 |
Patru persoane, din randurile reprezentantilor fostilor deportati si detinuti politici, adunati luni, 13 iunie, in cadrul mitingului de comemorare a victimelor, care s–au pierdut in primul val de deportari staliniste (1940–1941), in fata Parlamentului, au fost primiti in biroul vicespeakerului Maria Postoico, intr–o audienta — "eveniment" care s–a produs peste aproximativ trei ore de revolte, exprimate de protestatari la aer liber. In cadrul acestui miting, protestatarii cerusera insistent o audienta la presedintele Parlamentului, Marian Lupu. In cele din urma, in momentul in care mai multe femei in etate se tanguiau, lipsite de puteri, ca nu mai pot astepta o eventuala reactie din partea speakerului si dupa ce s–a intamplat chiar ca o femeie sa lesine si sa fie urcata in ambulanta, care sosise in fata Legislativului, s–a facut, in sfarsit, auzita si o reactie din partea conducerii Parlamentului, vicespeakerului Postoico, ea fiind de acord sa discute cu liderul Asociatiei fostilor deportati, Valentina Sturza, si cu inca trei membre ale acestei organizatii.
Inainte de a intra la Maria Postoico, presedinta Asociatiei fostilor deportati si detinuti politici, Valentina Sturza, a "trasat" impreuna cu participantii la miting principalele lor probleme, care se cer a fi solutionate urgent. La intrevederea cu Maria Postoico, liderul Asociatiei fostilor represati a prezentat propriul proiect la o eventuala lege, care ar oferi privilegii de reabilitare fostilor deportati. In proiectul avizat, reprezentantii deportarilor staliniste din anii 1941–1949 au solicitat membrilor Guvernului si Parlamentului solutionarea, in cel mai apropiat timp, a celor mai stringente probleme care sunt mai ales plata indemnizatiilor si a compensatiilor, asigurarea unor reduceri la serviciile comunale si inlesnirea micsorarii tarifelor la asistenta medicala, plus restituirea, fara a tergiversa prea mult acest lucru, a averii nationalizate si furate, care le–a apartinut asa–numitilor "chiaburi" cu drept de proprietate. Valentina Sturza a solicitat, totodata, reactivarea legii, anulate in anul 2000, care reglementa privilegiile cerute de ei acum si potrivit careia tarifele la serviciile comunale pentru victimele represiunilor staliniste erau reduse cu 50 la suta. Sturza mai aminteste ca, spre deosebire de alte categorii de persoane vulnerabile, cum ar fi si cea a invalizilor sau a veteranilor de razboi, care de altfel, dispun de niste compensatii derizorii(22 lei), dansii sunt, completamente, dezavantajati.
In luarea sa de cuvant, tinuta in fata Parlamentului, Valentina Sturza a anuntat ca in cazul in care proiectul lor nu va fi transpus intr–o initiativa legislativa, dansii vor picheta in fiecare luna cladirea Parlamentului, a Guvernului si pe cea a Presedintiei. "Vom proceda astfel, pentru a le aminti guvernantilor nostri ca noi inca mai suntem in viata si pentru a le dovedi ca mai suntem capabili sa luptam pentru a ne redobandi drepturile, dupa ce am supravietuit cu atata greu Gulag–ului stalinist. Anul trecut, in cadrul aceluiasi eveniment, ex–presedinta Parlamentului, Eugenia Ostapciuc, ne–a invitat la o discutie confidentiala. Dupa miting, m–a sunat acasa si mi–a spus ca au voie sa vina 7 reprezentanti din randurile noastre in biroul sau de la Parlament. Convocandu–ne a doua zi, ne–a spus clar ca problemele noastre nu pot fi solutionate, deoarece "au mai ramas vreo 10 mii de persoane din sutele de mii de fosti deportati", adica totusi, prea multi pentru a putea fi sustinuti material si moral cu mijloace bugetare, a lasat sa se inteleaga, atunci, Eugenia Ostapciuc". "Dar oare masinile de lux, cumparate din banii statului si daruite presedintilor de raioane, sunt putine ori reedificarea raioanelor in locul judetelor costa mai ieftin?", a intrebat–o fosta represata a regimului comunist pe prima doamna a Parlamentului, in cadrul evenimentelor din iunie, anul trecut. Persoanele, care au incercat sa poarte tratative, acum un an, cu reprezentanta comunistilor, Eugenuia Ostapciuc, au declarat ca nu vor mai repeta acest pas niciodata in raport cu persoana aceasta. "Las`sa se duca sa discute cu ea cine nu are tensiune intercraniana, anul trecut, ne–am umplut de naduf, cand am vazut cat de apatic a reactionat la problemele noastre", a dezvaluit una dintre protestatarele prezente la miting.
"Ne–am adresat, nu o data, Parlamentului si Guvernului, sa instituie o lege privind restituirea costului averii nationalizate si confiscate nelegitim, care ar prevedea, de asemenea, si asigurarea compensatiilor pentru anii care noi i–am lucrat, avand copii mici, prin Siberia si Kazahstan. Dupa modelul Germaniei, care a recuperat pagubele materiale aduse persoanelor expuse la munca fortata, pe teritoriul Germaniei", argumenteaza Valentina Sturza. "Noi, in 1941, am fost imbranciti in vagoanele de dus vite si dusi in cele mai impadurite locuri ale Rusiei staliniste, iar parintii nostri au fost condamnati sa stea in Gulag–uri cate 14–15 ani, dupa care au fost trimisi in exil cate 10 ani. Foarte multi moldoveni au fost rapiti de la bastina si condamnati la impuscare, multi au fost inchisi prin beciuri, altii, dupa ce erau impuscati, erau aruncati intr–o groapa cu var. La intrarea in Valea Morilor au fost descoperite numeroase schelete ale fostilor deportati… In calitate de victime si martori ale acestui holocaust, am adresat numeroase demersuri presedintelui republicii si conducerii Parlamentului, insa nu a urmat niciodata nici o scrisoare de raspuns, macar", spune Sturza.
In prezent, mai multi reprezentanti ai Asociatiei victimelor represiunilor staliniste(inscrie cca 1400 de membri) figureaza in calitate de reclamanti in procese de judecata, pe rol, in instantele nationale, ce vizeaza repunerea lor in drepturile si privelegiile avizate mai sus. Pagubitii intentioneaza sa ajunga cu ele, chiar si la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului. "Eu am ajuns pana la Curtea Suprema de Justitie in procesul de judecata, pe care l–am initiat, dar, cat ma priveste, de 3 ani ma lupt prin instante. Doar in instanta de fond — la Judecatoria de circumscriptie, Hancesti, cazul meu a fost examinat in 25 de sedinte…, inclusiv prin rejudecarea acestuia in prima instanta", afirma represata Sturza.
Luni, in jurul orei 12.00, publicul, care se adunase in fata Parlamentului, astepta nerabdator raspunsul demnitarului parlamentar, privitor la proiectul de lege in care acestia solicita acordarea de privilegii fostilor represati, proiect pe care cateva pichetante urmau sa i–l puna la dispozitie speakerului Maria Postoico. Inainte de aceasta, deputatul PPCD, Angela Arama, incercase sa afle revendecarile protestatarilor, insa acestia au refuzat sa le discute cu deputata Arama, afirmand ca "au pierdut increderea in deputatii PPCD", ei convenind intre ei sa nu discute nici cu vicepresedintele Parlamentului Iurie Rosca, in caz ca acesta va dori sa participe la dialogul, pe care li–l rezervasera doamna Maria Postoico. In urma dialogului, reprezentantele mitingului au revenit in fata protestatarilor cu promisiunea data de Postoico, potrivit careia "doleantele lor vor fi precautate intr–o sedinta a Parlamentului, sedinta care va avea loc peste o saptamana si la care vor participa si autoarele acestui proiect. Iar la urmatorul miting de comemorare al celui de–al doilea val de deportari, care va avea loc la 6 iulie, curent, cu totii vor fi instiintati de rezultatul deciziei din Parlament", a anuntat Valentina Sturza, precizand ca a solicitat elaborarea unor initiative legislative urgente, deoarece, o data ajunsi la pensie, numarul "represatilor" descreste zi cu zi.
Luni, cu protestatarii au discutat si deputatii Serafim Urecheanu, Gheorghe Susarenco, Angela Arama, Vlad Cubreacov, Stefan Secareanu. Coloana de protestatari s–a indreptat catre Parlament, dupa ce au depus flori la placa comemorativa, postata in fata Garii Feroviare, unde urmeaza sa fie edificat un monument in memoria victimelor stalinismului. Spre sfarsitul mitingului, deputatii PPCD Vlad Cubreacov si Stefan Secareanu au venit si i–au indemnat pe fostii deportati sa–si redobandeasca drepturile, prin initierea unor procese de judecata, cu care ar ajunge pana la Strasbourg. "In scopul initierii unor procese de judecata bine sistematizate, baroul de avocati "Juristi pentru drepturile omului" va sta la dispozitie. Asa cum am castigat Mitropolia Basarabiei la CEDO, am putea castiga si acest drept de valoare. Pentru aceasta, nu trebuie sa va consumati numai in declaratii, atitudini sentimentale si de principiu, ci sa initiati o procedura de judecata comuna si s–o duceti pana la capat", le–a recomandat deputatul Cubreacov.
Aliona AVRAM