Dorin Chirtoaca

— Suntem la putin timp dupa alegerile parlamentare din R. Moldova. De ce, la noi, tinerii nu ajung la guvernare?

— Cred ca la mijloc sunt doua cauze principale: prima — tinerii nu cred in propriile forte, nu vor sa–si ia inima in dinti si soarta in maini, si a doua, mai importanta, este ca cei care acum sunt pe prima linie a politicii in R. Moldova nu vor sa lase loc tinerilor. De fapt, ei au preluat modalitatea tipic totalitara de a face politica, adica, de a sta in randul intai pana ajung la pensie. Ei pleaca doar, daca cineva reuseste sa–i dea jos. Nimeni din actualii lideri nu se gandeste sa promoveze din timp pe altcineva in locul sau.

— Ai avut vreo oferta in acest sens?

— Anul trecut am avut o experienta politica. Acolo si in prezent exista usi deschise pentru tineri. Timp de cateva luni am fost vicepresedinte al Partidului Reformei. In acest partid din start s–a pus problema ca tinerii trebuie sa fie cei de pe linia intai. Si in prezent se lucreaza pentru ca cei, care doresc sa se afirme in politica, sa se poata pregati, exersand aparitii in public si, in timp cat se poate de scurt, sa se implice in apararea valorilor acestei tari. Acolo intr–adevar e o deschidere reala pentru tineri. Imi amintesc, la "Ora opozitiei", unde am participat de cateva ori, in afara de mine, de aceeasi varsta, nu a mai calcat nimeni pragul televiziunii.

— Mai noua ta activitate a fost si este in cadrul Coalitiei 2005. Ati sesizat numeroase nereguli in scrutinul electoral, in perioada preelectorala si electorala. Evolutiile ulterioare au "sters" acest efort al Coalitiei 2005, dat fiind faptul ca si Occidentul si formatiunile politice de la noi au declarat ca alegerile s–au desfasurat in mod democratic, si ca nu ar fi nici un motiv de ingrijorare. Asa sa fie?

— Nu cred ca ceea ce a facut Coalitia 2005 s–a spulberat sau a disparut pur si simplu. Faptul ca alegerile au fost declarate, pana la urma, ca fiind partial libere si corecte, a fost si concluzia Coalitiei 2005, desi este vorba de o campanie fraudata si de o zi a alegerilor, in general libera, vointa populatiei, insa, fiind formata in prealabil, intr–un mod nu tocmai democratic si european. In timpul campaniei alegatorii nu au avut de unde sa se informeze, scrutinul desfasurandu–se, in numeroase cazuri, incorect. Nu cred ca intreaga noastra activitate a fost una zadarnica. De fapt, alegerile trebuie privite prin prisma contextului regional, geopolitic. Astazi ar trebui sa ne intrebam ce au insemnat pentru R. Moldova aceste alegeri? Un raspuns este mai important. Alegerile au insemnat posibilitatea definirii orientarii statului. Spre Est sau spre Vest? Din aceasta perspectiva Georgia si Ucraina deja erau decise. R. Moldova urma sa se alature acestor state sau sa ramana o zona gri in care sa persiste indecizia activitatii politice de tip amatoresc, care nu permite un raspuns clar la intrebarea: incotro mergem si ce promovam?

— Rezultatele alegerilor au demonstrat ca mai mult de jumatate din alegatori s–au pronuntat impotriva actualului partid de guvernamant, impotriva actualului lider al PCRM. Votul din 4 aprilie, din Parlament, deturnand acest rezultat oficial al scrutinului si demonstrand ca, Vladimir Voronin a fost ales aproape ca in unanimitate de catre deputatii care au participat la alegeri. Cum explici aceasta deturnare a situatiei electorale si ce concluzii ar trebui sa traga alegatorii?

— Am observat ca mai multa lume percepe cele intamplate la 4 aprilie ca fiind o turnura neasteptata pentru R. Moldova, dar cred ca ar trebui sa privim lucrurile ceva mai profund. In acest an, pentru prima data in R. Moldova, alegerile au fost castigate de un candidat care nu este sustinut de Federatia Rusa.

— Chiar sunteti sigur de asta?

— Sunt sigur ca exista o relatie personala tensionata intre Voronin si Putin. Evident ca majoritatea membrilor PCRM sunt legati de Federatia Rusa, dar noi ar trebui sa analizam ce avantaje ne ofera starea de tensiune dintre Voronin si Putin. Iar, daca nu credem in ipoteza ca aceasta este singura situatie dupa anii '90, cand candidatul nesustinut de Moscova a castigat alegerile, atunci cel putin avem aceasta aparenta.

— Proaspata declaratie a ministrului rus de Externe demonstreaza ca, de fapt, Rusia saluta alegerea lui Voronin si presupune ca acesta ar putea detensiona relatiile moldo–ruse.

— Aceasta declaratie este fireasca. E un act pe care trebuie sa–l faca orice Minister de Externe, atunci cand organismele internationale recunosc un proces electoral desfasurat intr–un stat. Daca ar fi fost vorba de o sustinere directa a Federatiei Ruse, acordata lui Voronin si PCRM–ului, atunci, cine stie, poate ca ar fi avut loc deja vreo intalnire dintre Putin si Voronin. Acum conteaza mai mult sa determinam ce ne dorim noi ca stat, ca popor. Dupa alegeri comunistii s–au pomenit intr–o situatie incerta. Ei nu se mai pot orienta spre Federatia Rusa pentru ca astfel si–ar pierde definitiv credibilitatea in fata Occidentului. Nu este un secret ca ei au ales calea spre Europa pentru a se mentine la putere. De altfel, populatia de la noi nu are pregatirea necesara pentru a intelege ce inseamna pierderea democratiei in interior. Noi ne confruntam cu un paradox extrem de stupid: am pierdut democratia in interior si, in acelasi timp, cel care a distrus democratia devine stegarul integrarii Europene a R. Moldova. Este o situatie paradoxala, dar sa vedem cum putem schimba aceasta stare de lucruri. Pentru moment, avand in vedere ca pregatirea populatiei, din punct de vedere civic si politic, este mult sub asteptarile noastre, a societatii civile, ar trebui sa incercam depasirea acestor bariere. Repet: este foarte important sa dispara o data pentru totdeauna indecizia orientarii noastre: spre Est sau spre Vest. Trebuie sa fie clar pentru toata lumea ca mergem spre Vest si ca toti cei care vor incerca sa orienteze din nou R. Moldova spre Est, nu sunt altcineva decat oamenii care nu vor binele acestei tari. Aici ar trebui sa se uneasca toti, dupa ce se vor uni in acest sens, urmeaza sa aiba loc lupta fireasca in societate si in interiorul clasei politice, cu privire la aplicarea standardelor democratice. Asta e problema noastra. Daca din punct de vedere al problemei transnistrene, al integrarii europene, exista un consens politic general, atunci din perspectiva institutiilor democratice si functionarii lor in R. Moldova exista mari probleme si acestea sunt evidente. Opozitia, in opinia mea, ar trebui sa se concentreze pe problema democratizarii, acestea ar trebui sa fie armele pentru viitoarele alegeri. Celelalte subiecte ar trebui sa fie suspendate pentru un timp.

— Dat fiind faptul ca presedintele a fost votat si de cea mai dura opozitie, cine este azi in opozitie in R. Moldova?

— Cred ca toata lumea este inca in soc, sub imperiul acestui vot din 4 aprilie si nu poate face distinctie intre declaratiile electorale si evolutiile postelectorale. In ceea ce priveste integrarea europeana si solutionarea conflictului transnistrean, cred ca puterea si opozitia ar trebui sa faca bloc comun. De fapt, nu doar puterea si opozitia, ci si intreaga societate. Pana in prezent, R. Moldova nu a avut posibilitatea sa se autoguverneze. Nu este un secret pentru nimeni ca, pana nu demult, R. Moldova a fost guvernata de Federatia Rusa. Toate erau frumos aranjate si regizate, astfel incat castiga si guverna Rusia. De la Moscova veneau indicatii directe adresate presedintelui si premierului. Imi amintesc cazul CAIRO… Atunci cand aceasta organizatie nonguvernamentala a initiat o campanie de sprijin a posturilor nationale de radio care erau marginalizate de posturile rusesti, atunci cand au fost incercate niste schimbari in acest sens, Moscova a declarat ca ne va deconecta de la conducta de gaze. Astfel conditiile Moscovei au fost executate.

— Credeti ca Voronin are putere, inteligenta si vointa sa realizeze ceea ce si–a asumat la 4 aprilie?

— Eu cred ca PCRM si liderul acestuia nu sunt in stare sa democratizeze R. Moldova.

— Ce se va intampla in acest caz?

— Depinde de felul in care situatia va fi prezentata omului de rand. La noi, deocamdata, populatia se multumeste cu pensia si salariul platite la timp. Se multumeste cu putinul, zicand: bine ca nu este mai rau. Nimeni nu vrea sa schimbe lucrurile in bine, astfel incat sa se constituie un mecanism cu–adevarat european: cu mai mult liberalism, cu mai putina implicare a statului si cu o mai mare initiativa personala. Daca valorile acestea de tip liberal nu vor fi transmise omului de rand, atunci dorinta noastra, de a democratiza R. Moldova, nu va primi sprijin din partea populatiei si nu se va implini, iar guvernarea va continua sa mimeze integrarea europeana. Nu stiu in ce masura populatia poate intelege acum aceste lucruri. De aceea, cel putin societatea civila ar trebui sa fie cu temele facute.

— Dar cum sa procedam in situatia in care cei, care pot intelege aceste lucruri, sunt plecati din R. Moldova? Cum ar trebui construita relatia cu ei?

— Eu nu cred ca cei mai in varsta nu pot intelege aceste mesaje. E vorba de limbaj. Cei plecati in afara trebuie sa inteleaga ca in R. Moldova au la ce se intoarce. Asta, in primul rand. Ar trebui dezvoltat un program prin care banii, pe care–i obtin acolo, sa–si gaseasca loc si rost in R. Moldova. Nu prin consum, ci prin investitii. Ar trebui create conditii de stabilitate, siguranta, astfel incat, revenind cu o suma de bani, s–o poata investi aici. La noi, insa, mai persista aspectul criminal al problemei. Oricine poate sa–ti ia orice si oricand. Persista problema nesigurantei, a necunoasterii aspectelor juridice, dar si birocratia, si coruptia din sistem. Astfel, cei plecati nu au motivatia sa revina si sa investeasca bani in Moldova. Mai degraba accepta sa–si ia familiile si sa plece, decat sa ramana acasa, riscand enorm de mult.

— Ce noutate te–a socat cel mai mult in ultimul timp?

— Nu intotdeauna rolul societatii civile este pe deplin inteles de cei ce sunt in aceasta societate. De multe ori se doreste cat mai multe proiecte, adica finantare, pe baza carora sa putem lucra. De fapt, lucrurile ar trebui sa fie concepute invers: ar trebui sa ai mai intai o activitate, sa lupti pentru drepturile altora si doar dupa aceea sa pretinzi la finantare. In cazul in care nu o obtii, ar trebui sa continui, fiind stimulat de spiritul civic. Am constatat, din pacate, ca lucrurile in R. Moldova nu stau dupa cum ar trebui sau asa cum pretind unii ca ar fi. Ma deranjeaza lipsa spiritului civic si faptul ca avem un ritm mai lent de percepere a lucrurilor si de luare a deciziilor. Ne lasam uneori dusi de val si nu incercam sa ne ridicam in picioare. Ma intrebati despre o noutate socanta. V–am spus despre o stare de lucruri frapanta.

— Asta pentru ca nu ar exista noutati socante in R. Moldova?

— Cele care sunt — socheaza mai multa lume. Va spuneam mai sus ca, in opinia mea, comunistii nu au cum sa democratizeze Moldova. Asta pentru ca ei si–au construit victoria pe un sistem administrativ puternic. Alegerile nu au fost castigate de un partid, ci de o administrare puternica a statului. Democratizarea Moldovei inseamna, in primul rand, slabirea acestei presiuni administrative. Orice administratie a statului ar trebui sa aplice legea si nu ordinul sefului sau al administratiei prezidentiale. Daca ar fi si la noi aplicata aceasta regula, ar insemna ca partidul de guvernamant isi va taia craca de sub picioare, or, partidul de guvernamant si–a construit actuala situatie pe baza asa–zisei verticale a puterii, incompatibila cu democratia. La noi s–a creat o situatie mai mult decat delicata pentru PCRM: pe de o parte, comunistii si–au declarat aspiratii europene si democratice, pe de alta parte, nu accepta sa se dezica de sistemul pe verticala puterii, construit de ei pe baza structurii Ministerului de Interne a fostei Uniuni Sovietice. Daca analizam la rece, cam asta e structura statului acum. Ori una, ori alta va pierde in final. Ori democratizarea societatii va pierde, ori structura partidului de guvernamant. Din cate am vazut pana in prezent, nimeni nu cedeaza in fata interesului democratiei, pierzand interesul imediat de partid, de grup si a posibilitatii de mentinere la putere. Iata de ce, nu cred ca va fi democratizata societatea asa cum se pretinde acum si asa cum s–a insistat in cele 10 puncte.

— In aceste circumstante, merita oare sa fie votat Voronin in schimbul unor promisiuni evazive si in lipsa unui document care l–ar obliga sa ?

— Si documentele nu stiu cat valoreaza, dar este necesar, in primul rand, sa existe un document, in al doilea rand, trebuie de determinat valoarea lui in R. Moldova. In BMD s–au adoptat declaratii peste declaratii, cu semnaturi, publicate si in presa. Toti deputatii isi asumase ca nu vor vota un presedinte comunist, dar, pana la urma, aceste lucruri s–au cam ignorat. Avem in trecut exemple, cand legi ale Consiliului Europei au trecut prin Parlament, dupa aceea au fost modificate si distruse ca, pana la urma, dintr–o lege buna sa se ajunga la un act normativ nevalabil din punct de vedere al reformei democratice. In calitate de exemplu ar putea servi si situatia de la Teleradio Moldova. De aceea nu cred ca declaratiile mai rezolva ceva in R. Moldova.

— Sa ne referim si la PPCD, decizia caruia, asa cum remarcati si Dvs., are putine sanse sa fie inteleasa de omul de rand. Credeti ca Rosca a riscat sa–si piarda alegatorii in numele democratiei?

— Cred ca in acest caz este mult mai importanta componenta geopolitica si internationala. Iata motivul pentru care, se pare, au si facut acest pas reprezentantii opozitiei. Cred ca alegatorii trebuie sa inteleaga acest lucru. Alta cale nu a existat. Nu este deloc benefic sa inceapa cearta pe problema integrarii europene. Acest vot este simbolic. R. Moldova, prin vointa alesilor in Parlament, a sprijinit orientarea europeana.

— Unii spun ca Rosca a votat pentru ca Voronin nu avea siguranta voturilor in unanimitate ale comunistilor si ale lui Diacov...

— Daca e sa intram in subtilitatile dintre peretii Parlamentului, am putea ajunge la detalii de ordinul functiilor sau a unor sume de bani, nu stiu daca este cazul, mai ales ca eu nu am probe si nu pot confirma asta. Oamenii acuma sunt bulversati si nemultumiti. Votantii partidului comunist arata cu degetul spre votantii opozitiei spunand: "Noi v–am spus ca comunistii sunt cei de incredere! In ai vostri nu poti avea incredere!" Votantii PPCD, PSL si PD sunt de doua ori dezamagiti. O data pentru ca cei din Parlament, au intors armele si s–au dat de partea presedintelui, a doua oara, pentru ca sunt loviti in teritoriu de catre sustinatorii PCRM. Se pare ca unii exagereaza un pic, in timp ce, din punct de vedere tactic, opozitia a procedat corect, pentru ca este mult mai bine sa dai credit acum, datorita acestei schimbari de situatie, cand impreuna cu Georgia si Ucraina am putea forma un front comun de iesire de sub dominatia Federatiei Ruse, trasand o linie sub tot ce s–a intamplat pana in prezent. Creditul ar trebui acordat doar pe parcursul primei sesiuni. Daca in acest rastimp conditiile avansate nu vor fi respectate, opozitia ar trebui sa revina la pozitia bine cunoscuta deja. Chiar daca nu l–ar mai putea deturna pe Voronin, acesta va avea o grea problema in plus. Presedintele a promis public ca va rezolva aceste probleme. Pana acum, noi ne–am convins ca rezolvarea lor nu a fost decat o mimare a solutionarii lor. A spus ca transforma Compania Teleradio Moldova intr–o institutie publica, pe cand in realitate acesta a devenit mai infecta decat cea care se numea de stat. Daca acelasi lucru se va intampla si in urma acestor promisiuni, atunci argumente propriu–zise pentru demascarea acestui partid nu ar mai trebui cautate.

— Credeti ca nu au existat suficiente argumente pentru a nu–i mai acorda cel de–al doilea mandat?

— O spun ca simplu cetatean al acestui stat: din pacate, aceste argumente nu au fost transmise, nu s–au gasit parghiile si caile necesare pentru a le transmite catre omul de rand. Or, pana la urma, omul simplu este cel care hotaraste. Sarcina opozitiei fiind arma.

— Ce se va intampla dupa prima sesiune legislativa, in cazul in care Voronin va mima in continuare realizarea angajamentelor?

— Prin acordarea votului lui Voronin, opozitia a aruncat mingea in terenul PCRM. Dupa prima sesiune, opozitia va avea posibilitatea sa reia edificarea drumului pentru alegerile locale din 2007 si, respectiv, pentru cele generale din 2009. Aceasta strategie poate fi considerata una corecta si sanatoasa. Si mie imi este greu sa trec peste ceea ce s–a intamplat in vara anului 2004, in primavara anului 2004, in 2003, in 2002. Imi este greu si nu accept nici acum sa trec peste faptul ca in librarii a reaparut dictionarul lui Stati, ca istoria contemporana contine niste prostii, niste aberatii, iar istoria integrata intra in scoli... Dupa cum se vede, modul in care, in 2005, fortele democratice si–au construit mesajul catre electorat nu a provocat efectul scontat. Mesajul ar trebui construit astfel incat toate argumentele adunate sa fie prezentate intr–un mod exceptional, devenind imbatabile pana la urma. La noi, campania a fost mai degraba una ad–hoc.

— De fapt, la ultimele alegeri nici nu s–a mai batut atat de mult in comunisti…

— La ultimele alegeri, comunistii i–au batut pe toti, au ocupat intreg spatiul mediatic... BMD si PPCD au incercat sa gaseasca cate un loc liber, unde sa–si faca un pic de campanie. PCRM a atacat in special BMD–ul, pentru ca in aceasta forta politica vedea puterea capabila sa rastoarne situatia. Si PPCD a atacat BMD–ul, plasand comunistii pe locul doi in ordinea tintelor sale. Astfel se explica votul din 6 martie, dar si cel din 4 aprilie. Speculatiile au fost de ordinul cine sta in spatele fiecarei fractiuni politice. Perceptia, la general, a fost ca in spatele BMD–ului sta Federatia Rusa, in spatele PCRM–ului sta vechiul comunism sovietic, in spatele lui Voronin nu ar mai sta Putin, ci SUA si UE, iar in spatele PPCD–ului – Iuscenko si Saakasvili. In astfel de conditii se presupune ca Occidentul a facut coalitie impotriva Federatiei Ruse, prin intermediul actorilor din scena politica a R. Moldova. Urmeaza sa monitorizam si sa vedem cine si pentru ce este in tara asta.

— Cum va proceda Occidentul in continuare?

— R. Moldova a fost invitata sa faca parte din familia europeana, in calitate de vecin, iar in viitor, poate, in calitate de membru asociat, si chiar de membru plenipotentiar. In oricare din aceste calitati, R. Moldova va trebui sa satisfaca standardele democratice si internationale. De aceea, cred ca de acum inainte Occidentul ii va aminti constant R. Moldova restantele pe care le are, la capitolul mass–media, la cel al justitiei, la cel al libertatii de exprimare, al intrunirilor pasnice, procuratura, autonomie locala, societate civila, si crearea unor structuri paralele, de tip slugarnic partidului de guvernamant. Toate acestea cred si sper ca vor fi amintite R. Moldova, astfel incat sa nu continue la nesfarsit aparenta democratizarii prin declaratii si prin intermediul partidelor de factura totalitara.

— Ce se va intampla cu Coalitia 2005?

— Vom avea chiar zilele astea o sedinta in care vom discuta despre soarta de mai departe a Coalitiei. Este posibil sa se transforme intr–o coalitie pentru o buna guvernare, in care sa incercam monitorizarea modului in care partidul de guvernamant si, in general, clasa politica de la noi respecta promisiunile asumate. Cred ca ar fi o prostie din partea oricarui reprezentant al opozitiei sa intre, in actuala situatie, intr–o functie de stat. Creditul acordat lui Voronin ar trebui sa fie unul oferit exclusiv orientarii europene a R. Moldova. Pentru celelalte probleme nu ar trebui acordat nici un credit. Nu avem dreptul sa uitam pacatele dintotdeauna ale comunistilor. Acceptarea unor functii ca urmare a unui astfel de vot, inseamna, de fapt, cardasie, si daca este cardasie, pana la urma, inseamna ca nu exista opozitie, si daca nu mai este opozitie inseamna ca actuala clasa politica nu mai are ce cauta, in general, in Parlament la urmatoarele alegeri. De aceea, daca vor sa ramana in opozitie, ar trebui sa gandeasca astfel: noi v–am dat credit la inceput, poftim, guvernati, noi vom urmari dintr–o parte si va vom spune ce e bine si ce e rau in activitatea voastra.

— Ce relatii se vor stabili in Parlament intre fractiunile de opozitie?

— E o problema eterna a R. Moldova. In primul rand, acum Rosca si cu Serebrian, care nu s–au inghitit niciodata, atacandu–se reciproc, au fost impreuna la Voronin. Cu Urecheanu sunt taiate toate caile posibile la acest moment, avand in vedere si refuzul votarii lui Voronin. De Diacov nici nu mai vorbesc, pentru ca atata contradictie intre fapte si declaratii nu am mai vazut la nimeni. Cel mai mult m–a socat nonsalanta cu care a mintit, modul in care s–a prezentat ca lider politic si ca persoana, plecand din BMD si distrugand un bloc electoral, iar in paralel vorbind despre unirea fortelor democratice. Ceea ce a facut Diacov in raport cu BMD, poate face oricui, in functie de interesele sale.

— Ce trebuie sa inteleaga alegatorul dupa cele intamplate in Parlament?

— Alegatorul nostru se incapataneaza si nu monitorizeaza pe termen lung activitatea liderilor politici. Societatea in ansamblu nu vrea sa descopere cine e o persoana sau alta. Ce a facut ea inca in perioada sovietica? Cum s–a comportat pana in prezent? Alegatorul nostru stie ca anumite probleme pot fi rezolvate doar de catre liderii politici, dar nu vrea sa faca efortul necesar pentru a delega exact aceasta rezolvare si a cere solutii pentru ceea ce au de facut. Alegatorul nostru se incapataneaza sa ramana la un nivel mediocru. Nu vrea sa cunoasca mai mult, astfel incat sa–i poata taxa pe cei care merita. Singurul lucru pe care–l poate face votantul e sa se supere, atunci cand este dezamagit de o anume forta politica. Suparandu–se, el nu mai vrea sa voteze pentru aceasta. Decide sa aleaga alt partid si, deseori, pentru el nu mai conteaza cine e acea alta forta politica. Alegatorul nostru nu se concentreaza prea mult pentru a vedea cine e noua forta politica, cea care vine in locul celei vechi. Din aceasta cauza, la guvernare s–au perindat aceeasi oameni, purtand drapele ale diferitor partide.

— Daca ar fi ca alegatorul sa tina cont de aceste sfaturi, se pare ca, nu ar avea pentru cine vota…

— E adevarat. In opinia mea, clasa politica din R. Moldova ar fi trebuit sa fie intinerita demult, iar acum inlocuita, daca ne uitam, alaturi, la vecini, in Romania, Ucraina sau chiar in Georgia. La noi, in frunte, sunt exact aceleasi feti care erau in Comitetul Central al Partidului Comunist, Vladimir Voronin, Ivan Calin si multi dintre ceilalti...

— Cand, totusi, se va produce schimbarea acestei generatii?

— Nu putem spune cand anume, pentru ca nu stim cine si cum ar dori sa faca schimbarea. Pentru o adevarata schimbare este nevoie de o munca asidua la nivel national, nu doar prin intermediul mass–mediei. Mesajul trebuie sa fie perceput direct de la forta politica. Asta inseamna ca trebuie sa se formeze o echipa energica, puternica, priceputa, agera, care sa acopere tot teritoriul, sa ajunga in sate, sa aiba o structura bine pusa la punct, sa aiba celule peste tot, in acest mod trebuie sa fie lansate in diverse comunitati discutii cu privire la problemele din societate. Greselile partidului de guvernamant sa fie constatate de fiecare sat, astfel incat, omul de rand, in timpul campaniei electorale, sa aiba o idee coapta. Acum situatia e favorabila pentru ceva nou in R. Moldova. Dincolo de aspectele geopolitice si de votul deceptionant din 4 aprilie, se observa ca oamenii au obosit de aceleasi fete. Mai mult decat atat, in scurt timp, cei, care si–au dat votul la 4 aprilie, vor trebui sa recunoasca, daca a fost o tradare ori sa explice ca au luat o decizie favorabila pentru Moldova.

— Iti multumim pentru interviu.

Pentru conformitate, Aneta GROSU