Nr. 32 (17 martie 2005)

 Social

Voronin ataca SUA cu MiG–uri rusesti
In 1997 Guvernul Republicii Moldova a decis vinderea a 21 din cele 34 de MiG–29 catre SUA. Continuare 

Traficantii de fete refugiati la Timisoara
Timisoara, cel mai mare oras din judetul Timis si din intreg vestul Romaniei, situat la frontiera cu Ungaria si la cateva zeci de kilometri de Iugoslavia, este un oras teribil. Continuare 

Revolutie in eprubeta
Cele doua grupuri parlamentare de opozitie, alaturi de formatiunile politice care nu au trecut pragul electoral, si–au exprimat nemultumirea fata de rezultatele alegerilor parlamentare, declarand ca vor declansa proteste. Continuare 

Voronin ataca SUA cu MiG–uri rusesti

In 1997 Guvernul Republicii Moldova a decis vinderea a 21 din cele 34 de MiG–29 catre SUA. La un an de la momentul in care aceste avioane aterizasera la o baza militara din statul american, la Chisinau au inceput audieri parlamentare privind legalitatea acestei tranzactii. Audierile au prezentat doar acuzatii la adresa catorva ministri, a premierului Ciubuc si presedintelui Lucinschi, dar nimeni nu a fost cercetat penal. Abia peste 7 ani s–a produs primul caz de arest. A fost retinut la Aeroport Valeriu Pasat, care a detinut in 1997 functia de ministru al Apararii. Petru Lucinschi considera ca Moldova se face de ras. Ion Ciubuc a zis ca nu poate comenta aceasta situatie politica, iar fostul ministru al Securitatii, Tudor Botnaru ne–a spus ca este enigmatic acest arest singular a lui Valeriu Pasat, dupa ce a participat la Congresul gastarbaiterilor de la Moscova. Procuratura sustine ca e vorba doar de un caz de coruptie, fara nici o implicare politica, dar nu a solicitat nici un alt participant la vanzarea MiG–urilor catre SUA, precum nu a deschis nici o alta ancheta asupra celor care au trimis alte MiG–uri in Yemen sau in Eritreea.

Potrivit Catalogului Fortelor Aeriene Internationale, dupa destramarea URSS, Moldova s–a ales cu 34 de avioane MiG–29 de diferite tipuri, care au fost distribuite in dotarea bazei aeriene de la Marculesti. Intretinerea, si cu atat mai mult, pilotarea acestor aeronave este foarte costisitoare, de aceea din momentul initial Moldova a cautat diferite posibilitati de a da MiG–urile in arenda, sau chiar de sa le vanda. Potrivit presei internationale patru sau sase MiG–uri au fost date in arenda Yemenului de Sud in 1994. Potrivit revistei "Air Combat Information Group", aceste aeronave moldovenesti au fost utilizate in razboiul dintre Yemenul de Sud si de Nord. Acestea erau pilotate de mercenari moldoveni si irakieni, si in timpul luptelor doua avioane au fost distruse. Un MiG a fost deteriorat irecuperabil, iar altul a fost avariat serios. La Ministerul Apararii nu am putut afla date despre cine a achitat aceste pierderi, ce s–a intamplat cu pilotii moldoveni si cati bani a castigat bugetul Moldovei din aceasta tranzactie "razboinica".

Cert este ca dupa aceasta Ministerul Apararii a decis sa vanda aceste aeronave, emitand niste hotarari in care au fost stabilite si preturile de vanzare. Pe 23 iunie 1997, Guvernul R. Moldova si Departamentul Apararii al SUA au semnat un acord de Cooperare pentru Reducerea Amenintarilor, prin care SUA a fost autorizata sa procure 21de avioane MiG–29. Potrivit "Air Combat Information Group", acestea au fost oferite impreuna cu 500 de rachete R–73. In luna octombrie 1997 mai multe aeronave C–17 americane au aterizat la Marculesti pentru a incarca MiG–urile si munitia.

Vreo 40 de militari americani au stat atunci la Marculesti timp de 24 de zile, pentru a demonta si incarca MiG–urile, dar si pentru a intelege de ce Moldova le vinde. "Moldova nu numai ca nu avea combustibil pentru aceste aeronave, care este foarte costisitor, ci nu avea macar cu ce le intretine, iar echipajele nu mai primisera salarii de sase luni", a declarat atunci capitanul Michael Davison, seful echipei din SUA, care era compusa din reprezentanti ai "Air Intelligence Agency", "Air Mobility Command" si "US Air Forces in Europe", cele mai importante servicii aeriene militare americane.

Lacrimi militaresti pentru MiG–uri

Militarii americani s–au aratat mirati de lipsa apeductelor in casele taranilor moldoveni si lipsa surselor de incalzire, declarand ca au tras frig pe intreg parcursul sederii lor in Moldova, declarand totusi, ca oamenii de aici sunt foarte binevoitori. Pe 2 noiembrie 1997, ultimul MiG a fost incarcat in aeronava americana C–17, luand calea spre "Air Intelligence Center" din statul Ohio. "Cand ultimul MiG a fost incarcat, comandantul bazei de la Marculesti a intors capul si a inceput sa planga", a mai povestit Davison, adaugand ca pilotii moldoveni nu puteau privi fara tristete cum pleaca avioanele lor, chiar daca stiu ca asa era mai bine pentru R. Moldova.

Acestea erau primele avioane MiG–29 de tip C pe care le–a vazut America. "Procurarea acestor MiG–uri a fost o mare sansa. Le putem studia, analiza, le putem intelege partile tari si slabe. Asa vom intelege si dusmanii pe care ii avem", a mai declarat atunci Davison care era si inginer–sef al laboratorului de exploatare a masinilor straine. Aceeasi sursa a declarat ca din cele 21 de MiG–uri, 14 au fost de modelul C — cel mai nou tip al acestor aeronave, care sunt dotate cu radare de bruiaj, precum si sase MiG–uri de model A, mai vechi, si un MiG de model B.

SUA a luat avioanele, ca sa nu le ia miseii

Peste doua zile de la plecarea ultimului C–17 american de la Marculesti, secretarul Departamentului Apararii din SUA, William S. Cohen, a dat o conferinta de presa in care a explicat presei totul despre aceasta afacere moldo–americana. Iata ce a fost discutat in cadrul acestei conferinte.

Secretarul Cohen: Am marea placere sa anunt despre o afacere de succes din cadrul Programului de Cooperare pentru Reducerea Amenintarilor (Cooperative Threat Reduction Program, CTRP). In rezultatul unui acord semnat de SUA si Republica Moldova in luna iunie a acestui an, am procurat recent 21 de avioane de vanatoare MiG–29, cu capacitati portnucleare.

In ultimele doua saptamani am transportat aceste MiG–uri din Moldova catre baza Wright–Patterson Air Force din Ohio. Este un efort al ambelor guverne, pentru a ne asigura ca aceste purtatoare de arme nu vor ajunge in mainile unor tari care le pot folosi impotriva noastra, a prietenilor nostri sau a aliatilor.

Avem informatii credibile ca mai multe state misele, inclusiv Iranul, dupa destramarea Uniunii Sovietice intentioneaza sa cumpere echipament militar rusesc si arme. Aceste MiG–uri erau pe lista lor de cumparaturi.

Noi avem o alta lista a scopurilor CTRP, initiat de senatorii Sam Nunn si Richard Lugar. Printre aceste scopuri sunt denuclearizarea Belarusiei, a Kazahstanului si a Ucrainei; transportarea din Kazahstan si stocarea in SUA a 600 de kilograme de uraniu imbogatit; precum si securitatea, controlul asupra armelor nucleare din Rusia.

Acest program a adus progrese remarcabile in reducerea, controlul si eliminarea marelui potential care ameninta securitatea Americii, si care este proliferarea armelor de distrugere in masa din fosta Uniune Sovietica.

Conducatorii Republicii Moldova au abordat vizionar aceasta situatie. Intelegerea cu privire la aceste MiG–uri contribuie la intarirea climatului de incredere intre Moldova si SUA, si vreau sa aduc multumirile mele personale presedintelui Lucinschi si ministrului Apararii, Pasat.

Pretul a fost rezonabil pentru SUA

De asemenea vreau sa–i multumesc Congresului pentru sustinerea acordata acestui enorm de important program si in special pentru operatia cu MiG–urile. Acum astept intrebarile Dvs.

— Domnule secretar, spuneti–ne daca acestea sunt primele MiG–uri pe care le obtine SUA?

— Da, acestea sunt primele pe care le–am cumparat.

— Care ar fi consecintele, daca acest fel de avioane ajung in inventarul Iranului?

— Dupa cum stiti, Iranul doreste sa creeze arme de distrugere in masa. Ei au programe de dezvoltare in domeniul chimic si biologic, si sunt in cautare de capacitati nucleare. Astfel este in interesul nostru sa nu lasam in mainile lor ceea ce putem preveni, si anume sa nu posibilitati de a transporta arme nucleare.

— Cat platim pentru asta?

— Intelegerea a fost ca noi nu vom divulga costul avioanelor. Aceasta a fost o parte a intelegerii cu Guvernul. Totusi, vom ajuta Moldova cu asistenta umanitara si cu echipament din domeniul Apararii. Va pot asigura ca pretul a fost unul destul de rezonabil.

— Stiti ce vom face cu avioanele?

— Noi le luam din mainile celor care le–ar fi putut obtine. In al doilea rand, vom studia capacitatea aeronavelor in scopul securitatii noastre nationale.

— Impreuna cu Generalul Shelton, ati discutat azi cu presedintele problema cu Irakul?

— Nu.

— Planificati vreo discutie la Casa Alba?

— Vom avea o discutie azi cu unii membri ai Congresului. Cred ca voi avea o oportunitate sa vorbesc si cu presedintele. Aceasta problema cu Irakul este desigur foarte importanta pentru presedinte, precum si pentru intreaga echipa a securitatii nationale, si vom urmari aceasta chestiune in fiecare zi.

— Ati consultat Rusia in aceste scopuri? Au manifestat ei vreo ingrijorare in legatura cu faptul ca noi examinam armele lor?

— Rusii au stiut ca noi cumparam aceste MiG–uri.

— Rusii continua sa produca MiG–29 si continua sa le vanda. Cum poate asta sa opreasca vanzarile internationale?

— Noi avem un program separat de lucru cu Rusia. Aceasta este o alta tara. Desigur, ei vor continua sa isi produca avioanele, asa cum noi vom continua sa le producem pe ale noastre. Scopul nostru este sa le luam din mainile potentiale ale unor natiuni misele.

— Cate alte MiG–uri cu capacitati nucleare mai sunt in inventarul fostelor state sovietice? Nu este un numar prea mare de avioane pe care trebuie sa le cumparam?

— Nu va pot spune chiar acum…Poate veti afla asta in urmatoarea conferinta.

— Iranul a contactat in prezent Guvernul Moldovei ca sa cumpere aceste…

— Am inteles ca o asemenea solicitare a fost facuta. Asta era pe lista lor de cumparaturi. Si noi suntem foarte bucurosi sa le avem noi, in locul iranienilor.

— Alte tari, afara de Iran?

— Cred ca putem afla.

— A facut Iranul o oferta cash? Stiti cat intentionau sa plateasca?

— Nu stiu cat intentionau sa plateasca.

— Moldova ni s–a adresat noua sau noi am aflat despre asta si le–am facut oferta?

— Cred ca veti afla asta din discutiile ulterioare.

— Ce va face SUA cu aceste avioane de vanatoare?

— Le vom studia. Le vom analiza. Sunt sigur ca Fortele Aeriene pot veni cu propuneri de utilizare a lor cumva.

— Le–ati adus din Moldova cu un C–17. Ele pot fi pilotate?

— Ar trebui partial reparate pentru a se putea zbura cu ele. Ele trebuie restabilite. Dar intentia noastra nu este asta, ci sa facem o analiza a capacitatilor. Or, daca in viitor vom avea semnale din partea unei tari ca folosesc aceste aparate, vom sti de ce protectie este nevoie.

— Cand ati zis ca sunt primele MiG–uri cumparate de SUA, ati avut in vedere modelele C? Statele Unite au alte modele de MiG–29?

— Da.

— Ati spus ca Rusia a stiut de asta din timp. Au avut rusii careva obiectii la aceasta tranzactie?

— Din cate cunosc eu, nu. Nu am informatii. Cred ca erau ingrijorati ca Guvernul Moldovei a decis sa vanda MiG–urile. Poate fi o decizie economica interesanta pentru ei, caci ei au o multime de avioane ale lor.

— Puteti spune daca Iranul cauta asemenea nave in alte parti? Ce stim noi despre asta?

— Ei cauta sa produca arme de distrugere in masa. Acesta este un scop, care va fi urmat de altele.

— Daca pilotii vor zbura cu aceste aeronave, nu le puneti viata in pericol?

— Avem piloti care zboara in conditii de risc in fiecare zi. De cate ori un echipaj al nostru zboara in emisfera de nord sau de sud — ei isi risca viata.

Un scandal intarziat si fara rezultat

Tranzactia descrisa mai sus a avut loc in perioada 23 iunie — 2 noiembrie 1997, cu stirea tuturor membrilor Guvernului Republicii Moldova. Dezbaterile in Parlamentul Moldovei nu au inceput nici in iunie, la momentul negocierilor cu SUA, nici pe parcursul lunilor octombrie–noiembrie, cand zeci de militari americani inghetau la Marculesti demontand MiG–uri. Scandalul a luat foc abia peste un an, adica in decembrie 1998, cand o Comisie de Ancheta a prezentat Parlamentului rezultatele examinarii materialelor Curtii de Conturi cu privire la comercializarea avioanelor din patrimoniul statului, din care citam:

"Comisia a aratat ca au existat mai multe oferte, printre care oferta firmei coreene "Colon International COBD" de a achizitiona avioanele mentionate pentru suma de 84 milioane de dolari SUA. A fost chiar perfectat un contract, care nu a fost semnat de ministrul Apararii Pavel Creanga. O alta oferta a venit din partea firmei panameze "Sitea International" S.A. Farih Tabbah, din partea "Sitea International", a trimis pe 23 mai 1997 un mesaj Presedintelui Petru Lucinschi, cu intentia de a procura 27 de avioane de tip MIG–29. Firma in cauza oferea suma de 101 milioane de dolari SUA pentru toate avioanele, echipamentul accesoriu, piesele de schimb si munitie. Nici aceasta oferta nu a fost acceptata. In luna iunie 1997 ministrul Apararii Valeriu Pasat a fost contactat de reprezentanti ai Departamentului Apararii al SUA cu propunerea de a vinde aceste avioane Guvernului Statelor Unite.

Despre aceasta oferta au fost informati ministrul Apararii Valeriu Pasat, prim–ministrul Ion Ciubuc, presedintele Parlamentului Dumitru Motpan, ministrul Afacerilor Externe Nicolae Tabacaru, presedintele Comisiei parlamentare pentru securitatea statului si asigurarea ordinii publice Grigore Bratunov.

Dupa primirea ofertei americane, Comisia de evaluare a Ministerului Apararii a stabilit costul a 21 avioane MIG–29 la 63 milioane de dolari SUA, iar a munitiilor si utilajului accesoriu – la 7,9 milioane de dolari SUA, in total – 70,9 milioane de dolari SUA.

Programul in cauza prevedea furnizarea catre R. Moldova a diferitor bunuri, cum ar fi vehicule, echipament de comunicatii, echipament si tehnica video, tehnica de calcul, veste anti–glont, paturi s.a. Din explicatiile demnitarilor audiati de catre Comisia de ancheta, acest program urmeaza a fi inteles ca o compensare pentru acceptarea pretului de 40 milioane de dolari SUA propus de partea americana. Desi in textul Declaratiei, semnata de ambele parti, nu sunt indicate cantitatea, nomenclatorul si termenele de livrare ale ajutoarelor oferite, partea moldoveneasca a primit asigurari ca suma acestor ajutoare va depasi costul avioanelor Hercules si al celorlalte bunuri, incluse in oferta initiala a Departamentului de Stat al SUA. Asupra acestor aspecte s–a convenit la o intalnire a ministrului Apararii cu negociatorii americani, intalnire ce a avut loc cu doua zile inainte de semnarea Acordului si a Declaratiei.

Arestarile au urmat peste 7 ani

Partea americana a respins propunerea partii moldovenesti de a include in textul Declaratiei date certe referitoare la cantitatea si termenele de livrare a bunurilor respective, explicand aceasta prin faptul ca nu se pot estima resursele financiare care vor fi alocate pentru asemenea programe in bugetul SUA pe anul viitor. Din datele de care dispunea Comisia de ancheta, programul anuntat de Declaratia comuna ar fi fost in curs de desfasurare, in R. Moldova fiind livrate pana la data anchetei diverse bunuri militare (vehicule, echipament de comunicatii s.a.), dar nimeni nu a fost in masura sa numeasca o suma concreta.

In urma afacerii MIG–29 bugetul de stat al R. Moldova a pierdut circa 60 milioane de dolari SUA, ceea ce constituia aproximativ o jumatate din datoria externa anuala a statului" — aproximativ acesta a fost continutul deciziei Comisiei de ancheta care a venit la un de la plecarea MiG–urilor in SUA, sau la 2 ani de la decizia Ministerului Apararii de a vinde aceste aeronave, imposibil de intretinut. Remarcam ca atunci nu a fost tras la raspundere penala nici un oficial dintre cei nominalizati.

Abia peste 7 ani de la desfasurarea acestei tranzactii, pe 11 martie 2005, a fost retinut primul functionar implicat in acel dosar, si anume fostul ministru al Apararii, Valeriu Pasat. El este si azi in detentia politiei, de aceea am incercat sa aflam de la cei cu care a lucrat impreuna atunci, in 1997, care ar fi dedesubturile acestei istorii.

Procuratura nu s–a ingrijorat de MiG–urile din Yemen si Eritreea

Intre timp, surse internationale arata ca alte cateva MiG–uri moldovenesti au fost vandute in Eritreea in 1998.

Acum, potrivit Catalogului Fortelor Aeriene Internationale, Ministerul Apararii din Moldova mai detine sase avioane MiG, opt elicoptere Mi–8, zece avioane An–2 , trei An–72, si cate un exemplar de Tu–134, An–24 si Il–18, dar si acestea se pare ca necesita intretinere costisitoare. Potrivit aceluiasi catalog, dar si altor surse, avioane de tip MiG mai sunt in posesia Belarusiei, Bulgariei, Cehiei, Croatiei, Indiei, Irakului, Iranului, Kazahstanului, Cubei, Serbiei, Ungariei, Malayesiei, Peruului, Poloniei, Germaniei, Romaniei, Koreii de Nord, Siriei, Slovaciei, Ucrainei, ceea ce face ca pretul lor sa fie tot mai redus, chiar daca initial, o unitate noua poate costa pana la 16 mln USD.

Pe 14 martie 2005, Judecatoria Buiucani din Chisinau, a admis integral demersul procurorului sectiei exercitare a urmaririi penale in cauze exceptionale din cadrul Procuraturii Generale privind eliberarea unui mandat de arest pe un termen de 10 zile in privinta banuitului Valeriu Pasat (ex–ministrul apararii RM, fostul director al Serviciului de Informatii si Securitate), se spune in comunicatul de presa al Procuraturii Generale.

"Ministerul Apararii si–a lasat cele mai bune sase MiG–uri, dar sa vedeti in ce stare au ajuns din cauza conditiilor imposibile de intretinere. Am scris multe articole despre dotarea si posibilitatile armatei nationale, am descris in amanunte si sub diferite aspecte aceste probleme, dar refuz sa comentez si sa vad o legatura motivata intre tranzactia cu MiG–urile din 1997 si arestul lui Valeriu Pasat din 2005. Notiunea de pierderi in Armata poate fi tratata in mod diferit: daca distrugi niste munitii intr–o lupta — este o pierdere sau un castig? Daca pastrezi niste utilaje care se devalorizeaza — este acesta un castig? Sunt lucruri care pot fi discutate in profunzime, dar refuz sa fac vreo legatura referitor la cazul Pasat", ne–a declarat Viorel Cibotaru, director de programe la Institutul de Politici Publice, care in anii 1995–1999 a activat in cadrul Directiilor media si de relatii externe la Ministerul Apararii.

Pierzand financiar, am castigat politic

"Este o nedumerire la mijloc si mi–e rusine in fata SUA. Acest caz, care are o vechime de 7 ani si a fost examinat pe toate partile de doua comisii speciale, este abia acum scos si examinat din nou. Presa si autoritatile americane au elucidat destul de clar aceasta tranzactie, totul este limpede. Personal am raspuns la toate intrebarile comisiilor de ancheta, nu cred ca mai am ce adauga", a declarat pentru Ziarul de Garda Petru Lucinschi, care a indeplinit functia de presedinte al Moldovei tocmai in perioada acestei tranzactii. Solicitat sa ne spuna daca a fost solicitat in ultima saptamana de catre organele de ancheta, el ne–a spus ca nu l–a deranjat nimeni, deocamdata si, desi nu are ce adauga nou, se va conforma solicitarilor organelor legale ale R. Moldova. "Cat despre fraudele comise prin acea Hotarare a intregului Guvern, nu doar a unui ministru, se poate discuta in contradictoriu, caci vanzand avioanele catre SUA, Moldova nu a castigat capital financiar, ci in primul rand capital politic, ceea ce nu se putea intampla, daca erau vandute unui stat cu o reputatie dubioasa. Si pe urma, pentru cele sase MiG–uri care au ramas in dotarea Armatei si nu mai pot fi intretinute, din cate stiu, nu se mai gasesc cumparatori", a mai spus Petru Lucinschi.

Ion Ciubuc, care a indeplinit functia de premier la momentul vanzarii MiG–urilor , ne–a spus ieri ca nu analizeaza si nu poate spune nimic despre problemele politice care se intampla acum in Moldova. "Nu am legatura cu nici un partid, nu ma intereseaza politica si nu pot sa va spun nimic despre cazul Pasat. Am spus totul atunci, la comisie, acuma nu am ce adauga si, va rog, sa tineti cont de faptul ca nu mai am nici o legatura cu viata politica de la Chisinau", ne–a declarat Ion Ciubuc, care este in prezent presedinte al unei companii care desfasoara activitati in domeniul agrar.

L–am solicitat si pe fostul ministru al Securitatii din acea perioada, Tudor Botnaru. "Imi pare destul de enigmatice lucrurile care se intampla acum. Fiindca sunt si eu , la moment, un observator de rand, am mai multe intrebari la care nu gasesc raspuns vizavi de arestarea lui Valeriu Pasat: De ce nu a fost anchetat si arestat atunci cand a fost examinat cazul in 1998? De ce nu a fost elucidat cazul lui atunci cand a fost eliberat din functie de catre Voronin? De ce a fost arestat acum, dupa ce a participat la congresul gastarbaiterilor de la Moscova? De ce nu a fost arestat inainte de alegeri, ci imediat dupa aflarea rezultatelor alegerilor din 6 martie?" – acestea au fost intrebarile fostului ministru al Securitatii.

Un dublu ex–ministru, riscand 15 ani

Valeriu Gurbulea, prim–viceprocuror general a declarat presei ca nu e vorba de nici o rafuiala politica, organele de ancheta examinand doar un caz de coruptie Valeriu Pasat fiind banuit de comiterea infractiunii prevazute de art.184 alin.2 si 185 alin.3 CP (redactia anului 1961 cu modificarile ulterioare) — abuz si exces de putere comise de catre o persoana cu inalta functie de raspundere.

Potrivit surselor din procuratura, daca va fi gasit vinovat, Pasat risca privatiune de libertate de la 5 la 12 ani cu privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a practica anumite activitati pe un termen de pana la 5 ani. Procuratura nu a comentat examinarea altor functionari de stat care au fost la carma acestei tranzactii in 1997.

Intre timp, zilele trecute Ambasada Moldovei la Moscova a fost pichetata de cateva sute de muncitori moldoveni cu lozinci "Libertate lui Valeriu Pasat", scandand "Jos Voronin", iar actualul sef al lui Valeriu Pasat, Anatoli Ciubais, director al RAO EES, a declarat ca a fost invitat la Chisinau de insusi presedintele Voronin, dar nu va veni pana cand responsabilul de relatii externe al acestui concern rus, Valeriu Pasat nu va fi eliberat. In acelasi timp, Ambasada Rusiei la Chisinau a declarat ca desfasoara o ancheta proprie asupra cazului retinerii lui Valeriu Pasat la Aeroportul Chisinau. Potrivit sutelor de articole publicate in ziarele lumii despre acest arest enigmatic al unui ex–ministru al Securitatii, acesta suporta de fapt "pedepse" pentru implicarea in campania electorala de la Chisinau ca exponent al Rusiei. Potrivit presei, el ar fi declarat in momentul arestarii ca a venit sa isi viziteze tatal bolnav, in timp ce Dumitru Diacov a declarat pentru mass–media, ca Valeriu Pasat venea la o intrunire a BMD care urma sa aiba loc duminica, 13 martie. "Nu cred ca arestul lui Pasat va dura prea mult, deoarece foarte curand el va decide ca trebuie sa spuna cine a mai participat la elaborarea acelui acord de vanzare a MiG–urilor si cine mai trebuie sa raspunda la intrebarile anchetei", ne–a mai spus Tudor Botnaru, fost ministru al Securitatii. Pana ieri, nu am avut acces la alte date despre situatia si marturiile lui Valeriu Pasat, cu exceptia faptului ca era in greva foamei. Totodata, presa a comentat drept nesabuita decizia autoritatilor de la Chisinau sa atace in asemenea hal legalitatea unei tranzactii cu SUA, tocmai cand presedintele Voronin s–a declarat pro–american in toate mesajele sale din ultimul timp, insusi presedintele SUA, George W. Bush exprimand o vadita atentie pozitiva asupra situatiei din Moldova.

Alina RADU

P.S. Aeronava MIG–29 a fost creata in Laboratorul Mikoian–Gurevici in anii '70. Acest nou avion de vanatoare a inceput sa fie produs in Uniunea Sovietica in 1974 si prin performantele sale a demis alte avioane militare cum ar fi MiG–2 ,MiG–23, Su–15, Su–7


Ziarul de Garda
Redactia nu poarta raspundere pentru continutul si corectitudinea anunturilor publicitare
Tel: 23-79-84, 079523593
ziaruldegarda@yahoo.com