Medicul–sef al Spitalului din Soldanesti, Veaceslav Palii, a decis sa reconstituie istoria acestei institutii si sa adune medicii si pacientii de astazi si de candva la o prezentare publica a acestui letopiset.

Cum arata un spital la 60 de ani? De mai mult timp, medicul–sef al Spitalului raional din Soldanesti, Veaceslav Palii, impreuna cu echipa sa incearca sa reconstituie istoria si imaginea acestei institutii care, pentru prima data, a fost deschisa exact acum 60 de ani. Astfel, munca sa de medic–sef a concrescut cu cea de cercetator si de observator exigent, pentru ca, a inteles intre timp, ca nu–i deloc usor sa restabilesti viata si imaginea unei institutii care, pe parcursul a sase decenii, a avut de traversat mai multe probleme, greutati si tranzitii. Si mai greu e sa reconstitui un loc care, de la nastere, iti apartine, astfel incat, toate evenimentele, toate imaginile, toate evolutiile iti par firesti si cunoscute.

Cine au fost primii medici si primii pacienti ai acestei institutii? Cum au evoluat destinele lor? Ce amintiri pastreaza spitalul despre acele timpuri demult trecute?

Astfel, au inceput sa se adune imagini, ganduri si amintiri… Dupa cum isi amintesc bastinasii, Spitalul de circumscriptie din Soldanesti a fost fondat in anul 1945, dupa terminarea celui de–al doilea razboi mondial. Niste fotografii mai vechi demonstreaza ca Spitalul era amplasat in casa cetateanului Donos, care fusese exilat in Siberia. "E unul dintre rarele cazuri, cand casa si gospodaria unui deportat a fost utilizata in scopuri umanitare"– spun istoricii. Desi Donos fusese un bun gospodar, avand si o casa spatioasa, capacitatea spitalului deschis in gospodaria sa era de doar 15 paturi. Pagini de arhiva dezvaluie ca medic–sef al spitalului a fost numit felcerul Imas. Pe atunci, in componenta circumscriptiei erau satele Soldanesti, Sipca, Mihuleni, Parcani, Hlijeni,

Lipceni. Daca astazi vorbim despre combaterea SIDA, despre fertilizari in vitro, despre examene ultrasonografice sau tomografice, pe atunci, principalele sarcini in activitatea spitalului erau combaterea pediculozei si a focarelor de tifos exantematic. Felcerii si dezinfectorii lucrau direct in focare, acordand asistenta medicala primara la domiciliu. Numarul insuficient de locuri in spitalul proaspat deschis permitea spitalizarea doar a celor mai grav bolnavi pacienti.

Paginile de istorie dezvaluie ca, desi, in scurt timp, epidemia de tifos a fost lichidata, foametea din anii 1946–1947 a creat o situatie devastatoare in medicina de atunci. La 27 iulie 1946, prin ordinul MS al RSSM Nr.–786 de la 22.7.1946, medic–sef al spitalului de circumscriptie Soldanesti este numit A. Raitburg. Acestuia si colectivului condus de el i–a revenit sarcina combaterii malariei. In fiecare sat sunt numiti "hinizatori" si "acrihinizatori". Medicii incearca sa distruga focarele malariei, adica tantarii.

Foametea, de rand cu malaria, a avut un impact de nedescris asupra cetatenilor, in special, ai celor de la sate. Majorarea numarului de bolnavi cu distrofie alimentara dicteaza necesitatea extinderii sectiilor din spital. Cele 15 paturi au fost completate cu alte locuri pentru pacienti gravi. Desi bolnavii dispuneau deja de 80 de paturi, conditiile erau oricum insuficiente, deoarece morbiditatea cauzata de situatia epidemiologica continua sa creasca. Situatia dificila a impus necesitatea majorarii numarului de surori de caritate, salarizate dintr–un fond special, antiepidemic.

Din anul 1956, medic–sef al spitalului este numit O. Harost care, timp de doi ani, a edificat institutia medicala din Soldanesti.

Urmeaza pagini mai recente care dezvaluie activitatea in calitate de medic–sef a unui tanar absolvent al Institutului de medicina din Chisinau, V. Matcovschi.

Desi tanar, acesta a manifestat calitati manageriale. El a demarat colectarea unor fonduri extrabugetare de la colhozurile din localitate si a inceput constructia unui spital nou, cu 50 de paturi. Regimul de atunci, insa, nu recunostea metodele manageriale acceptabile astazi. Pe atunci, sponsorizarile si donatiile trebuiau coordonate, in mod obligatoriu, cu gosplanul RSSM. Tanarul medic, Matcovschi, nu a tinut cont de acest aspect, motiv din care, in ianuarie 1960, adica dupa doi ani de activitate, a fost eliberat din functie. Ce–i drept, dupa sase ani de incertitudini, in 1966, este restabilit in functie. Viata acestui medic, la fel ca si viata spitalului din Soldanesti, adica a personalului si a pacientilor acestuia, a traversat istoria acestei localitati, dictata de schimbarile politice, vicisitudinile naturii si ale societatii in ansamblu.

De la 1982 incoace, continuator si promotor al noilor conceptii in ocrotirea sanatatii a devenit J. Calugar. Prin eforturile lui, de la momentul formarii raionului Soldanesti si pana in anul 1995, baza tehnico–materiala a SCR a sporit considerabil. S–au construit mai multe blocuri ale spitalelor, sediul administrativ si central de medicina preventiva, au fost reconstruite sectiile maternitatii si terapiei generale. S–a construit si o policlinica, avand capacitatea de 375 de vizite pe zi. Intre timp a fost dat in exploatare si un bloc chirurgical cu capacitatea de 120 de paturi, in care au fost amplasate sectiile de traumatologie, chirurgie, terapie intensiva, ginecologie, neurologie, otorinolaringologie. In anul 1994 a fost dat in exploatare blocul terapeutic cu 120 de paturi.

In anii '90, in raion activau sase spitale de circumscriptie: la Oliscani, Raspopeni, Cotiujenii–Mari, Vadul–Rascov, Cobalnea, Alcedar. Tot in acest raion functionau 22 de puncte de felceri si moase, iar Spitalul raional a fost dotat cu aparataj modern.

In anul 1999 medic–sef al spitalului din Soldanesti a devenit L. Cebotarenco.

Sub sefia ei, spitalul raional s–a impartit in mai multe subdiviziuni:

Spitalul sectoral Soldanesti (stationar cu sectie consultativa);

Centrul medicilor de familie;

Urgenta;

Centrul de medicina preventiva.

In anul 2001 au ramas 120 de paturi si 35 de specialisti de categoria superioara, 45 de categoria intaia si 11 de categoria a doua — in total 91 de persoane. Datorita muncii si energiei enorme a medicilor conducatori, in iarna anului 2000–2001 a fost data in exploatare cazangeria autonoma. A fost reparat etajul 4 al blocului terapeutic.

Dupa transferarea L. Cebotarenco in functia de specialist al MSRM, conducerea IMSP a fost preluata, in 2001, de V. Palii. In prezent, in IMSP Soldanesti muncesc 456 de persoane.

La 18.06.05, cei 456 de actuali angajati, dar si cei care au fost, toti impreuna, alaturi de pacientii lor, vor sarbatori ce–a de–a 60–a aniversare de la formarea spitalului din Soldanesti. Medicul–sef, Veaceslav Palii, cel care a conturat acest portret al unui spital local, la varsta de 60 de ani, a insistat ca, din aceasta pagina a Ziarului de Garda sa nu lipseasca acest simplu mesaj: Sunt invitati toti cei care au activat pe parcursul celor sase decenii. Inceputul manifestarilor — la 10.00, in incinta Spitalului raional.