Tot mai multi copii sunt traficati din Moldova in Rusia, conform unui raport international prezentat recent la Chisinau. Raportul, intitulat Traficul de fiinte umane in Europa de Sud–Est — 2004. Aspectul prevenirii, a fost prezentat pentru mass–media din Moldova de catre reprezentantul UNICEF in Moldova, coordonatorul ONU in Moldova si Misiunea OSCE in Moldova.

Conform datelor prezentate, numarul de persoane traficate care se reintorc in Moldova, in special din regiunea Balcanilor Occidentali, descreste treptat, totodata inregistrandu–se o crestere a numarului femeilor repatriate din Turcia si Rusia. De asemenea, exista mai multe dovezi ale traficului din Moldova spre Israel si Orientul Mijlociu. Exista opinii, potrivit carora, traficul de fiinte umane din orasele Moldovei s–ar fi redus in urma campaniilor de succes de comunicare adresate grupurilor de risc, insa in raport se mentioneaza ca acest fapt este deocamdata dificil de demonstrat.

Exista tot mai multe dovezi ale traficului de copii in Rusia. Copiii sunt victimizati in doua moduri — prin maltratare si tratamente crude, si prin implicarea fortata in practici de cersit si prostitutie. Deoarece frontiera de vest a Moldovei este controlata mai eficient, exista mai multe dovezi privind traficul prin Ucraina si Rusia, si mai putine – de trafic prin Romania.

Potrivit raportului, multe dintre victimele traficului, care au beneficiat de asistenta in Moldova, au trecut anterior prin experienta violentei in familie. Totusi, nu exista programe de prevenire care sa vizeze aceasta relatie dintre trafic si violenta domestica la care sunt supuse femeile. Au fost inregistrate progrese in domeniul prevenirii acestei "afaceri", in special, prin combinarea mesajelor din domeniile migratiei si ale prevenirii traficului, deoarece, chiar daca personale vulnerabile pot fi speriate de mesajele antitrafic, ele sunt, de obicei, interesate de informatia practica despre modurile sigure de emigrare.

In document se subliniaza experienta Oficiului UNICEF in Moldova in domeniul crearii unui mediu protector pentru copii si familii, si eliminarii cauzelor fundamentale care determina vulnerabilitatea lor. Printre strategiile aplicate sunt programele de educatie a parintilor, crearea serviciilor specializate pentru copiii – victime ale abuzului si neglijarii, si crearea serviciilor prietenoase pentru tineri. De asemenea, au fost sprijinite proiecte de educatie pentru deprinderi de viata axate pe prevenirea traficului si a somajului pentru copiii si tinerii absolventi ai scolilor–internat, care constituie unul dintre cele mai vulnerabile grupuri.

In cadrul raportului se mai mentioneaza elaborarea de catre Oficiul pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului al OSCE (ODIHR) a unui Ghid de referinta pentru revizuirea legislatiei in domeniul combaterii traficului de fiinte umane, a Planului de actiuni pentru combaterea traficului de fiinte umane, precum si a Codului deontologic. Aplicand aceste instrumente, Misiunea OSCE in Moldova a sprijinit elaborarea proiectului de lege privind prevenirea si combaterea traficului de fiinte umane, proiect ce urmeaza sa fie adoptat de noul Parlament al Moldovei.

Revizuirea Planului national de actiuni pentru combaterea traficului de fiinte umane constituie o alta prioritate a Misiunii OSCE.

"O data cu intrarea in vigoare a acestor documente, ne vom putea concentra eforturile asupra celei mai importante dintre sarcini: implementarea lor!", a declarat Ryan Grist, sef–adjunct al Misiunii OSCE in Moldova, in cadrul conferintei de presa de astazi.

Raportul — cel de–al treilea si ultimul din aceasta serie – analizeaza situatia din Albania, Bosnia si Hertegovina, Bulgaria, Croatia, fosta Republica Iugoslava Macedonia, Moldova, Romania si Serbia, si Muntenegru (inclusiv provincia Kosovo) si a fost lansat oficial la 31 martie la Geneva.

(Comunicat de presa al UNICEF)

Traficul de copii ramane un fenomen cu multe ramificatii

Jiovanna Barberis, UNICEF Moldova

Copiii din Republica Moldova raman supusi traficului si exploatarii sub diferite forme. Fetele de 13–18 ani sunt deseori victime ale traficului in scopuri sexuale, sunt si cazuri cand sunt supusi exploatarii sexuale, si baietii de aceste varste, copii mai mici sunt traficati pentru a fi transformati in cersetori sau pentru exploatare prin munca. De asemenea, copiii raman pe lista traficantilor pentru adoptii internationale ilegale, aparand zvonuri, neargumentate inca, cu privire la transplanturi de organe de la copii. UNICEF colaboreaza cu organele de stat ale Moldovei pentru elaborarea unor politici sociale care ar face ca nici un copil sa nu ramana fara atentia parintilor, tutorilor sau asistentilor sociali, ceea ce ar descuraja traficantii.

O noua lege impotriva traficului

Kirsten di Martino, coordonator program protectia copilului:

O lege noua pentru combaterea traficului de fiinte in Moldova este prezentata in Parlament, dupa ce a trecut etapa expertizei la Guvern si, in opinia expertilor internationali, aceasta lege ar ajuta mult pe cei implicati in combaterea traficului sa aiba o situatie mai clara din punct de vedere legal. Acest proiect de lege contine prevederi speciale pentru cazurile de trafic de copii, astfel incat speram ca noua componenta parlamentara sa o adopte cat mai curand, iar factorii de decizie sa o aplice in practica.

Familiile instabile "doneaza" copii traficantilor

Ryan Grist, sef–adjunct al Misiunii OSCE

Raportul cu privire la traficul de fiinte umane in Europa de Sud–Est, prezentat recent la Geneva arata o legatura foarte stransa intre violenta domestica si trafic. Victimele traficului sunt copii maltratati, fete violate, copii ai strazii, cei proveniti din orfelinate, adica cei care nu au beneficiat in propria lor familie de ingrijire si intelegere. OSCE, alaturi de UNICEF, raman in sustinerea stabilitatii familiei in Moldova, caci numai copii din familii stabile nu pot ajunge in mainile traficantilor.

DATE STATISTICE

Moldova ramane una dintre principalele tari de origine pentru traficul de femei si copii. Succesele traficantilor sunt amplificate de situarea geografica a Moldovei, de saracia familiilor, de coruptia factorilor legati de actele de migratie, de violenta in familii.

Majoritatea tinereleor traficate sunt foarte tinere. Circa 60 dintre fetele care au revenit din trafic aveau intre 18–24 de ani, atunci cand au fost transportate din Moldova. Iar 30 la suta aveau sub 18 ani atunci cand au ajuns in bordelurile din strainatate. Circa 30 la suta in momentul plecarii aveau deja copii, majoritatea fara sot. Copiii lor raman de regula in ingrijirea unor rude, deseori insa, si la orfelinate.

In 2001 doar 50 la suta dintre fetele traficate aveau scoala medie, pe cand in 2003 deja 30 la suta dintre victimele traficului aveau studii medii complete. Fetele crescute in orfelinate sunt supuse unor riscuri de 10 ori mai mari de a nimeri in mainile traficantilor, decat cele din familii.