar sa fie revazuta legea cu privire la statutul municipiului Chisinau in care primarul sa aiba imputernicirile respective pentru a solutiona problemele pe care i le–au incredintat oamenii.
— Va considerati apt sa gestionati aceasta functie, in actualele conditii?
— In actuala formula a Consiliului este posibil de a gasi un mecanism mult mai eficient de activitate. Ma refer, in primul rand, la posibilitatea divizarii puterii intre primar, viceprimari si Consiliu, care ar trebui sa–si indeplineasca atributiile conlucrand, nu confruntandu–se.
— O consecinta a carui fapt e numarul excesiv de mare de veterani, pensionari, invalizi in sectorul Botanica? Care probleme, in opinia Dvs., ar trebui sa fie prioritare: ale copiilor sau ale invalizilor?
— Ambele grupuri sunt speciale: invalizii merita toata atentia noastra, iar legislatia in vigoare ar trebui revazuta in scopul unei mai bune asigurari a protectiei sociale a acestor persoane care, in prezent, este confuza deseori. La intalnirile cu invalizii imi adreseaza foarte multe intrebari referitoare la legislatie. Au nevoie de locuri de munca, de locuinte sociale, dar si de garantii. Noi construim foarte putin, iar spatiul locativ care poate fi oferit acestora este insuficient. Oamenii de afaceri construiesc pe pamantul municipiului Chisinau... In astfel de cazuri ei ar trebui sa ofere municipalitatii o cota de 50 la suta din numarul apartamentelor si nu de 5 la suta, cat ofera in prezent. Ar trebui sa urmam exemplul Turciei care practica aceasta experienta. Daca primaria ar comercializa cele 50 la suta din numarul apartamentelor de lux construite de oamenii de afaceri pe pamantul municipiului, iar pe banii adunati ar edifica locuinte sociale, fara a mai investi suplimentar bani din buget, mai multe probleme ar fi solutionate. Aceasta formula este una care ar trebui studiata si preluata de Chisinau. In prezent, cota de 5 la suta, oferita primariei, este una infima in raport cu pretul pamantului pe care il avem. O astfel de practica a fost utila atunci cand se construia putin. Acuma se construieste destul de mult spatiu locativ de elita. In alt context, cred ca si din bugetul primariei ar putea fi gasite resurse, mult mai realista si eficienta fiind anume aceasta forma de conlucrare cu agentii economici. Mai mult decat atat, primaria ar trebui sa aiba un cont special pe care, la momentul alocarii terenului destinat constructiilor unor obiective sociale, centre comerciale, intr–o forma transparenta sa fie pus la punct transferul unei cote parti intr–un fond special, destinat constructiei spatiului locativ social.
— Cat de eficienta este astazi metoda ipotecara de constructie a apartamentelor?
— Ipoteca, in principiu, este o solutie valabila, dar pentru invalizi, pedagogi, pentru familii tinere, pentru medici nu este intotdeauna accesibila. Ar fi bine ca sistemul ipotecar sa fie sprijinit de un sistem al creditelor preferentiale, fara dobanda. Este important ca donatorii sa revina si la problema termenului de rambursare al creditelor. In prezent, acest termen ar trebui prelungit, in mod obligatoriu. A venit timpul si ca spatiile vechi, care constituie 30 la suta din numarul total al blocurilor de locuit, sa fie oferit pentru reabilitare unor investitori privati care si–ar construi mansarde cu conditia reconstructiei fatadelor blocurilor, dar si a revizuirii sistemelor de termoficare si canalizare.
— Cum vi se par preturile la apartamentele din Chisinau astazi?
— Exagerat de mari si asta pentru ca nu se construiesc spatii locative, iar cele care sunt pe piata, sunt achizitionate din banii celor care muncesc peste hotare. Si in acest caz se manifesta mentalitatea omului nostru care este gata sa faca orice pentru copilul sau. A devenit o traditie ca moldovenii sa–si doreasca cumpararea unor apartamente in Chisinau, pentru copiii lor, de teama ca acestia sa nu traga cumva sapa. Astfel, sume mari sunt ingropate in apartamente, desi, daca ar functiona o politica de stat eficienta in domeniul investitiilor private, acesti bani ar fi putut fi alocati in diferite proiecte, foarte importante pentru republica. Proiecte ce ar putea schimba situatia in ansamblu.
— De ce, totusi, cei plecati la munca in strainatate, se tem sa investeasca in afaceri?
— Sunt mai multe motive binecunoscute de altfel. Riscurile, in primul rand. In conditiile de la noi, statul ar trebui sa fie cel care ar pune la punct cateva programe in care oamenii care lucreaza peste hotare sa aiba o garantie in cazul investirii banilor. Statul ar trebui sa le ofere venituri, dar si garantii ca–si pot retrage oricand sumele investite.
— Va multumim.
Un interviu de Echipa de Garda