Doi imigranti straini au fost condamnati zilele trecute pentru o tentativa sofisticata de a reproduce carti de credit, pentru extragerea banilor din bancomate. Ei au fost prinsi in flagrant, operand la un bancomat de langa supermarketul din Yorkshire.

Cei doi sunt conationali de–ai nostri: Serghei Botan, de 29 de ani — din Moldova, si Bogdan Lupu, de 18 ani – din Romania. Ei au fost arestati langa magazinul Asda la 22 decembrie 2004, iar in luna martie le–a fost pronuntata sentinta.

Serghei Bostan a fost condamnat de Curtea Leeds Crown la trei ani si jumatate de detentie. Judecata a stabilit ca se face vinovat de tentativa de furt din banci si institutii financiare, in timp ce Bogdan Lupu, care si–a recunoscut vina, a fost condamnat la 2 ani de detentie intr–un penitenciar pentru minori.

Judecatorul Robert Bartfield a declarat pentru mass–media din Marea Britanie ca riscurile acestei tentative sunt foarte mari pentru siguranta utilizatorilor legali de carduri bancare. Cei doi utilizau o camera de luat vederi pentru filmarea codurilor si numerelor PIN ale cardului, atunci cand un client opera la un bancomat, dupa care aceste detalii erau introduse intr–un computer, iar in baza acestor date erau "clonate" carduri–surori, de pe care se pot ridica bani din bancomat. Judecatorul a mai remarcat ca in spatele acestei afaceri stau si alti tineri din tarile Europei de Est, care inca nu au fost prinsi si care practica activitati in cadrul aceleiasi scheme.

Bogdan Lupu a fost filmat de politia locala, in timp ce insuruba o camera de luat vederi pe un bancomat, iar Serghei Bostan supraveghea imprejurimile, purtand un telefon mobil. Politia fusese alertata de managerul magazinului Asda, care, pe la amiaza acelei zile, a observat ca niste barbati munceau ceva la bancomat. Ei erau cu un Mercedes, intrau si ieseau agitati, iar la aparitia "nevazuta" a politiei, Lupu tocmai monta o camera video, acoperita cu o carpa.

Procurorul Colin Harvey a spus ca se pare, ca tinerii ca Bogdan Lupu sunt folositi de alti criminali, cum ar fi Bostan, pentru indeplinirea operatiunilor riscante. In momentul arestarilor, soferul a reusit sa dispara cu tot cu masina.

Bostan a respins toate acuzatiile curtii, spunand ca se afla la Asda in cautarea unor informatii cu privire la un eventual loc de munca, deoarece are nevoie de bani pentru fiica sa bolnava. Avocatul lui Lupu, Andrew Hatton, a spus ca acesta a crescut in strada in Romania si a fost dus cu forta prin Italia si Franta, unde a fost fortat sa cerseasca, apoi a ajuns in Marea Britanie, unde a fost obligat sa lucreze in interesul unor exploatatori.

Cei doi condamnati erau imigranti ilegali in Marea Britanie, Bostan ajungand in aceasta tara cu un pasaport lituanian falsificat.

Judecatorul Bartfield a mai declarat in pledoaria sa din cadrul procesului judiciar: "Imi pare rau ca ati venit in Marea Britanie nu sa lucrati, ci sa comiteti crime".

El a conchis pentru "Yorkshire Post" ca este foarte important ca cei doi sa fie pedepsiti adecvat, urmand ca aceasta decizie a curtii sa fie o lectie concludenta pentru cei care vor mai indrazni sa desfasoare asemenea activitati, fiecare dintre "doritori" stiind ca va fi prins si pedepsit. Judecatorul a mai spus ca foarte multi oameni din tarile Europei de Est vin in Marea Britanie doar ca sa comita crime de acest fel. "Probabil ca oamenii din Europa de Est cred ca noi, cei din Marea Britanie, acceptam cu tot atata usurinta crimele lor, cu cata simplitate li se permite sa treaca hotarul, fara sa fie examinati prea mult cine sunt si ce au de facut." Problema deportarii in Moldova a lui Serghei Bostan ar putea fi totusi discutata intr–o sedinta ulterioara.

La 11 martie Madridul a consemnat un an de la sangeroasele atacuri asupra statiilor de trenuri. Presa internationala l–a glorificat din nou pe un cetatean moldovean, care s–a ocupat de salvarea dezinteresata a ranitilor in oroarea acelei dimineti.

Jose Rodriguez, angajat al unei unitati de garda, grav ranit in acel atac, a fost salvat de Victor Moldean din Moldova.

"Stateam rapus pe o platforma, vedeam ca sangerez mortal. La un moment, din norul de fum, s–a apropiat un barbat. Mi–a vorbit intr–o spaniola stricata, spunandu–mi ca totul va fi bine. Si–a scos camasa si mi–a bandajat piciorul, oprind hemoragia, apoi a plecat. Mai tarziu, la spital, doctorii mi–au spus ca era sa pierd piciorul, aveau sa–l amputeze, daca nu mi se acorda ajutor la timp. De atunci am fost obsedat sa dau de urma acelui barbat, care mi–a salvat viata. Simteam ca daca il gasesc, atunci nimic nu voi mai regreta in aceasta viata", a declarat Rodriguez zilele trecute pentru BBC.

In zilele urmatoare, aflandu–se la spital, Jose Rodriguez a facut apeluri disperate prin intermediul unor posturi de televiziune, catre cel care i–a salvat viata sa raspunda la solicitarea lui.

Victor Moldean, emigrase recent in Spania din Moldova si prefera sa stea in umbra din cauza statutului sau precar. "Nu vroiam sa apar in centrul atentiei in nici un fel, dar intr–o seara l–am vazut pe Jose la televizor, in salon de spital, cu lacrimi in ochi, chemandu–ma. L–am contactat si de atunci, suntem ca si frati", a declarat acesta pentru presa, abia acum, cand a depasit complexul de emigrant dintr–o tara saraca.

"Trebuie sa–i multumesc lui Victor pentru doua lucruri. In primul rand, pentru ca mi–a salvat viata, riscandu–si–o pe–a sa. Orice fiinta umana care putea merge atunci, o lua la goana, dorind sa evadeze primul din acel calvar, doar Victor a ramas sa ma ajute, absolut dezinteresat. Iar in al doilea rand, ii multumesc ca mi–a oferit oportunitatea sa nu raman doar cu statutul meu de victima, ci sa devin si eu salvator la randul meu", a spus Jose, referindu–se la ajutorul acordat copiilor lui Victor din Moldova. Jose l–a ajutat sa obtina vize pentru cei doi copii ai sai, care acum au ajuns sa locuiasca cu tatal lor la Madrid.

Cesare Lodeserto, fostul presedinte al unei fundatii italiene care a creat in localitatea Lecce, pe tarmul Marii Adriatice, un azil pentru femeile ajunse in Italia pentru exploatare sexuala, a fost arestat zilele trecute sub acuzatia ca ar fi rapit niste prostituate romance.

Potrivit agentiei Reuters, cateva femei s–au plans ca acesta le–a tinut ca in detentie, luandu–le actele si interzicandu–le sa iasa.

Avocatul lui Lodeserto a spus ca preotul neaga aceste acuzatii, declarand ca a oferit adapost multor femei, pe care le gasea noaptea in stare de ebrietate prin oras.

"De cateva ori ma purtasem ca un tata sever, dar ce puteam sa fac. Sunt fete tinere, care–s o prada usoara pentru barbati", a spus Lodeserto in fata magistratilor, potrivit ziarului italian "Il Messagero". Presa italiana mai sustine ca in acest caz, Biserica Romano–Catolica din Italia a fost lovita de un nou val de acuzatii din partea liderilor comunitatilor, pentru faptul ca folosesc tactici abuzive atunci cand pretind ca ii ajuta pe cei mai slabi.

Fundatia "Regina Pacis", condusa de Cesare Lodeserto, a fost creata in 1997, dupa ce un mare numar de femei din Albania au invadat coasta de est a Italiei. Mai tarziu, aceasta fundatie si–a extins activitatile de gazduire pentru toate victimele traficului sexual, provenite din tarile Europei de Est. Deoarece moldovencele au inceput, de curand, sa le depaseasca numeric pe victimele altor state, Cesare Lodeserto a intreprins mai multe vizite in Moldova, in scurt timp deschizand o filiala a acestei fundatii la Chisinau. In Moldova au fost desfasurate cateva activitati de prevenire a traficului de femei, iar in 2005 a fost lansata o campanie de stopare a turismului sexual.

Zilele trecute, preotul italian Cesare Lodeserto a ajuns pe primele pagini ale ziarelor italiene si europene, dupa ce cateva femei din acest adapost s–au plans, ca au fost tinute cu forta in adapostul centrului de la Lecce. "Lodeserto nu se prea abtinea de la utilizarea frazelor si expresiilor ofensatoare", a spus unul dintre acuzatorii preotului, pentru publicatia italiana "Gazzetta del Mezzogiorno".

Tinerele au mai povestit anchetatorilor, ca deseori Lodeserto le–a insultat si palmuit, rupandu–le permisiunile de sedere si speriindu–le ca le va trimite inapoi acasa, daca vor dori sa paraseasca azilul. Totodata, in alte ziare a aparut declaratia anonima a unei femei, care sustine ca i s–au oferit mari sume de bani ca sa inainteze aceasta plangere in justitie.

Deocamdata oficiali ai Bisericii catolice il sustin si isi exprima solidaritatea cu Lodeserto. Arhiepiscopul de Lecce, Cosmo Francesco Ruppi, a declarat pentru presa ca acest arest al lui Lodeserto este absurd. Totodata, ministrul Afacerilor Europene, Rocco Buttiglione, un prieten al Papei Ioan Paul al II–lea, a declarat ca Lodeserto "si–a dat viata pentru ajutorarea saracilor, a imigrantilor si prostituatelor".

Lazaros Savvides, secretar permanent al Ministerului de Interne din Cipru, a prezentat, intr–o conferinta recenta de presa, problema drepturilor femeilor care lucreaza in cabarete si cluburi de noapte. Ministerul de Interne cipriot, in colaborare cu o organizatie pentru drepturile omului, au creat un pliant informativ in limbile romana, rusa si bulgara pentru informarea potentialelor victime ale exploatarii sexuale despre drepturile lor. Aceasta miscare face parte din planul de actiuni ale Guvernului cu privire la eradicarea problemei traficului de fiinte umane pe aceasta insula.

Ciprul este deja calificat ca tara de destinatie pentru fetele traficate din Moldova, Romania, Ucraina, Rusia, Belarus si Bulgaria. De aceea acest pliant va fi raspandit prin cabarete, fiind oferit tinerelor dansatoare, in limba lor materna, pentru a–si cunoaste mai bine drepturile si a sti cum sa infrunte abuzurile din partea patronilor.

In prospect se mentioneaza ca este ilegal, ca o dansatoare angajata intr–un club de noapte sa fie fortata de patron sa intretina relatii intime cu clientii, acestea avand dreptul sa nu paraseasca clubul cu clientii si sa nu fie angajate in oricare alte activitati in afara programului.

Reprezentanti din 25 de tari s–au intrunit recent la Garmisch–Partenkirchen, Germania, pentru a analiza pericolele pe care le aduce problema traficului de fiinte umane securitatii Europei si Asiei.

La aceasta conferinta au fost invitati si reprezentanti ai Republicii Moldova, dat fiind faptul ca este o sursa foarte activa de victime ale traficantilor de fiinte umane. Expertii, prezenti la aceasta intrunire, au pus in dezbatere problema retelelor de traficanti, care strabat cu usurinta frontierele statelor nesecurizate din Europa de Est si Asia pentru a exploata, in forme tot mai inumane, victimele saraciei din aceste state.

Margot Wallstrom, membru al Comisiei Europene pentru Strategii de Comunicare, a prezentat recent un comunicat de presa cu privire la situatia femeilor in Europa, blamand cu insistenta traficul de femei din Moldova si alte tari sarace catre statele Uniunii Europene.

"Avem in Europa un tip modern de vanzare in sclavie — unde circa o jumatate de milion de femei si fete, cum ar fi Mariana de 18 ani din Moldova, sunt vandute si cumparate ca niste utilitati, fiind transformate in roabe sexuale in bordelurile din interiorul Uniunii Europene. Potrivit Interpolului, acest fenomen prezinta cea mai rapida crestere a criminalitatii in lume si traficantii de femei de pe glob au o cifra anuala de afaceri de circa 4,8 miliarde de euro."

Wallstrom a mai remarcat ca Uniunea Europeana are 450 milioane de cetateni, dintre care jumatate sunt femei si fete, drepturile carora se pare ca nu sunt egale cu cele ale barbatilor. In prezent, in Parlamentul European femeile reprezinta 30 la suta din locuri. Margot Wallstrom a declarat ca situatia cu egalitatea sexelor se amelioreaza lent, astfel incat echitate reala ar putea fi atinsa abia "in mileniul urmator".

Trupa Circului din Moldova este in turneu prin SUA, scrie ziarul American "The Danvers Herald".

Acrobatii de la Chisinau, au ajuns in SUA in cadrul unui program al Circului de Stat din Moscova, care organizeaza acest tur pe parcursul lunii martie. Presa americana l–a remarcat deja pe conationalul nostru, jonglerul Arcadie Andronache.

"Are cele mai rapizi maini din lume si jongleaza cu viteza, balansand pe o scara foarte inalta", scrie "The Danvers Herald". Artistii moldoveni vor juca alaturi de cei din Rusia si Belarus.

Gary Bertini, nascut in Republica Moldova in 1928, care a devenit fondatorul orchestrei de camera din Israel, si dirijor al multor teatre de opera din lume, a decedat vinerea trecuta . El a emigrat din Moldova Sovietica in tinerete, studiind muzica la Milano si Paris, dupa care a devenit un reputat muzician in Israel, SUA, Germania, Japonia si in alte tari, unde a condus orchestrele simfonice cu mult succes. In ultimii ani era director muzical al Teatrului San Carlo din Napoli, Italia — cel mai vechi teatru de opera din Europa si unul dintre cele mai faimoase in lume.

Pavel Braila, un artist modern din Moldova, si–a inaugurat expozitia personala la Cambridge, SUA, care va fi deschisa vizitatorilor pe parcursul intregii luni. Directorul "List Visual Art Center" a declarat pentru ziarul "Boston Globe" ca l–a cunoscut pe Braila si arta lui, in cadrul unui festival in Germania, unde a ramas impresionat, de rand cu alti participanti, de filmul documentar "Incaltari pentru Europa". Braila a efectuat acest film la statia feroviara Ungheni, prezentand drama despartirii vesnice de Europa, care rezida in actiunea monotona si incredibila, care se repeta zi de zi: schimbarea continua a rotilor de marime sovietica pe cele de calibru european, fara de care nici un tren nu poate parasi spatiul ex–sovietic ca sa intre in Europa. Vizitatorii expozitiei din SUA au venit sa cunoasca lucrarile lui Pavel Braila si pentru ca vor sa cunoasca mai multe despre Europa de Est, despre tranzitie si despre valorile vietii umane in aceste conditii.

In SUA, Pavel Braila prezinta o noua opera a sa — un documentar intitulat "Dealul Baronilor", care arata nu doar imprejurimile Sorocii, ci grandoarea si nimicnicia din interiorul palatelor din Dealul Sorocii. Printre castele cu statui si coloane aurite, sunt situate garaje sau casute mici, fara apeduct si incalzire centralizata, unde locuiesc de fapt familiile numeroase de romi. Pavel Braila a intentionat sa prezinte in acest fel realitatea, care contine maretie si lenevie, ambitii si disperare, dar pe toate le prezinta cu acelasi sentiment de dragoste fata de ceea ce a fost creat si exista in tara lui.

In ultimii 5 ani, Cathy si Ken Scott, o familie de americani, care se ocupa de gazduirea studentilor din Europa de Est, sositi la studii in SUA, organizeaza si un festival al bucatariilor tarilor din care provin acesti studenti. Potrivit ziarului american "Times–Record", zilele trecute casa Scott a coordonat o noua editie a sarbatorii bucatariilor. De data aceasta, printre studentii din Chile, Ecuador, Japonia, Columbia, Azerbaidjan, Polonia si Ucraina, s–a aflat si o studenta din Republica Moldova, Catalina Tarnovschi.

Ea a intrat in competitie, in bucataria familiei Scott din Spiritwood, pentru a pregati cele mai gustoase bucate moldovenesti, prezentand retetele si povestind despre modul moldovenilor de a lua masa. Catalina Tarnovschi studiaza la Montpelier High School si locuieste in familia lui Gary si Michel Weaver din Millerton. Ea le–a spus americanilor ca in tara ei familiile de moldoveni iau cina la o ora stabilita si nu se uita la televizor in timp ce servesc masa.

Studentii au depus tot efortul, fiecare laudand tara sa si bucatele create de popoarele pe care le reprezinta. In timp ce studentii din America de Sud au adus omagiu multitudinii de fructe si legume, care cresc in tarile lor sudice, japonezii au slavit produsele integrale din tara Soarelui rasare, iar ucrainenii — varza lor autohtona.

Totusi, cu totii au fost de acord ca bucatele studentilor au depins mult si de abilitatile lor de a le prepara. Astfel, cei din spatiul ex–sovietic au prezentat bucate cunoscute de la Chisinau pana la Kamciatka: azerbaidjanul Vugar Baghirov a preparat prajituri "Hvorost", ucraineanca Ana Volkova a pregatit o salata "Olivier", iar Catalina noastra a oferit americanilor clatite, recomandand sa fie umplute "moldoveneste" cu caramel, crema de capsuni, banane sau unt de arahide.

Cu totii au apreciat mult amestecul de culturi si bucatarii, si sansa de a cunoaste diversitatea.

Alina Radu