Bibliotecile scolare din satele R. Moldova nu au vazut carti noi de vreo 20 de ani

Cele o mie de exemplare de carte colectate in urma actiunii "Am o carte pentru tine", desfasurata in cadrul Salonului International de carte pentru copii, vor fi distribuite scolilor internat din Crihana Veche (Cahul), Vascauti si Napadova (Floresti), Bender, Leova. Aceste institutii au fost selectate de Ministerului Educatiei, in subordinea caruia se afla 63 de institutii de tip internat, 38 dintre care sunt la bugetul republican.

Sefa sectiei invatamant specializat, Tatiana Tintiuc, mentioneaza ca localitatile selectate sunt mai indepartate si uitate de toti. Scolile au mai primit donatii de imbracaminte, produse alimentare, dar nu si de carte.

In bibliotecile scolare din sate se mai pastreaza carti vechi, in grafie chirilica, lasate pe rafturi doar pentru ca sunt ale unor scriitori buni. Insa copiii din clasele primare nu le pot citi. Din banii alocati de stat se procura carti cu caracter enciclopedic, dictionare, dat fiind faptul ca acestea sunt utilizate si de profesori, si de elevi. Uneori, trimestrial, se aloca cate 300–400 de lei, pretul unui dictionar bun. In satele mai indepartate, unde oamenii nu au locuri de munca, iar parintilor li se cer bani pentru reparatii, amenajarea claselor, manuale, care sunt destul de scumpe, bibliotecarii nu mai pot solicita bani si pentru carti. In scolile rurale, atat in cele generale, cat si in cele internat, fondul de carte nu a fost renovat de vreo 20 de ani. Statul nu are grija de aceste biblioteci, ele functionand doar gratie sprijinului unor organizatii de caritate si a Bancii Mondiale.

Liuba Chisniceanu, bibliotecara la scoala auxiliara de tip internat din Vascauti, ne–a spus ca lucreaza aici de 30 de ani, dar nici nu mai tine minte cand li s–a facut ultima oara o donatie de carte. Au doar ceea ce li se da centralizat, adica manuale. Beletristica este foarte putina si invechita. Copiii vor sa citeasca, insa nu au ce. Agentii economici locali sunt reprezentati de un colhoz dus de rapa si un bar. Astfel, nu are cine–i ajuta, spune ea.

Octavian Granevschi, directorul scolii internat din Napadova zice: "Scriitorii nu vin la noi, pentru ca suntem prea departe si drumul este infundat. Am insistat pe langa diferiti businessmeni. Cu vreo 4 –5 ani in urma am citit in "Economicescaia Gazeta" lista celor mai bogate intreprinderi din R. Moldova si am adresat scrisori pentru fiecare in parte. Am vizitat direct firmele lor, dar fara rost. Doar un francez, reprezentant Voxtel, a fost mai receptiv. Ne ajuta in fiecare an, insa, din pacate, a plecat in Franta."

Ziarul de Garda l–a contactat si pe Ilie Cozari, specialist coordonator la sectia mijloace de instruire a Ministerului Educatiei. El ne–a spus ca anterior au fost repartizate carti scolilor internat din toate raioanele, iar institutiile scolare primesc sistematic literatura comandata. "Vrem sa ajunga cartea la fiecare copil din sat. Orice scoala are in biblioteca cate un set din ultimele editii literare. Facem tot posibilul de a indestula cu carte si profesorii, si elevii." Intrebat daca la acest capitol este sesizata vreo diferenta intre orfelinatele de prin sate si scolile internat din Chisinau , dl Cozari sustine ca acestea sunt aprovizionate in mod egal. Ba chiar, in localitatile rurale, aceste institutii ar fi favorizate. Directia a propus recent un program in care sunt incluse strategii de dezvoltare a bibliotecilor din institutiile de invatamant pentru perioada 2005–2010. Gestul organizatorilor Salonului International de Carte pentru copii este unul deosebit. Reprezentantul ministerului face apel, in numele copiilor, catre edituri, agenti economici, librarii, oameni simpli, de a nu fi indiferenti.

Am vizitat scolile internat din Chisinau. Directoarea scolii nr.1, Ludmila Garstea, spune ca institutia ei a primit de la editura Prut International, cu doua saptamani in urma, o donatie in valoare de 2 mii de lei. Scoala isi acopera necesitatea de carte din diferite parteneriate, colaborari, proiecte, adunand literatura de care au nevoie. "Uneori ma surprinde gandul ca investim prea multi bani in vopsea, materiale de constructie, insa nu si in carte. Totusi avem suficienta carte pentru copii si mai colaboram cu bibliotecile publice din sector. Cele mai solicitate sunt povestile lui Ion Creanga, poeziile lui Grigore Vieru, legendele populare. Sunt cautate revistele "Alunelul", "Noi", "Florile dalbe". Copiii chiar au incercat sa scrie si au avut mici succese. Elevii merg la expozitii, lansari de carte. Organizam intalniri cu scriitorii. Scoala internat nr. 1 mai are si o ludoteca (o biblioteca de jocuri). Astfel copiii invata notiuni din diferite domenii: economie (capital, arenda, gaj, denumiri de valuta straina), stiinta, sport. Alaturi stau dictionarele si enciclopediile, din care elevii isi imbogatesc vocabularul si isi dezvolta spiritul de intreprinzator. Intr–un fel este acoperit un gol pe care l–au simtit parintii nostri in copilarie." Ludmila Garstea spune ca cei din capitala, din centrul evenimentelor, sunt obligati moral sa–i ajute pe cei din mediul rural. "Le–am propus bibliotecarilor din satul meu de bastina sa participe la programul finantat de Soros, destinat in exclusivitate bibliotecilor rurale. Trebuie sa depunem eforturi, pentru ca se citeste, totusi. Lucratorii bibliotecilor din sate ar trebui sa fie mai insistenti, pentru ca astazi sunt multe oportunitati, doar ca trebuie descoperite si utilizate."

Liuba Arion, responsabil pentru bibliotecile scolare, de la Directia Educatie, Tineret si Sport a Primariei Chisinau, sustine ca scolile din subordinea acestei directii au suficienta literatura pentru copii, insa se confrunta si cu probleme. Enciclopediile frumos colorate au prea putina informatie, de aceea profesorii sunt nevoiti sa apeleze la cartile vechi, sovietice. Din cele 23 de titluri de carte care lipsesc in bibliotecile scolare, doar 15 nu se gasesc in unitatile comerciale. In curricumulul scolar au fost introduse opere ale scriitorilor contemporani, ale celor universali pe care nu le gasesti nici in bibliotecile publice, nici in librarii. O alta problema o constituie cartile in grafie chirilica. Uneori acestea contin informatii pretioase. Dumneaei a propus ca in cadrul Salonului de carte sa fie instituit un premiu special pentru stimularea editurilor de a retipari cartile vechi, in grafie latina. In prezent, Directia va procura materiale didactice in suma de 10 mii de lei, va achizitiona si 10 volume ale monografiei "Manastirea Capriana", si opera completa a lui Mihai Eminescu.

Scriitorul Arcadie Suceveanu zice ca initiativa de colectare a cartii pentru copiii este o actiune foarte valoroasa. Ea trebuie incurajata in conditiile in care cartea, cea pentru copii in special, nu ajunge la cititorii cei mai activi. Este important ca volumele de carte sa ajunga la destinatie. In cadrul programului "Contra uitarii noastre", sustinut financiar de fundatia Soros si coordonat de scriitorul Serafim Saka, in ultimii doi ani sunt organizate intalniri cu elevii din scoli si licee. "De fiecare data am constatat teribilul gol care s–a creat in completarea bibliotecilor publice cu literatura romaneasca pentru copii. Statul nostru a cam uitat de cultura, iar procesul de educatie se afla intr–o delasare. La noi nu exista o protectie sociala a culturii, a literaturii, in mod special a celei pentru copii. Copiii din orase sunt favorizati fata de cei de la sate pentru ca aici exista si biblioteci bune, sunt librarii. Si situatia materiala a parintilor este una dramatica. Nu le putem cere sa cumpere carti. Intre acestea si o paine ei nu vor alege cartea. Se tipareste destula carte pentru copii, insa preturile mari o fac sa nu se vanda."

Gheorghe Cutasevici, scriitor, directorul editurii Labirint sustine ca literatura pentru copii nu este subventionata de stat, iar prin sate nu sunt retele de distributie. "As fi bucuros ca parintii sa mearga impreuna cu copiii la expozitii de carte, la librarii. I–as convinge sa citeasca si ei." Scriitorul a facut o donatie in suma de 600 de lei.

O bibliotecara amintea vorba poetului: "cititul perie gandirea", caci fara de carte nu se face carte.

Lia Cazacu